VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/7 api 3-4
  • Ua riro te ao mai te hoê oire iti tei amahamaha

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua riro te ao mai te hoê oire iti tei amahamaha
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te taairaa i rotopu i te mau nunaa
  • No te aha te nunaa taata e amahamaha noa ˈi
  • Vavahiraa i te mau patu no te mono e te mau eˈaturu
    A ara mai na! 1996
  • E nehenehe anei te ao e tahoê?
    A ara mai na! 1993
  • Mau patu e haafifi ra i te taairaa
    A ara mai na! 1996
  • E taata tumu aore ra e taata ěê, te farii popou nei te Atua ia outou!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1996
g96 8/7 api 3-4

Ua riro te ao mai te hoê oire iti tei amahamaha

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I NIGERIA

UA FAAROO aˈena anei outou i te mau aamu o te hoê nunaa taata aita e vaha to ratou e eita ïa ta ratou e nehenehe e amu e e inu atoa? Ua parauhia e ua ora mai ratou na roto i te hâuˈaraa i te apara iho â râ. E nehenehe te hâuˈa ino e haapohe ia ratou.

Ua faatia-atoa-hia te mau aai no nia i te hoê nunaa taata i te pae Tooa o te râ no Afirika, e auro ta ratou no te hoo. Ua faatia te tapena Potiti o te hoê pahi i taua tau ra e: “E ono hanere maile i nia aˈe i [te] hau no [Mali], te vai ra te hoê fenua e te upoo e te niho o te feia i reira mai to te uri ra e e aero atoa mai to te uri ra. E mau Ereere teie mau taata eita ratou e hinaaro e paraparau no te mea eita ratou e au e ite i te tahi atu mau taata.” Teie te tahi mau manaˈo huru ê tei faatiahia na e rave rahi matahiti i teie nei, hou te tau o te tere e te maimiraa i te mau mea i iteahia mai.

Te taairaa i rotopu i te mau nunaa

Ua tiaturihia na teie mau aamu e mau senekele te maoro. Teie râ, i to te feia maimi hiˈopoaraa i te palaneta, aita ratou i ite noa ˈˈe i te mau taata hâuˈa apara e aita e vaha to ratou, e aita atoa e mau taata e upoo to ratou mai to te uri ra. I teie mahana, mea iti roa te mau miterio no nia i te feia e ora ra i rapae au i to tatou mau otia. Ua riro te ao nei mai te hoê oire iti. Te horoa maira te afata teata i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau fenua e te mau nunaa ěê i roto i to tatou piha faafaaearaa. E nehenehe atoa e tere na taua mau fenua ra i roto i te tahi mau hora noa na nia i te manureva; te na reira nei hoi e mau mirioni taata i te mau matahiti atoa. Te taui nei vetahi i te vahi nohoraa no te tahi mau tumu i te pae faanavairaa faufaa aore ra politita. Teie ta te hoê tabula a te Faufaa na te Huiraatira a te mau Nunaa Amui e faaite ra: “I nia i te hoê faito matau-ore-hia i roto i te aamu—e o te maraa hoi—te faarue nei te mau taata ati aˈe te ao nei i to ratou iho vahi nohoraa e te reva nei ratou na te fenua ê no te imi i te hoê oraraa maitai aˈe.” Fatata 100 mirioni taata e ora ra i rapaeau i te fenua i reira ratou i te fanauraahia.

Te rahi noa ˈtura te taairaa i te pae faanavairaa faufaa i rotopu i te mau nunaa. Na te mau ravea haapurororaa ati aˈe te ao nei, mai te hoê pu rahi o te faanahoraa uaua uira, e faatuati ra i te mau nunaa atoa o te fenua nei. I te mea te taui-haere-hia ra te mau manaˈo, te mau haamaramaramaraa, e te mau ravea aravihi i rotopu ia ratou, te anoi nei te mau ihotumu e te faaau atura i te tahi atu. Ati aˈe te ao nei, te rahi noa ˈtura te mau taata e oomo ra i te hoê â huru ahu i teie nei. Hoê â huru to te mau oire na te ao nei—te mutoi, te mau hotela moni rahi, te maumauraa pereoo, te mau fare toa, te mau fare moni, te haaviiviiraa. No reira, no te mea te amui nei te mau nunaa o te ao nei, te ite ra tatou i te mea o ta vetahi e faataa ra mai te fauraraa o te ihotumu o te ao nei.

No te aha te nunaa taata e amahamaha noa ˈi

A anoi-noa-hia ˈi râ te mau nunaa e te mau ihotumu, papu maitai aita te taatoaraa e faariro ra ia ratou iho ei taeae. “Te faahapa oioi nei te mau taata atoa i te taata ê,” o ta te hoê taata Heleni papai teata ïa i papai hau atu i te 2 000 matahiti i teie nei. Tera râ hoi, mea mau atoa te reira i teie mahana. Te ite-ohie-hia ra te reira i roto i te tabula a te vea no nia i te feruriraa etaeta, te feiiraa i te feia ěê, te “tamâraa i te pae o te nunaa,” te aroraa i rotopu i te mau opu, te mau faahuehueraa faaroo, te haapoheraa i te mau tivila, te mau tahua haapoheraa, te maferaraa i roto i te mau aua tapearaa, te haamauiuiraa, aore ra te haamou-roa-raa.

Parau mau, mea iti roa ta te rahiraa o tatou e nehenehe e rave aore ra aita roa ˈtu no te taui i te tupuraa o te mau aroraa i rotopu i te mau opu. Aita atoa paha tatou e farerei roa ra i te reira. Tera râ, no te rahiraa o tatou, e tupu mai te mau fifi no te ereraa o te taairaa e te feia ěê o ta tatou e farerei nei—te feia tapiri, te mau hoa ohipa, aore ra te mau hoa haapiiraa.

E ere anei i te mea maere e te farerei pinepine nei te mau taata no te mau opu taa ê i te fifi ia tiaturi e ia taa i te tahi e te tahi? Teie râ, ua rau te mau mea atoa i nia i to tatou palaneta, aita e hopearaa. Mea au na te rahiraa o tatou i te huru rau o te maa, te upaupa, e te peni e oia atoa e rave rahi huru raau, manu, e animala. Noa ˈtu râ e mea au na tatou te huru rau, e ere hoê â huru no te feia e mea taa ê to ratou manaˈo e ta ratou ohipa i ta tatou.

Maoti râ i te hiˈo i te mau tuhaa maitatai o te huru rau i rotopu i te mau nunaa, te haapao rahi nei e rave rahi i te mau taa-ê-raa e te rave nei ratou i te reira ei tumu no te aroraa. No te aha hoi? Eaha te faufaaraa ia tutava i te tauaparau i te feia mea taa ê to ratou ihotumu e to tatou iho? Nafea tatou e nehenehe ai e vavahi i te mau patu o te haafifi ra i te taairaa e ia mono atu e te mau eˈaturu? E tamata te mau tumu parau i muri nei i te pahono i teie mau uiraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono