VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/5 api 28-30
  • Nafea mai te peu e ua paruparu to ˈu metua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea mai te peu e ua paruparu to ˈu metua?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te auraa mau o te faaturaraa ia ratou
  • Te faarururaa i te riri e te manaˈo inoino
  • ‘E nehenehe au e faataui ia ˈna’
  • A rohi no to outou iho ora
  • Nafea vau e nehenehe ai e tauturu i to ˈu metua o tei faaea taa noa?
    A ara mai na! 1991
  • Nafea hoi ia taiva mai te hoê o to ˈu mau metua ia tatou?
    A ara mai na! 1992
  • Te hoê metua inu hua i te ava—Nafea vau ia faaruru i te reira?
    A ara mai na! 1992
  • Te haapaoraa i te tamarii—Te faaroo e te ture
    A ara mai na! 1997
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/5 api 28-30

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea mai te peu e ua paruparu to ˈu metua?

“E kerisetiano to ˈu metua tane hoê ahuru matahiti te maoro. Ua paruparu râ o ˈna i te pae faaroo. Aita o ˈna e haapii faahou ra i te Bibilia, e aita o ˈna e tamau faahou ra i te haere i te mau putuputuraa. E faaino noa o ˈna i to ˈna mau taeae kerisetiano i roto i te amuiraa. E mau manaˈo no teie nei ao to ˈna i nia i te mau taata ěê e e rave rahi, e rave rahi atu â mau ohipa. Te manaˈo nei au e e mea rahi to ˈna mau paruparu.”—Te hoê taurearea tamahine.

AITA e metua tia roa. Te parau ra te Bibilia e: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) Tera râ, mea taa ê roa mai te peu e te horoa ra te hoê metua vahine aore ra te hoê metua tane i te hoê hiˈoraa kerisetiano i mua i te taata area râ e taui roa ïa o ˈna mai te peu e o o ˈna anaˈe. “I mua ia vetahi ê, mea maitai ïa to ˈu metua tane,” o ta te hoê ïa tamahine apî e parau ra. “Tera râ, e mea taa ê roa ïa o ˈna ia ore vetahi e ite mai ia ˈna—e riri haere noa o ˈna! E faaino o ˈna i te mau mea atoa ta ˈu e rave, e e faainoino o ˈna i te taata tataitahi o to ˈu utuafare. Ua tae roa vau i te faito e aita vau e ite faahou ra i te oaoa i roto i te oraraa. To ˈu noa manaˈo no nia ia ˈna o te riri ïa.”

E nehenehe te riri e te manaˈo inoino e uˈana i roto i te mau taurearea o tei mauiui ma te omoe i te mau huru haavîraa atoa. No reira, te papai nei te hoê vahine o Mary te iˈoa i te “haavîraa uˈana, te parau faufau, e te mau huru peu iino atoa” o ta to ˈna metua tane i rave i nia ia ˈna—te hoê taata inu ava omoe. “E haafatata mai te mau taata ia matou te mau tamarii e e parau mai ia matou e mea maitai roa to matou metua tane e auê matou i te fanaˈo e,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo nei ma te peapea.

Te faautua nei te Bibilia i te mau huru haavare atoa. (Iakobo 3:17) Te faaara nei hoi ia tatou e i rotopu atoa i te feia haamori mau o te Atua, te vai ra te tahi o te “haapao ore i te parau.” (Salamo 26:4; a faaau e te Iuda 4.) Tera râ, na roto i te iteraa e e ere i te mea ohie, mai te peu e o to outou iho metua o te haavare ra—e tia ia outou ia here e ia auraro ia ˈna. Ua paruparu roa te tahi mau taurearea no te mau manaˈo horuhoru tano ore tei tupu mai. “Te hinaaro nei au i te tauturu,” o ta te hoê ïa tamahine apî e autâ nei. “Te parau ra te Bibilia e ‘e faatura i to metua tane,’ eita râ ta ˈu e nehenehe.”

Te auraa mau o te faaturaraa ia ratou

E parau mau aita e vai ra i roto i te faaueraa a te Bibilia ia faatura i te metua i te hoê ‘ture aperaa’ no te mau taurearea o te manaˈo ra e mea ino to ratou mau metua. (Ephesia 6:1, 2) Tera râ, te faaturaraa i te metua e ere ïa te auraa e te farii nei outou i to ˈna huru oraraa aore ra te oaoa nei outou i ta ˈna mau raveraa i nia ia outou.a I roto i te Bibilia, te auraa e e “faatura” oia hoi te farii-noa-raa ma te tano i te tiaraa upoo tei haamauhia.

