VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/10 api 15-16
  • Eaha te tiaturiraa no te hoê oraraa maoro aˈe?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tiaturiraa no te hoê oraraa maoro aˈe?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E nehenehe anei te ite aivanaa i te pae rapaauraa e tauturu mai?
  • Ehia roaraa e nehenehe ai outou e ora?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ehia maororaa ta tatou e nehenehe e ora?
    A ara mai na! 1990
  • Te imiraa i te faaroa i te oraraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa)—2018
  • Te ora-maoro-raa
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/10 api 15-16

Eaha te tiaturiraa no te hoê oraraa maoro aˈe?

“Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.”—Te mau parau a Ioba, faahitihia i roto i te Ioba 14:1.

AUÊ hoi te poto o te oraraa i te faataa-pinepine-hia na roto i te mau parau pehepehe! Mai ia Ioba, ua parau te hoê taata papai no te senekele matamua: “E au auahi ïa, no vaivai aˈe e maoro iti aˈera, mou atura.”—Iakobo 4:14.

Ua tapao atoa anei outou e mea poto te oraraa e te peapea? Fatata e 400 matahiti i teie nei, teie ta William Shakespeare i papai: “A tupohe, a tupohe, te mori hinu iti e! Mai te ata e tere ra te oraraa.” E i te roaraa o te senekele i mairi, teie ta te hoê raatira inidia no Marite i ani: “Eaha te oraraa?” Pahono atura oia i muri iho e: “E mea poto oia mai te marama pura o te hoê manumanu piihia te luciole i te po.”

Eaha te faito o te roaraa o te oraraa o te mau taata? Ua faataa te peropheta ra o Mose i te huru oraraa i to ˈna ra tau, te tahi tau 3500 matahiti i teie nei: “To matou pue mahana i te oraraa nei e hitu ïa ahuru i te matahiti, e ia tae i te vau i te ahuru i te matahiti i te etaeta, e riro râ taua etaeta ra ei rohirohi e ei taiâraa: e ore hoi e mahia motu ê atura, maue atura matou!”—Salamo 90:10.

E hitu ahuru matahiti—e 25 567 noa ïa mahana. E i roto e 80 matahiti e 29 219 ïa mahana. Oia mau, e mea iti roa! Aita anei rea ohipa e nehenehe e rave no te faaroa ˈtu â i te oraraa o te taata?

E nehenehe anei te ite aivanaa i te pae rapaauraa e tauturu mai?

Teie ta te vea ra Science i tapao: “Ua maraa te faito o te roaraa o te oraraa i te fanauraa [i te mau Hau Amui no Marite] e 47 matahiti i te matahiti 1900 e tae atu e 75 matahiti i te matahiti 1988.” Ei faahopearaa o te faaitiraa i te rahiraa tamarii e pohe nei maoti te ravea rapaauraa e te amuraa i te maa maitai aˈe, e nehenehe ïa te mau taata i te mau Hau Amui no Marite e ora maoro aˈe i ta Mose i parau. Tera râ, aita anei e tumu to te mau maraaraa maere no nia i te roaraa o te oraraa o te rahiraa taata?

Oia mau, teie ta Leonard Hayflick, te hoê taata aravihi i te pae no te ruhiruhiaraa, i papai i roto i ta ˈna buka ra How and Why We Age: “E mea papu e ua ohipa te mau haereraa i mua i te pae no te maimiraa i te pae no te ihiora e te rapaauraa e te faaohiparaa i te mau ravea rapaauraa tei haamaitaihia i teie senekele i nia i te roaraa o te oraraa o te mau taata, na roto noa râ i te faatiaraa e rave rahi atu â mau taata ia tapiri atu i te otia teitei roa ˈˈe i haamauhia o te roaraa o te oraraa.” No reira o ˈna i faataa ˈi e: “Ua maraa te faito o te roaraa o te oraraa aita râ te roaraa o te oraraa; mea peapea mau te taa-ê-raa.”

Eaha te “otia teitei roa ˈˈe haamauhia” o te roaraa o te oraraa o te hoê taata? Te parau nei vetahi e e ere i te mea papu e ua ora na te tahi taata i teie mau tau hau atu i te 115 matahiti. Inaha, ua parau te vea ra Science e: “I te matahiti 1900, te matahiti paari roa ˈˈe o tei haapapuhia e naeahia e te hoê taata oia hoi e hau atu i te 120 matahiti.” E i te omuaraa o teie matahiti ua haere te faatere hau i te pae rapaauraa no Farani, e te mau pǔpǔ taata papai vea e te feia pata hohoˈa, e farerei ia Jeanne Calment no Arles, i Farani, no te tapao i te 120raa o to ˈna mahana fanauraa. Ua ora atoa o Mose e 120 matahiti, hau atu â i te faito au noa.—Deuteronomi 34:7.

Te pûpû mai ra anei te mau aivanaa i te tiaturiraa e e nehenehe te mau taata e ora maoro aore ra maoro roa ˈˈe? Aita, aita te rahiraa e na reira nei. Teie te upoo parau i roto i te Detroit News: “Te parau nei te feia maimi e 85 o te otia teitei roa ˈˈe ïa o te faito au noa o te roaraa o te oraraa.” Teie ta te hoê taata matauhia aravihi i te pae ruhiruhiaraa ra o S. Jay Olshansky, i parau i roto i te vea: “A tahi ra outou e na nia aˈe i te 85 matahiti, te pohe nei te mau taata no te ereraa e rave rahi melo o te tino. Te faaea nei ratou i te huti i te aho. Ma te papu, te pohe nei ratou no te ruhiruhiaraa. E aita e raau no te reira.” Teie ta ˈna i parau faahou: “Taa ê noa ˈtu i te hoê tauiraa o te ruauraa taata i roto i te mau taoˈa tahi ora, e ore roa te maraaraa oioi o te faito o te roaraa o te oraraa.”

Ua tapao te vea ra Science e peneiaˈe “ua naea-ê-na-hia te otia teitei roa ˈˈe o te roaraa o te oraraa e ere i te mea papu roa te mau toparaa rahi o te rahiraa taata e pohe nei.” Te parauhia ra e ahiri e nehenehe e faaore roa i te mau tumu atoa e pohe ai te taata o tei tapaohia i nia i te parau poheraa, e maraa te faito o te roaraa o te oraraa iti mai i te 20 matahiti.

No reira, aita e rave rahi aivanaa e maere ra e aita atoa ratou e hinaaro ra e taui i te roaraa o te oraraa o te taata. No te aha râ e manaˈo tia ia tiaturi e nehenehe mau â te mau taata e ora maoro roa ˈtu â?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono