VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/10 api 3-5
  • Teihea te fenua e aita e ohipa ino?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Teihea te fenua e aita e ohipa ino?
  • A ara mai na! 1996
  • Papai tei tuea
  • Aroraa no te faaore i te ohipa ino
    A ara mai na! 1996
  • Te manuïa-ore-raa i te aro i te ohipa ino
    A ara mai na! 1998
  • I te tau aita e ohipa ino
    A ara mai na! 1998
  • I te pae hopea—Te faatereraa o te faaore i te ohipa ino
    A ara mai na! 1996
A ara mai na! 1996
g96 8/10 api 3-5

Teihea te fenua e aita e ohipa ino?

Ua riro to ˈna hunaraa ei hunaraa rahi roa ˈˈe tei tupu i Moscou i te roaraa o te mau matahiti. Ua anai noa te mau tausani taata i nia i te mau aroâ no te faaite i to ratou tapao aroha i te taurearea Rusia tei pupuhihia i te 1 no Mati 1995, e te mau taata taparahi taata. Pupuhihia i to ˈna uputa, ua riro o Vladislav Listyev, tei nominohia ei papai vea faahiahia o te matahiti 1994, ei taata tuiroo roa i roto i te afata teata.

AITA i naeahia e toru hebedoma i muri aˈe, i te 20 no Mati, a î ai te mau pereoo na raro i te fenua no Tokyo i te taata i ta ˈna hora taata roa ˈˈe, ua mâˈi maira te hoê mǎhu taero. E rave rahi taata tei pohe; e rave rahi ê atu tei pepe roa.

I muri iho, i te 19 no Eperera, ua huti o Oklahoma City i te ara-maite-raa o te feia mataitai afata teata ati aˈe te ao nei. Ua mataitai ratou ma te riaria i to te feia faaora hutiraa mai i te mau tino tei pepe ino, mai roto mai i te mau mea paparari o te hoê fare tahua a te hau tei vavahihia e te hoê paura a te feia totova. Te rahiraa taata i pohe, 168 ïa.

I te avaˈe Tiunu ra o teie matahiti, i roto i te tahi atu aroraa i pihai iho ia Dhahran, i Arabia Saudi, 19 Marite tei pohe e te tahi 400 taata tei pepe.

Noa ˈtu e aita e taairaa to te reira, te faataa nei râ teie na tupuraa e maha e te rahi noa ˈtura te ohipa ino. Te haere mai nei te mau ohipa totova iino e faarahi i te taparahiraa taata “matauhia.” E te faaite nei teie na tupuraa atoa e maha—tei te tupuraa to ˈna huru—e mea paruparu te mau taata atoa i mua i te ohipa ino. Tei te fare anei outou, tei te ohipa, aore ra tei nia i te aroâ, e nehenehe outou e riro i te hamani-ino-hia. Parau mau, ua faaite te hoê titorotororaa Beretane e fatata e toru Beretane i nia i te maha e manaˈo ra e rahi aˈe ratou i te riro i te hamani-ino-hia i teie mahana ia faaauhia ahuru matahiti na mua ˈtu. Eita e ore mai te reira atoa i te vahi o ta outou e faaea ra.

Te hiaai nei te huiraatira e auraro ra i te ture i te hoê faatereraa o te nehenehe e rave hau atu i te haavî-noa-raa i te ohipa ino. Te hinaaro nei ratou i te hoê faatereraa o te faaore mau i te reira. E noa ˈtu e te faaite nei te mau faito faaauhia o te ohipa ino e mea aravihi aˈe vetahi mau faatereraa i te tahi ê no nia i te arairaa i te ohipa ino, te faaite nei te huru tupuraa taatoa e aita te faatereraa taata e upootia ra i roto i ta ˈna aroraa i te ohipa ino. Inaha, e ere i te moemoeâ ia tiaturi e fatata roa te faatereraa i te faaore i te ohipa ino. Teihea ïa faatereraa? E afea?

[Box/Map on page 4, 5]

TE HOÊ AO TEI Î I TE OHIPA INO

EUROPA: Ua parau te hoê buka Italia (“Te ravea e te eiâ”) e i roto noa i te hoê area tau poto, ua “naeahia” te numera o te mau ohipa iino i nia i te mau taoˈa i Italia “i te mau faito tei ore roa ˈtu e manaˈohia i te omuaraa.” Ua tapao te repubilita Ukraine no Rusia i tahito ra e 490 ohipa iino i te 100 000 taata i te matahiti 1985 e 922 i te matahiti 1992. Te maraa noa ra te numera. Eita ïa e maerehia ia papai te vea Rusia ra (“Mau haapapuraa e mau tupuraa”) e: “Te hiaai nei matou i te ora—i te ora noa—i te ora ˈtu i teie tau riaria . . . riaria i te rave i te pereoo auahi—o te nehenehe e faatioihia aore ra e vavahihia; riaria i te tere na nia i te manureva—o te faataui-pinepine-hia nei te aveia aore ra o te topa ˈtu; riaria i te rave i te pereoo na raro i te fenua—o te riro hoi i te û atu aore ra i te paaina; riaria i te haere na nia i te mau aroâ—e nehenehe outou e farerei i te mau pupuhiraa aore ra e eiâhia, e maferahia, e taparahihia, aore ra e haapohehia; riaria i te faahoro i te pereoo—e nehenehe oia e ura, e paaina, aore ra e eiâhia; riaria i te haere na roto i te mau vahi haereraa taata o te hoê fare tahua, te mau fare tamaaraa, aore ra te mau fare toa—e nehenehe outou e pepe aore ra e haapohehia i roto i te hoê o teie mau vahi.” Ua faaau te vea Honegeria ra HVG i te hoê oire hitihia e te mahana i Honegeria i “te mau pu rahi a te Mafia,” ma te parau e i na matahiti e toru i mairi aˈenei, ua riro oia ei “pu no te mau huru ohipa iino atoa . . . Te rahi noa ra te mau faahopearaa o te riaria a ite ai te taata e aita te mau mutoi i ineine no te aro atu i te mau Mafia.”

AFIRIKA: Ua tapao te Daily Times no Nigeria e te faaruru ra te “mau faanahoraa haapiiraa teitei” i Afirika Tooa o te râ i “te hoê huru tupuraa riaria, faatupuhia e te mau melo o te mau pǔpǔ faaroo amaha omoe: fatata e tae roa ˈtu i te opaniraa ia imi i te hoê faaineineraa faufaa i te pae haapiiraa.” Ua na ô â oia e: “Te parare rahi nei te huru tupuraa, apitihia mai e te poheraa o te taata e te ereraa i te mau faufaa.” E i roto i te tahi atu fenua no Afirika, teie ta The Star no Afirika Apatoa i tapao: “Te vai ra e piti huru haavîraa: te aroraa i rotopu i te mau mataeinaa, e te haavîraa o te ohipa ino matauhia. Ua iti rahi mai te huru matamua, ua maraa te piti.”

OTEANIA: Ua manaˈo te Pu o te Tuatapaparaa i te ohipa ino i Auteralia e te haamâuˈaraa o te ohipa ino i reira “e 27 miria dala auteralia ïa i te matahiti hoê, aore ra fatata 1 600 dala auteralia i te tane, te vahine, e te tamarii hoê.” Oia hoi “te tahi 7,2 % o te taatoaraa o te faufaa i te pae faanavairaa o te nunaa i te matahiti hoê.”

MARITE: Ua tapao mai The Globe and Mail no Kanada i te hoê maraaraa i te pae o te ohipa ino haavî i Kanada i te hoê area taime e 12 matahiti, ua riro te taatoaraa o teie maraaraa ei “tuhaa o te hoê huru o tei faatupu i te hoê maraaraa e 50 % i te pae o te haavîraa ia faaauhia i te tahi tau ahuru matahiti i mairi aˈenei.” Area te El Tiempo no Colombie ra, ua tapao oia e i Colombie, ua haruhia 1 714 taata i te tahi matahiti i mairi aˈenei, “hoê numera tei hau atu i te tataipiti i te mau haruraa taata atoa i tapaohia i te tahi atu mau vahi o te fenua nei i te hoê â area taime.” Ia au i te Tuhaa no te Haavaraa i Mexique, ua tupu te hamani-ino-raa i te pae taatiraa i roto i to ˈna oire pu i te mau maha hora atoa i te tahi matahiti i mairi. Ua faaite te hoê auvaha vahine e ua tapaohia te senekele 20 e te haafaufaa-ore-raa i te tura o te taata. “Te ora nei tatou i roto i te hoê ui e na ô ra, a rave e a faarue,” o ta ˈna ïa i parau.

NA TE AO NEI: Te tapao ra te buka ra Te mau Nunaa Amui e te arairaa i te ohipa ino (beretane) “i te hoê maraaraa tamau na te ao nei o te ohipa ino i te mau matahiti 1970 e 1980.” Te na ô ra oia e: “Ua maraa te numera o te ohipa ino i tapaohia mai e 330 mirioni i te matahiti 1975 i nia fatata e 400 mirioni i te matahiti 1980 e te manaˈohia ra e ua naeahia te afa miria i te matahiti 1990.”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 5]

Map and globe: Mountain High Maps® Copyright © 1995 Digital Wisdom, Inc.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Earth on pages 3, 6, and 9: NASA photo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono