E te mau metua ia riro outou ei paruru no ta outou tamarii
TE HINAARO nei te mau metua i te mea maitai aˈe no ta ratou mau tamaroa e mau tamahine. Ua aˈo mau â te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i te mau metua tane ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te aˈo a te Atua. (Ephesia 6:4) Ua aˈo atoa te arii ra o Solomona i te mau taurearea e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra. E riro hoi te reira mai te taupoo nehenehe i nia i to upoo ra, e mai na fifi auro i nia i to aˈî na.”—Maseli 1:8, 9.
Eaha te ohipa ta te mau fare haapiiraa e rave i roto i te mau faanahoraa e te mau metua no te haapiiraa? E eaha te taairaa i rotopu i te mau metua e te mau orometua haapii?
Te mau tiaraa o te mau metua e te mau orometua haapii
O te mau metua . . . te feia haapii faufaa roa ˈˈe i ta ratou mau tamarii,” o ta Doreen Grant ïa e parau ra, te vahine papai i te hoê tuatapaparaa no nia i te mana o te fare haapiiraa i nia i te oraraa utuafare. E mea fifi roa paha no outou te mau metua ia farii i teie manaˈo.
Te ite nei paha outou e ua taui rahi te mau ravea haapiiraa mai te tau mai a haere ai outou i te haapiiraa. I teie mahana, te tuatapapahia ra te mau tumu parau aita i itehia na mua ˈˈe i te fare haapiiraa, mai te tuatapaparaa no te ravea haapurororaa, te haapiiraa o te oraora-maitai-raa, e te mau matini uira. Ua turai te reira i te mau metua ia faaiti i te haere e farerei i te mau orometua. Te papai nei te taote ra o David Lewis i roto i te buka Help Your Child Through School e: “E nehenehe te mau metua e manaˈo e mea nainai ratou e mai te tamarii ra to ratou huru ia tauaparau ratou i te mau orometua a ta ratou mau tamarii. Maoti râ i te tauaparau no nia i te mau fifi aore ra te mau peapea e te mau orometua mai te feia paari ra te huru, e au vetahi mai te mau tamarii ra te huru.”
Te haere mau nei â te tahi mau metua e farerei i te mau orometua a ta ratou mau tamarii i te taime noa e tupu ai te mau fifi rahi. E pinepine râ te rahiraa o te taime no te amuamu ïa. E nehenehe râ te mau metua, e e rave rahi o te nehenehe, e turu i te haapiiraa a ta ratou mau tamarii ma te apiti atu e te mau orometua.
No te amo i ta outou hopoia metua ma te tano, e tia ia outou ia hiˈopoa e ia anaanatae i te mau mea ta ta outou tamarii i haapii i te fare haapiiraa. No te aha? No te mea te ohipa ra te mau orometua no to ratou tiaraa i nia i te pae morare o ta outou mau tamarii. Te mana ra te mau faufaa ta ratou e farii i nia i ta ratou mau tamarii haere haapiiraa, no te mea te pee ra te mau tamarii i te hiˈoraa o ta ratou mau orometua. I to ratou pae, te farii popou nei te rahiraa o te mau orometua i te turu a te mau metua o te mau tamarii haere haapiiraa.
Ua papai te hoê raatira o te fare haapiiraa no Helemani Apatoa i te mau metua e: “Te ite papu nei matou, te mau orometua, hau atu i teie mau matahiti i mairi aˈenei, e mea etaeta roa te mau tamarii haere haapiiraa, te mau tamarii iho â râ o tei haamata apî e haere i te haapiiraa [i Helemani, e ono matahiti], e mea ino roa ratou, e tae noa ˈtu i te ite-ore-raa i te peu. E rave rahi e mea aifaito ore ratou, aita i ite i te mau otia; aita e manaˈo faahapa; e mea miimii roa, etene; e te haavî ma te tumu ore, te uumiraa e te tueraa ia [vetahi ê].”
Ua parau faahou teie aratai e: “Noa ˈtu e te rahi roa mai ra te mau fifi no matou te mau orometua haapii, aita matou e amuamu nei. E tia râ ia matou ia farii, e noa ˈtu te mau tutavaraa atoa, eita te fare haapiiraa e nehenehe e haapii e e faatere i te mau tamarii mai te peu e eita te mau metua e tauturu mai. E tia ia matou ia faaitoito ia outou, e te mau metua here e, ia rave i te faaotiraa ia rave hau atu â outou iho i roto i te haapiiraa i ta outou mau tamarii e eiaha e vaiiho i te afata teata aore ra te mau mea e haaati ra ia na nia iho aˈe i ta outou [hopoia ia] turu i te tupuraa o to ratou huru taata, ma te horoa ia ratou ra te mau faaueraa no nia i to ratou haerea.”—Na matou e haapapu nei.
