VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/8 api 11-12
  • Faahaere â i te tau haapiiraa i mua—No te aha?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faahaere â i te tau haapiiraa i mua—No te aha?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e mea fifi?
  • Faahaere â i te tau haapiiraa i mua aore ra eiaha?
    A ara mai na! 1994
  • Te haapiiraa maoti te hoê tapao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • E te mau metua—eaha ta outou e hinaaro no ta outou mau tamarii no a muri aˈe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Te haafaufaa ore ra anei te Bibilia i te haapiiraa?
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/8 api 11-12

Faahaere â i te tau haapiiraa i mua—No te aha?

UA HEPOHEPO mau o Robert i te imiraa i te ohipa e toru matahiti i te maoro. I te pae hopea, i te 21raa o to ˈna matahiti, ua tihepuhia oia ei tia-rauti no te hoê aua faafaaearaa no te tau haapiiraa. A matara rii noa ˈi to ˈna fifi i teie nei, ua rohirohi roa o Robert i te imi-noa-raa i te ohipa. Te parau nei oia e: “Aita to matou mau metua e taa ra. E mea fifi roa ia imi i te ohipa i teie mahana.”

Mai ia Robert, e rave rahi mau taurearea i te hoperaa ta ratou tau haapiiraa o te haamata i te rave i te ohipa i te mau matahiti atoa. E mau tiaturiraa to ratou. E mau opuaraa ta ratou. Te ite nei râ te hoê numera taata e maraa noa ˈtura e aita e noaa ra ia ratou te ohipa ta ratou i opua.

No reira, e rave rahi o te faahaere â i ta ratou tau haapiiraa i mua.a Te parauhia ra i roto i te vea ra Fortune e: “Mai te peu e ua faaite mai te mau matahiti 70 ra i te hoê manaˈo patoi no nia i te mau maitai o te haapiiraa, ua ô mai te hoê manaˈo taa ê i roto i te feruriraa i te matahiti 80: A haere â i mua i roto i te haapiiraa aore ra a amo i te mau faahopearaa.”

No te aha e mea fifi?

No te aha e titau-pinepine-hia te hoê haapiiraa hau atu? A tahi, te titau nei e rave rahi mau ohipa i teie mahana i te hoê faito ite aravihi teitei. Te parau nei te hoê tia no te Tuhaa haapao ohipa i te Hau amui e: “Ua monohia te taata rave ohipa i te fare moni o tei farii noa i te mau moni e tuu atu ai i nia i te tabula moni e te matini uira horoa moni. I teie nei, e tia i te [taata rave ohipa i te fare moni] i te faaara mai ia ˈu i nia e toru huru parau moni e tuu i nia i te tabula moni e no te faataa ia ˈu e no te aha vau e hinaaro ai i teie maoti râ i te ra.” Te parau nei o William D. Ford, te peretiteni o te Fare haapiiraa e tomite i te pae ohipa e: “Aita e ohipa ohie faahou.”

A piti, te manaˈo ra vetahi e aita te mau fare haapiiraa e horoa ra i te hoê haapiiraa tano i te feia haapii. Te parau nei ratou e te haafaufaa-rahi-hia ra te mau tumu parau mai te faaohiparaa i te raau taero, te maˈi SIDA, e te faataimeraa i te fanau, i te haapiiraa i te taio, te papai, e te numera. Te parau nei te orometua ra o Robert Appleton, e 27 matahiti te maororaa to ˈna haapiiraa [i te tamarii], ma te oto e au ra e te riro nei te faanahonahoraa o te haapiiraa ei “faanahonahoraa ohipa totiale” e ta ˈna hopoia o te “faarururaa ïa i te mau fifi aita i faarirohia na i mutaa ihora ei tuhaa no te haapiiraa.”

No te navai-ore-raa te tahi mau fare haapiiraa no te haapii i te mau taata i te mau ite aravihi titauhia, e rave rahi mau fare haapiiraa aita e nehenehe e turu ia ratou iho i te pae moni. Te parau nei o Joseph W. Schroeder, te taata faatere i te hoê Tuhaa haapao Ohipa i Florida e: “Aita ratou i haapii i te rave i te ohipa. Te fifi ta te mau paoti ohipa e parau pinepine mai ia ˈu oia hoi aita te feia apî i ite maitai i te taio aore ra i te papai. Aita ratou e nehenehe e faaî i te parau aniraa no te hoê ohipa.”

Te toru o te tumu e hinaarohia ˈi te hoê haapiiraa hau oia hoi i roto e rave rahi mau fenua ua rahi roa te feia e parau tuite ta ratou o te rave ra i te ohipa. Te parauhia ra i roto i te vea The New York Times e: “Ua rahi aˈe te feia e parau tuite ta ratou o te imi ra i te ohipa i te mau ohipa e titau ra i to ratou mau ite aravihi.” Te faaite faahou ra te tabula e: “No te pahono i teie mau aniraa rahi roa, te haamarirau nei te mau paoti ohipa i te tihepu i te feia aita ta ratou e parau tuite teitei.”

No te faaaravihi ia ratou no te ohipa tano maitai o te turu ia ratou iho, e rave rahi o te faahaere atu â i te tau haapiiraa i mua. I te mau Hau amui no Marite, 59 i nia i te hanere o te tamau i ta ratou haapiiraa hau atu â i te haapiiraa teitei. E maraaraa faufaa te reira i nia i na 50 i nia i te hanere i roto i na tau ahuru matahiti i mairi.

Te ite-atoa-hia ra te reira i roto i te tahi atu mau fenua. Ei hiˈoraa, mai te matahiti 1960, ua maraa rahi te faito o te feia haapii tei haere i te haapiiraa hau atu i tei titauhia e te ture i te fenua Beretane. I te matahiti i mairi aˈenei, 85 i nia i te hanere taata o tei faaoti i ta ratou haapiiraa teitei, tei faaô atu i roto e rave rahi mau fare haapiiraa tuatoru e tuarua i Auteralia. E fatata e 95 i nia i te hanere feia haapii i te fenua Tapone tei hiˈopoahia ia noaa ia ratou e toru matahiti haapiiraa hau, e faaineinehia ratou no te hoê ohipa anei aore ra no te haapiiraa tuarua.

Aita râ te haapiiraa hau i horoa noa mai i te mau haamaitairaa hinaarohia. Eaha te vahi maitai e te vahi atâta?

[Nota i raro i te api]

a Te taa ê nei te piiraa o te mau faito haapiiraa i te tera e tera fenua. I roto i teie mau tumu parau, te “haapiiraa teitei” o te faito rahi roa ˈˈe o te haapiiraa e titauhia ra e te ture. Te “fare haapiiraa tuarua,” te “fare haapiiraa tuatoru”, te “fare haapiiraa i te mau tuhaa aravihi,” e te “fare haapiiraa toroa” e mau huru haapiiraa hau atu teie aita e titauhia ra e te ture e te ravehia ra te reira ma te faahepo ore.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono