Te mau utuafare e hoê noa metua—Te hoê tupuraa e maraa ra
NA TE TAATA PAPAI A ARA MAI NA! I BERETANE
“EMEA rahi roa ˈˈe te mau utuafare e hoê noa metua i Beretane i te tahi atu mau fenua i Europa,” o ta te vea ra The Times i Lonedona ïa e tapao ra. “I teie nei e mea rahi aˈe te mau metua faaea hoê noa fatata hoê i nia e pae utuafare i Beretane e te mau tamarii i raro mai i te 18 matahiti, ia faaauhia e e hoê i nia e hitu utuafare i Danemata e e hoê i nia e vau i Helemani e i Farani.”
I roto i na metua faaea hoê noa e ahuru i Beretane, e iva e mau vahine ïa. E au ra e ua riro te utuafare tumu, aore ra tei pii-atoa-hia te utuafare pu oia hoi te hoê metua tane e te hoê metua vahine e ta raua mau tamarii mai te hoê noa “utuafare manaˈohia” i roto i te tahi atu. No te aha râ i aano ai te metua faaea hoê noa rahi aˈe i na mua ˈˈe?
O te faataaraa e te faataa-ê-raa te mau tumu matamua. No nia i te reira te pee nei te fenua Beretane i te tupuraa i te mau Hau Amui no Marite, i reira fatata te afaraa o te mau faaipoiporaa atoa o te hope nei na roto i te faataaraa. Ua taui atoa te mea ta te mau taata e tiai ra no roto mai i te faaipoiporaa. Ia au i te Zelda West-Meads a Relate, te hoê faanahonahoraa o te aratai i te faaipoiporaa, e 20 aore ra e 30 matahiti i teie nei, “e mea maramarama maitai te mau tiaraa o te tane e o te vahine. Na te tane e faatamaa i te utuafare; e haapao ïa te vahine i te fare.” Eaha râ i teie nei? “E mea anaanatae atu â te mau faaipoiporaa i teie mahana e te arearea, e nehenehe atoa râ ratou e riro mai ei mea fifi roa ˈˈe. E titau rahi aˈe te mau vahine i roto i te faaipoiporaa i to ratou mau metua vahine e te mau metua tupuna. Te hinaaro nei ratou i te tiaraa aifaito, te hoê tane here maitai, te hoê hoa maitai, te neheneheraa e rave i te ohipa no ratou iho—e te mau tamarii atoa.”
Te haavahavaha nei te mau taatiraa i te pae tino i te mau huru taata atoa o tei itehia i roto i te faaanaanataeraa manaˈo a te ao, i te utuafare tumu. E mea pinepine aita te mau taurearea o tei taati i te pae tino i to ratou apî-roa-raa e ite ra i te mau faahopearaa. Ua riro te faaipoiporaa no ratou mai te hoê ati, te hoê faaitiraa i to ratou iho tiamâraa, te hoê haafifiraa faufaa ore i roto i te oraraa.
Na vetahi i maiti e riro mai ei metua faaea hoê noa; area râ vetahi no te tahi ïa mau huru tupuraa. Ia faahepohia te hoê metua i te oraraa e faaea hoê noa, e rave rahi taata faaipoipohia o te peapea nei no to ratou tiamâraa e faatere ia ratou iho. Te vai ra i rotopu ia ratou te mau hoa o tei oaoa i te faaipoiporaa e ua pohe râ to ratou hoa faaipoipo.
I te tahi aˈe pae, te vai ra ïa e ua tapaohia to ratou faaipoiporaa e te mau aimârôraa uˈana. Te ite ra ratou i te tamǎrûraa i te haapaoraa i ta ratou tamarii e o ratou anaˈe. E rave rahi o ratou o te ite ra i te taairaa piri ta ratou i faatupu e ta ratou mau tamarii.
Noa ˈtu eaha te rahiraa tumu e maraa ˈi te mau utuafare e hoê noa metua, e mau tapitapiraa taa ê to te mau metua faaea hoê noa, no nia i te mau hopoia e te mau tautooraa o te oraraa i te mau mahana atoa. Eaha te tahi o ratou? E nafea te mau metua faaea hoê noa e manuïa ˈi i te amo i ta ratou mau hopoia.