E noa ˈtu e te titau nei te mau orometua i te rave-amui-raa i te ohipa, e rave rahi mau metua o te haamarirau nei i te tauturu. Te faˈi nei o David Lewis e: “E ere no te mea aita ratou e tapitapi ra, e mea ohipa roa ratou aore ra no te ereraa i te tiaturiraa, no to ratou râ tiaturiraa papu e te ohipa rii ra te huru aravihi o te hoê piha haapii noa ˈtu e mea maitai aore ra mea ino, i nia i te faaineineraa matamua o te hoê tamarii e na te mau ite aravihi natura e faaoti i te mau mea atoa e rave.” E mea hape râ teie manaˈo.
I te mea e pinepine te mau fifi i te fare e ohipa i nia i te haapiiraa a te tamarii, e na te hoê oraraa utuafare maitai e tauturu i te tamarii ia haafaufaa i te haapiiraa. Te na ǒ ra te hoê titorotororaa i te pae haapiiraa e: “O te oraraa utuafare te tumu rahi roa ˈˈe o te manuïaraa e te ereraa i te haapiiraa i te fare.” Te farii nei te buka How to Help Your Child Through School i teie manaˈo e: “E tia i te mau metua e mea ohipa roa ratou ia farii e mea faufaa roa to ratou huru feruriraa—te anaanatae e te huru faaitoitoraa ta ratou e faaite ra noa ˈtu e e mea atea roa ratou—ia haere ta ratou tamarii i mua.”
Nafea ïa outou ia rave amui i te ohipa e te mau orometua haapii a ta outou tamarii?
A riro ei paruru no ta outou tamarii
(1) A anaanatae rahi i nia i te mea e haapiihia ra e ta outou tamarii i te fare haapiiraa. Te taime maitai roa ˈˈe no te haamata oia hoi ia ô oia i te fare haapiiraa. E mea farii aˈe te rahiraa o te mau tamarii apî i te tauturu a te mau metua i te mau taurearea.
A taio e ta outou tamarii. Ia au i te parau a David Lewis, “e 75 i nia i te hanere o te haapiiraa i matârohia, ua tupu ïa na roto i te taioraa.” E tiaraa to outou no te tauturu i ta outou tamarii ia taio ohie. Te faaite ra te maimiraa e mea rahi aˈe te haereraa i mua o te mau tamarii tei haapiihia i te taio i te fare ia faaauhia i tei haapiihia e te mau orometua haapii aravihi i te pae no te taioraa i te fare haapiiraa.
Oia atoa, e nehenehe outou e tauturu i ta outou tamarii ia haapii i te papai, e te numera. Te faataa nei te orometua haapii ra o Ted Wragg e: “Aita e titauhia ra ia outou i te ite aravihi i te pae numeraraa no te haapii i te mau numera faufaa roa.” E parau mau, mai te peu e te hinaaro nei outou e tauturu ia outou iho i roto i taua mau tuhaa ra, eiaha e vaiiho i te hoê noa ˈˈe ereraa o te aravihi ia haaparuparu ia outou ia anaanatae mau i nia i te mea e haapiihia ra e ta outou tamarii.
(2) A haere e farerei i te orometua haapii no nia i te porotarama haapiiraa. Na roto i te taioraa i te vea iti a te fare haapiiraa, a hiˈo e eaha te haapiihia i ta outou tamarii. E tia ia na reirahia na mua ˈˈe te mau fifi e tupu mai ai i te tau o te haapiiraa teitei. E faaineine ïa te hoê farereiraa e te orometua haapii no te tauaparau no nia i to outou mau hinaaro ia faaturahia no te rave-amui-maitai-raa i te ohipa. A haere i te mau putuputuraa ta te fare haapiiraa e faanaho ra ia matau te mau orometua ia outou. I te mau mahana i faataahia, a haere e mataitai i te fare haapiiraa, e a tauaparau e te mau orometua o ta outou tamarii. E mea faufaa roa teie mau huru farereiraa, ia tupu mai iho â râ te mau fifi.
(3) A tauturu i ta outou tamarii ia rave i ta ˈna mau maitiraa. A imi i te tumu parau e auhia ra e ta outou tamarii e te tumu parau ta ˈna e ore e au. A tauaparau no nia i te mau fa e hoonahia. A haere e farerei i te mau orometua ia ite outou i te mau maitiraa atoa. E ite ratou i te mau fifi o te taotia i te maitiraa i te mau tumu parau.
E nehenehe te hoê aparauraa maramarama e arai i te mau manaˈo hohonu haaparuparu. E rave rahi fare haapiiraa e faahepo ra i te mau tamarii haere haapiiraa maramarama roa ˈˈe ia haere â i te mau haapiiraa teitei. Te ape nei râ te rahiraa o te mau tamarii haere haapiiraa tei maiti i te taviniraa kerisetiano ei ohipa faufaa na ratou i te haere â i te haapiiraa tuatoru no te hoê area taime maoro roa. Maoti râ, mai te peu e e maiti ratou i te hoê haapiiraa hau atu, e mea hinaaro aˈe na ratou e tuatapapa i te mau tumu parau o te faaineine ia ratou ia turu ia ratou iho i te pae moni. I te tahi mau taime, te faariro nei te mau orometua haapao maitai i te reira mai te hoê patoiraa i te mau mea atoa ta ratou i tamata i te haapii. Te tamǎrû nei ta outou mau faataaraa faaoromai i te mau orometua haapii no nia i te mau ravea atoa no te haapiiraa hau atu i roto i te maitiraa a ta outou tamarii, i te mea te hinaaro ra te mau metua kerisetiano ia tamau ta ratou mau tamarii i te haapii.a
Te ravea tano ia naeahia te tapao
E nehenehe outou e ape i te tapitapi e te haapeapea rahi roa i nia i te haapiiraa a ta outou tamarii ma te haamanaˈoraa e e ua niuhia te manuïaraa o te rave-amui-raa i te ohipa i nia i te hoê tauaparauraa maitai roa—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te mau taahiraa no te hoê taairaa maitai Metua—Orometua.”
Maoti râ i te amuamu e te faaino, a riro ei paruru no ta outou tamarii na roto i te haereraa e farerei e te rave-amui-raa i te ohipa e te mau orometua. E tauturu te na reiraraa i ta outou tamarii ia fanaˈo i te hoê haapiiraa maitai roa ˈˈe.
[Nota i raro i te api]
a E fanaˈo te mau Ite no Iehova, o tei maiti i te taviniraa kerisetiano ei ohipa na ratou e o te tavini ra ma te taime taatoa, i te hoê haapiiraa e piti hebedoma i te Haapiiraa no te taviniraa pionie. Ua fariihia vetahi i muri iho i roto i te haapiiraa e pae avaˈe no te mau mitionare arataihia e te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower no te faaineine ia ratou ei mau mitionare.
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Te mau taahiraa no te hoê taairaa maitai metua-orometua
1. A haamatau atu i te mau orometua o ta outou tamarii.
2. A hiˈopoa faahou i ta outou mau ohipa hou a amuamu ai.
3. Ia hepohepo aore ra ia riri, a haapae i te mau manaˈo horuhoru haaparuparu hou a aparau ai i te orometua.
4. Hou a farerei ai i te orometua, a papai i te mau uiraa ta outou e hinaaro e ui, e a tabula i te mau tapao ta outou e titau.
5. A faaite papu e ma te maramarama i to outou tiaraa, e a turu i te orometua haapii ia taa e eaha te mau taahiraa ohie e rave no te faaruru i te mau fifi atoa.
6. Ia taa ia outou iho te tiaraa o te orometua. A uiui ia outou iho e eaha ta outou e rave ahani e orometua haapii outou. E tauturu te reira ia outou ia imi i te hoê faahopearaa faahiahia.
7. A faaroo maite e a paraparau i te taime tano. Eiaha e mǎtaˈu i te ani i te mau faataaraa ia ore outou e taa. Mai te peu e eita outou e farii i tei parauhia, e o te parauhia mai ra, a faataa ma te faatura e no te aha.
—Niuhia i nia i te buka Help Your Child Through School, a te taote David Lewis.
[Hohoˈa i te api 9]
A taio e ta outou tamarii
[Hohoˈa i te api 9]
A haere e farerei i te mau orometua no te tauaparau i nia i te porotarama haapiiraa
[Hohoˈa i te api 9]
A tauturu i ta outou tamarii i roto i ta ˈna mau maitiraa