Ei hiˈoraa, ua papai te aposetolo Petero e e tia i te mau kerisetiano ia “faateitei i te arii.” (Petero 1, 2:17) Ua ite iho â o Petero e e pinepine mea ino roa te huru o taua mau arii ra. O te Arii Heroda Ageripa I te hoê hiˈoraa, e taata faarahi oia e te tâuˈa ore. I muri aˈe i to ˈna faaariiraahia i Paletetina e te hau Roma, ua haamata ˈtura o ˈna i te hamani ino i te mau kerisetiano. Ua “taparahi ihora i te tuaana o Ioane ia Iakobo i te ˈoˈe. E ite aˈera oia, e te maitai ra te ati Iuda i te reira, ua titau atura oia e rave atoa ia Petero.” (Ohipa 12:1-3) Aita râ o Petero i faaitoito i te orureraa hau. Maoti râ, ua auraro o ˈna i te mau arii. E mea tano iho â. Te auraroraa i te mau tia mana o te hinaaro ïa o Iehova. E i te tau o Petero e mana e e tiaraa otia ore to te tahi mau arii no te faatere. Ua parau o Solomona e: “Te rave ra hoi oia i to ˈna hinaaro. E tupu te parau a te arii i te mana; e o vai te parau atu ia ˈna e, Eaha na oe?”—Koheleta 8:3, 4.

Oia atoa, no to outou metua—noa ˈtu eaha to ˈna mau paruparu—e tiaraa e e mana noâ to ˈna e faatere i to outou oraraa. E ere i te hoê ohipa paari noa ia orure aore ra ia vahavaha ia ˈna. Aita noa te reira e haafifi roa ra i to outou oraraa e nehenehe atoa râ outou e erehia i te farii maitai o te Atua. (A faaau e te Maseli 30:17; Koheleta 10:4.) I te tahi aˈe pae, e nehenehe te rave-amui-raa hau aˈe i ta outou e nehenehe e tauturu ia outou ia tapea noa ˈˈe i te hau e te mǎrû i roto i to outou mau taairaa e to outou metua.—Kolosa 3:20.

Te faarururaa i te riri e te manaˈo inoino

Nafea râ outou e nehenehe ai e taai atu ma te faatura i te hoê taata o tei haamauiui e tei faainoino ia outou? E ere i te mea ohie. Tera râ, e faarahi noa te onoono-tamau-raa i nia i ta ˈna mau hape e to ˈna mau paruparu i to outou manaˈo inoino. Eita anei e tia ia outou ia faatupu i te manaˈo maitai i nia i to outou metua, na roto i te faaturaraa ma te tia ia ˈna no to ˈna mau huru maitatai atoa?

A tapao na i ta te Maseli 19:11 e parau ra: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai.” E nehenehe te tamataraa i te taa i te huru o to outou metua e horoa ia outou i te hoê hiˈoraa apî i nia i te huru tupuraa. O to ˈna huru ino mau anei teie? Aore ra ua na reira o ˈna no te mea ua rohirohi, ua paruparu o ˈna, e te hinaaro ra o ˈna i te tauturu? E ere anei no te maˈi, te hepohepo, te moemoe, aore ra te faateimaharaa rahi o te ohipa? Mai te peu e e, e nehenehe te taaraa i taua mau fifi ra e tauturu ia outou ia faaite atu â i te aroha i to outou metua e peneiaˈe e faaiti mai te reira i to outou riri.

Noa ˈtu eaha te huru tupuraa, e mea maitai ia paraparau no nia i to outou mau manaˈo hohonu e te hoê taata. (Maseli 12:25) “Ua matau noa to ˈu Papa i te inu rahi,” o ta te hoê ïa tamahine e haamanaˈo ra. “Eita vau e nehenehe e faaite i to ˈu mau metua i to ˈu huru, e tapea noa ïa vau no ˈu anaˈe.” Eiaha roa ˈtu râ e tapea no outou anaˈe i to outou mauiui. Ma te ore e mono i to outou mau metua, e nehenehe te mau taata paari i roto i te amuiraa kerisetiano e horoa rahi mai i te tahi aupururaa te erehia ra i te fare. (A faaau e te Mareko 10:30.) Te parau ra te Maseli 17:17 e: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.”

‘E nehenehe au e faataui ia ˈna’

Te mauiui nei te tahi mau taurearea i te pae o te mau manaˈo hohonu no te ite ore e amo i te mau hopoia. Te haamanaˈo ra o Mary e to ˈna mau taeae e tuahine e: “Ua ora na matou i roto i te riaria ia ite te hoê taata e taata inu ava roa to ˈu metua tane.” Te haaparuparu nei vetahi ia ratou iho na roto i te tamataraa ma te faufaa ore i te faataui i to ratou metua ino.

A rahi noa ˈi outou i te here e te haapao i to outou metua, eita outou e faahapahia no to ˈna mau paruparu. Na ˈna iho â ‘e amo i ta ˈna iho hopoia’ i mua i te Atua. (A faaau e te Galatia 6:5; Iakobo 5:14.) E ere na outou e faaafaro aore ra e faatere i nia i te haerea o to outou metua. E faainoino noa te tutuô-tamau-raa aore ra te tamaˈiraa ˈtu i to outou metua ia ˈna.

