Ia au i te Bibilia
Te carnaval—Mea tano anei aore ra mea tano ore?
“MEA puai aˈe ia oe,” o ta Michael ïa e parau ra. “E ume te upaupa ia oe mai nia mai i to oe parahiraa, e hautiuti to oe avae, e uruhia oe—ua oti, ua peehia oe i te fiva o te carnaval!” Oia mau, i te mau matahiti atoa, e maamaa-roa-hia te mau mirioni taata na te ao nei i te carnaval, tera râ, tei Beresilia, te fenua o Michael, te puairaa o teie ohipa. I te hebedoma na mua ˈˈe i te mahana matamua o te Carême, e oomo Beresilia i to ˈna mau ahu unauna roa ˈˈe, eita oia e tâuˈa faahou i te hora e te ohipa, e e arearea oia i taua oroa ra o te faaaueue i te fenua Beresilia taatoa, mai te ururaau no Amazonie mai e tae atu i te mau pae tahatai no Rio de Janeiro. E taime teie no te himene, no te ori samba, e no te haamoe i te mau mea atoa.
“No reira mea au roa na te taata te carnaval,” ta Michael ïa e faataa ra, ehia matahiti to ˈna arearearaa i te carnaval. “I te carnaval, e moe-roa-hia i te taata to ratou veve.” E no te mau mirioni taata veve—aita ta ratou e pape, e uira, e ohipa, e aita atoa e tiaturiraa—mea rahi te mau mea ta ratou e hinaaro ra e haamoe. Ua riro te carnaval no ratou mai te hoê huero raau: eita oia e faaore i te mau fifi, e haamoe râ oia i te mauiui. Tapiri mai hoi te manaˈo o vetahi mau ekalesiatiko Katolika no nia i te carnaval—ua parau te hoê epikopo e, “e ohipa maitai [te carnaval] no te feruriraa o te taata.” Mea ohie ia ite e no te aha e rave rahi teie e manaˈo nei e arearearaa maitai te carnaval e ua fariihia e te faaroo. Eaha râ te manaˈo o te Bibilia no nia i te carnaval?
Arearearaa noa anei aore ra oroa inuraa?
Te na ô ra te Parau a te Atua e “e taime to te ata . . . e taime to te ori.” (Koheleta 3:4) I te mea e e nehenehe atoa te taˈo hebera ra no te “ata” e hurihia na roto i te parau “faatupu i te oroa,” e ere ïa i te mea ino i mua i te aro o to tatou Poiete, ia arearea tatou ma te mâ e te au. (A hiˈo i te Samuela 1, 18:6, 7.) Inaha, te faaue maira te Parau a te Atua ia oaoa e ia rearea te aau. (Koheleta 3:22; 9:7) No reira, te faatia nei te Bibilia ia arearea ma te au.
Area râ, aita te Bibilia e farii ra i te mau huru arearearaa atoa. Te parau ra te aposetolo Paulo e, tei roto te oroa inuraa, aore ra te arearearaa ma te haapaoraa ore, i ‘ta te tino nei’ e te feia inu ava ra, “e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua.” (Galatia 5:19-21) No reira Paulo i aˈo ai i te mau Kerisetiano e, ‘ei haerea nehenehe to outou, eiaha ma te hori [oroa inuraa] ra.’ (Roma 13:13) Teie ïa te uiraa, Eaha mau na te carnaval—e arearearaa ino ore noa anei aore ra e oroa inuraa tia ore? Ei pahonoraa, e tuatapapa anaˈe eaha ta te Bibilia e pii ra e oroa inuraa.
Ua faahitihia te taˈo Heleni ra koʹmos, oia hoi “oroa inuraa,” e toru taime i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, ia au i te hoê auraa tano ore. (Roma 13:13; Galatia 5:21; Petero 1, 4:3) Eita e maerehia inaha, no roto mai te koʹmos i te mau oroa hairiiri mau ta te mau Kerisetiano matamua reo Heleni i matau i te ite. Teihea ïa mau oroa?
Te faataa ra te taata tuatapapa aamu ra o Will Durant e: “Na roto i te reo Heleni, te hoê komos, aore ra pǔpǔ inu ava, o te hoê ïa pǔpǔ taata e amo na i te hoê taipe moˈa [o te melo taatiraa o te tane] ma te himene i te mau arueraa ia Dionysos.” Ua rave mai to Roma ia Dionysos, te atua o te uaina i roto i te aai Heleni, e ua taui i to ˈna iˈoa ei Bacchus. Ua vai noa mai râ te peu koʹmos noa ˈtu e ua taui te iˈoa. Te papai ra te hoê taata tuatapapa Bibilia, te Orometua ra o James Macknight, e: ‘No roto mai te taˈo ra koʹmois [huru otini no koʹmos] i te iˈoa o Comus, te atua o te oroa tamaaraa e te inuraa. E ravehia na teie mau oroa inuraa ei faahanahanaraa ia Bacchus, tei piihia no taua tumu ra, o Comastes.’ Ua riro mau â te mau oroa na Dionysos e na Bacchus ei mau oroa inuraa. Eaha te huru o taua mau oroa ra?
Te huru o te oroa inuraa
Te na ô ra o Durant e, i roto i te mau oroa Heleni ei faahanahanaraa ia Dionysos, “e inu na [te feia arearea] i te ava ma te otia ore, e . . . e maamaa te taata e ore e inu hua. E haere na ratou ma te pǔpǔ apee ahoahoa, . . . e a inu ai e a ori ai ratou, e maamaahia ratou e aita e otia faahou.” Hoê â huru, i roto i te mau oroa roma ei faahanahanaraa ia Bacchus (piihia te mau Bacchanales), e tupu na te inuraa ava e te mau himene e te upaupa faanavenave e “te mau ohipa haama roa,” ta Macknight ïa e papai ra. Ua riro taua mau nahoa taata maamaa ra, te inu-hua-raa i te ava, e te mau ori e te upaupa faanavenave i te tino, e te taiata ei mau ohipa matauhia i roto i te mau oroa inuraa a to Heleni e to Roma.
Mai te reira atoa anei te huru o te carnaval no teie nei tau? A hiˈo na i te mau parau a te mau vea no nia i te mau oroa o te carnaval: “Nahoa taata huehue roa.” “E maha mahana inuraa ava e ueueraa haapao ao.” “E mau mahana unuhiraa i muri aˈe i te carnaval no te tahi feia ueue.” “Mea mǎrû roa ïa te mau hautiraa upaupa ‘heavy metal’ i pihai iho i te mau maniania faaturi tariˈa [o te carnaval].” “I teie mahana, te carnaval aita e mahu, mai te steak au poivre ïa aita e pepa.” “Ua tuea te carnaval e te vai-tahaa-noa-raa.” Ua faaiteite te mau ori o te carnaval i “te mau ohipa faanavenaveraa i te melo taatiraa . . . e vetahi atu mau raveraa o te taatiraa i te pae tino.”
Oia mau, no te mea aita te mau oroa o te carnaval no teie tau i taa ê atu i te mau oroa no tahito ra, e nehenehe te hoê taata faahanahana ia Bacchus e tia faahou mai i teie mahana e eita roa oia e huru ê i roto i te hoê oroa carnaval no teie tau. Eita e maerehia inaha, te na ô ra te hoê taata taviri hohoˈa afata teata no Beresilia ra o Cláudio Petraglia, e “no ǒ mai” te carnaval no teie tau “i te mau oroa na Dionysos e na Bacchus e te reira hoi te huru mau o te carnaval.” Te faaite ra Te buka parau paari Britannica apî (beretane) e, peneiaˈe e taairaa to te carnaval e te oroa etene a te mau Saturnales no Roma tahito. No reira, noa ˈtu e e ere hoê â tau, no roto mai te carnaval e taua mau oroa tahito ra i te hoê â tumu. Eaha ïa taua tumu ra? Te oroa inuraa.
Eaha te huru o te mau Kerisetiano ia ite ratou i te reira i teie mahana? Hoê â ïa huru e te mau Kerisetiano matamua e ora na i roto i te mau mataeinaa tei pee i te ihotumu Heleni i Asia Iti. Hou ratou a riro ai ei Kerisetiano, e rave na ratou “i te peu tiaâ ra, e te hinaaro tia ore ra, e te inu rahi i te uaina ra, e te amuiraa hauti [koʹmois] ra, e te faataero i te ava ra, e te mau peu atâta a te idolo ra.” (Petero 1, 1:1; 4:3, 4) Teie râ, i to ratou haapiiraa e te faariro nei te Atua i te mau oroa inuraa ei “mau ohipa o te pouri,” ua faaea ratou i te apiti i roto i te mau oroa mai te carnaval ra te huru.—Roma 13:12-14.
Ua na reira atoa Michael, tei faahitihia i nia ˈtu. Te faataa ra oia no te aha: “A rahi noa ˈi to ˈu ite no nia i te Bibilia, ua papu atura ia ˈu e ua riro te mau oroa a te carnaval e te mau faaueraa tumu a te Bibilia mai te hinu e te pape—eita raua e anoi.” I te matahiti 1979 ra, ua rave Michael i ta ˈna faaotiraa. Ua faarue roa oia i te mau oroa carnaval. Eaha ta outou e maiti?
[Hohoˈa i te api 10]
Hohoˈa o Dionysos i nia i te hoê farii Heleni hou te tau kerisetiano (pae aui)
[Faaiteraa i te tumu]
Courtesy of The British Museum