Te oraora maitai roa ˈˈe o te tino no te taatoaraa
MAI te haerea, te mau mea e haaati ra ia tatou, e te ravea rapaauraa, te mana atoa ra to tatou huru hamaniraa i te pae ihiora i nia i to tatou oraora-maitai-raa. Te mana nei te mau huru no ô mai i te mau tupuna ra e te mau maˈi te tupu mai i nia ia tatou iho i muri aˈe, i nia i taua huru hamaniraa ra no te faanahoraa o te mau huru no ǒ mai i te mau tupuna.
Te parau nei te hoê taata aravihi i te pae rapaauraa e: “Na te huru hamaniraa i te pae ihiora i to outou fanauraahia mai e faataa taatoa mai te peu e e ora maitai anei outou, e ora maoro anei, aore ra e ora noa anei.”
Te faahaamanaˈo nei te mauiui upoo, te hutiraa te mau uaua iˈo, te mau manaˈo toaruaru roa, te mau ivi e fati haere noa, te mafatu paruparu, e te tahi atu â mau maˈi ia tatou e i te mahana tataitahi, na roto i te mau huru ravea atoa, te ohipa nei te hoê tino e te feruriraa tei ino i nia i to tatou oraora-maitai-raa. Eaha te tumu mau o taua mau fifi aano o te oraora-maitai-raa?
Te tumu mau
Te pahono nei te hoê taote o Luka te iˈoa tei ora na i te senekele matamua o to tatou nei tau i teie uiraa i roto i te hoê buka aamu faauruahia ta ˈna i papai no nia ia Iesu Mesia. I te hoê mahana, te papai nei o Luka, ua afaihia te hoê hapepa ia Iesu ra ma te tiaturi e e faaorahia o ˈna. Parau atura o Iesu i taua hapepa ra e: “Ua faaorehia ta oe hara.” I muri iho, no te faaite e e mana mau to ˈna no te faaore i te hara, ua faaue o Iesu i te taata ra e: “A tia, a rave i to roi, a hoˈi i to utuafare.” Ua na reira iho â te taata ra! Ei faahopearaa, “roohia anaˈe ihora ratou i te maere rahi e te mǎtaˈu” oia hoi te feia tei ite mata i te faaoraraa, e “ua haamaitai atura i te Atua.”—Luka 5:17-26.
Teihea hara ta Iesu i hinaaro e parau? Te tauturu ra te pahonoraa ia tatou ia taa e no te aha tatou e maˈihia ˈi, e ruhiruhia ˈi, e e pohe ai. Na roto i te ite-papu-raa e “te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua,” e nehenehe ïa tatou e hiˈo i roto i te Bibilia no taua pahonoraa ra. (Timoteo 2, 3:16; Petero 2, 1:21) Te parau maira oia ia tatou e ua poietehia te taata matamua ra o Adamu ei taata tia oraora maitai roa. Mea oraora maitai o ˈna a tamau noa ˈi o ˈna i te auraro i to ˈna Poiete.
Tera râ, ua maiti o Adamu i te ofati i te ture a te Atua. Na roto i te faaroo-ore-raa e te opuaraa o ˈna e patoi i to ˈna Poiete, ua hara oia. Ei faahopearaa, ua riro mai oia ei taata tia ore, o te tupuhia i te maˈi, e ua pohe oia i muri iho. No reira, o te hara te tumu o te maˈi e o te pohe o Adamu.
Mai te tahi noa mau maˈi ta te mau metua e horoa ˈtu i ta ratou mau tamarii na roto i te mau huru no ǒ mai i te mau tupuna ra, ua horoa atoa ïa o Adamu i te tiaraa taata hara e te mau maˈi i ta ˈna huaai, te huitaata nei. No reira, o te taatoaraa o te mau maˈi te faahopearaa o te hara matamua a Adamu. (Genese 2:17; 3:1-19; Roma 5:12) Te vai ra anei te ravea?
Te ravea
Na te hara i faataui i te oraora-maitai-raa tia roa ei oraora-maitai-raa ino roa—te patoiraa o Adamu i te ture a te Atua. E nehenehe e faahoˈi mai i te oraora-maitai-raa tia roa na roto noa i te iriti-ê-raa i te hara. (Roma 5:18, 19) Nafea? Ua tia ïa i te tahi atu taata tia, te aifaito o Adamu i to ˈna vairaa ei taata tia, e pûpû i to ˈna ora ei hoo. Te ture a te Atua oia hoi “i te pohe roa ra, ia pohe atoa ïa”, e ora ra ei ora atoa ïa.—Deuteronomi 19:21.
Tera râ, eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe huaai hara a Adamu e nehenehe e horoa i taua huru hoo ra. No reira, ua horoa mai Iehova iho ma te here i ta ˈna Tamaiti ra o Iesu, ei taata tia no te horoa i to ˈna ora ei “hoo no te taata e rave rahi” “ia ora tatou ia ˈna.”—Mataio 20:28; Ioane 1, 4:9; Salamo 49:7.
A vai ai oia i nia i te fenua nei, ua faaite o Iesu e ua horoa to ˈna Metua, o Iehova, ia ˈna ra i te mana no te iriti roa i te hara i to ˈna parauraa i te hapepa e, “ua faaorehia ta oe hara,” e hoˈi avae atura te taata tei faaorahia i te fare. Ua faaohipa pinepine o Iesu i teie mana no ǒ mai i te Atua ra ma te faaora oioi i te matapo, te tariˈa turi, e rave rahi atu â feia tei tupuhia i te mau maˈi e rave rau.
No nia i teie mau faaoraraa maˈi semeio ravehia e Iesu, te faatia nei te Bibilia e: “E e feia rahi tei haere mai ia ˈna ra, i te hopoi-atoa-raa mai i te pirioi, e te matapo, e te vava, e te paruparu, e te mau maˈi ěê atoa e rave rahi, e ua tuu maira i te pae avae o Iesu; faaora ihora oia ia ratou. Maere anaˈe ihora taua feia rahi ra, i te iteraa ratou i te vava i te parauraa, e te paruparu i te oraraa, e te pirioi i te haereraa, e te matapo i te hiˈoraa.” (Mataio 15:30, 31) Te mea faahiahia roa ˈtu â, ua nehenehe Iesu e faahoˈi faahou i te feia pohe i te ora. Te parau nei te Bibilia e rave rahi o taua mau faatia-faahou-raa ra.—Luka 7:11-16; 8:49-56; Ioane 11:14, 38-44.
Te haapapu maira teie mau faaoraraa maˈi semeio ia tatou e eita te maˈi e nehenehe e na nia ˈˈe i te mana o Iesu no te faaora. E faaohipa faahou anei o ˈna i teie mana no ǒ mai i te Atua ra? E fanaˈo anei tatou?
E tupu mau iho â te hoê oraora-maitai-raa tia roa
Te faaite nei te mau parau tohu a te Bibilia e ua haamata aˈena Iesu i te faatere i nia i te raˈi ei Arii o te faatereraa a te Atua i nia i te raˈi. Ua farii te Atua ia ˈna ia faaore roa i te mau faatereraa taata atoa e vai ra i teie nei e ia faatere o ˈna i nia i te fenua taatoa. (Salamo 110:1, 2; Daniela 2:44) E tupu ïa te pure ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10) I raro aˈe i te faatereraa a taua Basileia ra i nia i te raˈi, e haamaitai-rahi-hia te oraora-maitai-raa o te fetii taata o te hoê hoi tuhaa teie o te hinaaro o te Atua.
I muri iho, i roto i to ˈna auraa mau e i te pae varua atoa, “e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.” “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”—Isaia 33:24; 35:5, 6.
I raro aˈe i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, te auraa o te hoê oraora-maitai-raa tia roa oia hoi eita te mau taata e pohe faahou mai ta tatou e ite nei i teie mahana. Te tǎpǔ nei te Parau a te Atua e: “Te faaroo ia ˈna ra, [e] ia roaa râ te ora mure ore.” “Te ora mure ore ra, e mea horoa-noa-hia mai ïa e te Atua i roto i to tatou ra Fatu ia Iesu Mesia.” (Ioane 3:16; Roma 6:23) E, ua tǎpǔ te salamo faauruahia e mea maoro i teie nei e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) Mai ta ˈna i rave i nia i te fenua nei, e faatia faahou mai o Iesu i te feia pohe e e horoa ia ratou ra i te ravea e fanaˈo i te hoê oraora-maitai-raa tia roa. Te tǎpǔ ra te Bibilia e: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.”—Ohipa 24:15.
E ruperupehia te fenua iho i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia e e ore roa te poiâ, o te faaino ra i te oraora-maitai-raa. Te parau nei te mau parau tohu a te Bibilia ia tatou e: “E hotu te mau raau o te ô ra i ta ratou maa, e tupu hoi to nia i te fenua ra; e parahi hoi ratou ma te ora i to ratou ra fenua.” (Ezekiela 34:27) “Ei reira e hotu rahi mai ai te fenua, e na te Atua, na to tatou iho Atua, e haamaitai mai ia tatou nei.” (Salamo 67:6) “E riro hoi e maa sitona tei te fenua.” (Salamo 72:16) “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra.”—Isaia 35:1.
Ma te haapoto noa i te huru oraraa e tupu i roto i te ao apî a te Atua, te parau ra te buka parau tohu hopea a te Bibilia e: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.”—Apokalupo 21:4.
E parau paha outou e, ‘Mea fifi roa ia tiaturi i te reira’? No reira, a feruri na. Hou Adamu a hara ˈi, e oraora-maitai-raa tia roa to ˈna. A manaˈonaˈo na e ua nehenehe i te hoê taata e tauaparau ia ˈna e e parau atu e ia tae i te hoê mahana e î roa te fenua i te feia e mauiui, e maˈihia, e e ruauhia. I to outou manaˈoraa e ere anei mea fifi no Adamu ia tiaturi i te reira? Oia, o te reira iho â râ o te tupu ra i teie nei.
I te tahi aˈe râ pae, e tupu iho â te oraora-maitai-raa tia roa i raro aˈe i te Basileia o te Atua. Te haapapu mai ra te Parau a te Atua ia tatou e: “E parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.” (Apokalupo 21:5) E tupu iho â te mau parau tǎpǔ a te Atua no te mea e “ore e tia i te Atua ia haavare.”—Hebera 6:18.
Eaha ïa ta outou e nehenehe e rave i teie nei no te fanaˈo i teie mau haamaitairaa a muri aˈe? Ua haamaramarama-maitai-hia te ravea no te fanaˈo i te oraora-maitai-raa tia roa e te ora mure ore i roto i te pure ta Iesu i faatae i to ˈna Metua ra e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.
A ani i te mau Ite no Iehova i te hoê haapiiraa bibilia tamoni ore i to outou fare. E oaoa ratou i te tauturu ia outou ia haapii hau atu â no nia i te mau parau tǎpǔ faahiahia mau a te Atua. O te hoê ïa ravea matamua teie no outou no te fanaˈo i te oraora-maitai-raa tia roa!
[Hohoˈa i te api 14]
I roto i te ao apî a te Atua, e fanaˈo te taatoaraa o te mau taata i te oraora-maitai-raa tia roa