E ere ïa i te auraa e aita e ohipa ta outou e nehenehe e rave. E nehenehe outou e ‘pure ma te tuutuu ore’ ia taui to outou metua i to ˈna mafatu. (Tesalonia 1, 5:17) E nehenehe te faaite-tamau-raa i to outou here no ˈna e i te haapopouraa ia ˈna ma te aau rotahi, i te taime au, e tamǎrû i to ˈna huru. Hau atu râ, te ohipa noa ta outou e nehenehe e rave oia hoi te faaoromairaa ïa i te huru tupuraa hau aˈe i ta outou e nehenehe.b

E parau mau, mai te peu e e mau kerisetiano outou e to outou metua e te rave nei o ˈna i te hara ino mau, mai te inu-hua-raa i te ava aore ra te riri-vave-raa, e tia iho â ia outou ia tauaparau atu i te mau matahiapo o te amuiraa. (Iakobo 5:14) E ere te reira i te hoê ohipa taiva o te hoê râ tamataraa here no te ite papu e ua noaa i to outou metua i te tauturu ta ˈna e hinaaro rahi ra. E parau mau, ua huna vetahi mau metua ma te riri i ta ratou hara e ua ape i te faautuaraa ma te omoe, e nehenehe râ te mau taurearea o te ‘mauiui ra no te parau-tia’ e ite papu e te farii nei Iehova i to ratou haerea itoito e ia tae i te tau au ra, e faaite tahaa mai iho â o ˈna i te parau mau.—Petero 1, 3:14; Timoteo 1, 5:24, 25.

A rohi no to outou iho ora

Ua parau o Solomona e: “E huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia.” (Koheleta 7:7) Mea peapea ia parau e, ua inoino roa vetahi mau taurearea no te hiˈoraa ino o to ratou metua e ua rave atoa ratou iho i te haerea tano ore. Ua riri roa atoa vetahi i te Atua e ua faarue i te eˈa kerisetiano! (Maseli 19:3) Te faaara nei te Bibilia e: “Ia roohia e te riri ra, e haapao maitai o te tairi-tia-noa-hia oe e pohe atu . . . E ara! eiaha e hoˈi i te parau ino.”—Ioba 36:18-21.

Maoti râ i te haapeapea rahi roa no nia i te tiaraa o to outou metua i mua i te Atua, e tia ia outou ia “rave faaoti hua i to outou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.” (Philipi 2:12) I te tau tahito ra, ua na reira te hoê taurearea huiarii o Hezekia te iˈoa i roto i te hoê â mau huru tupuraa. Ua faahua parau to ˈna metua tane, te Arii Ahaza, e te haamori ra o ˈna ia Iehova. (Isaia 7:10-12) E taata haamori mau o ˈna i te mau atua etene, e tae noa ˈtu i te pûpûraa i te hoê o ta ˈna iho mau tamaiti ei tusia taata! (Arii 2, 16:1-4) A feruri na i te peapea rahi o te taurearea ra o Hezekia no teie ohipa apotata tei parare! Te parau nei te Salamo 119:28, o ta vetahi e tiaturi nei e na teie taurearea huiarii i papai, e: “Ua tarapape tau aau i te oto: e faaetaeta mai oe ia ˈu i ta oe ra parau.”

O ta Iehova iho â i rave! No te mea hoi ua pûpû o Hezekia ia ˈna iho no te pure e no te haapiiraa i te Parau a te Atua, ua maraa to ˈna iho huru maitai i te pae varua noa ˈtu te mau mea e haaati ra ia ˈna. (Salamo 119:97) Ua vai ara maite atoa o ˈna i ta ˈna mau amuimuiraa. (Salamo 119:63) Te faahopearaa? Noa ˈtu eaha te haerea ino vaiihohia mai e to ˈna metua tane haavare, “ua ati maite” o Hezekia “ia Iehova.” (Arii 2, 18:6) No reira e nehenehe atoa ïa outou! Peneiaˈe te faaite nei to outou metua i te hoê haerea haavare, aita râ e faufaa no outou e pee i to ˈna hiˈoraa. A tamau noa i te ati maite atu ia Iehova, e peneiaˈe e turai to outou hiˈoraa mǎrû haapao maitai i to outou metua ia taui ia tae i te hoê mahana.

[Nota i raro i te api]

a No te faaohie, e faahiti matou i te mau metua tane.

b E ere ïa te auraa e e tia i te hoê taurearea ia faatia noa i te peu tano ore i te pae tino aore ra i te pae taatiraa o te tino. E tia i te hoê taurearea e farerei ra i teie huru tupuraa ia imi i te tauturu, noa ˈtu tei rapaeau i te utuafare.

[Hohoˈa i te api 29]

Aita e faufaa no outou ia haaparuparu no te mea te na reira nei to outou metua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono