Ua ‘haamanaˈo oia i to ˈna poiete i to ˈna apîraa ra’
“E PINEPINE o Adrian i te huti rahi i te manaˈo o to ˈna mau metua i nia ia ˈna,” ta to ˈna ïa metua tane i parau. “I te maharaa o to ˈna matahiti, ua faahoro o ˈna i te pereoo o te utuafare fetii i nia roa i te hoê tumu raau, maoro roa ˈˈera hoi te taatoaraa i te tapae atu i te putuputuraa a te amuiraa. I te paeraa o to ˈna matahiti, ua haaputu oia hoê tatini rana e ua tie mai i roto roa i te fare. Tau mahana no te tatararaa i taua mau rana ra. Mai te hoê utuafare no Aiphiti ra ïa to matou huru a tupu ai te ati no nia i te mau rana ta te Bibilia e faatia ra.
“I te 11raa o to ˈna matahiti, ua itea mai ia ˈna e toru nau animala parauhia ratons laveurs i nia i te purumu rahi e ua hopoi atura ia ratou i te fare haapiiraa, i roto i ta ˈna pute buka. Ia tomo mai ta ˈna orometua vahine i roto i te piha, te maniania ra te mau tamarii—te haaati noa ra hoi ratou i te pute buka a Adrian, e te huehue rahi. Ua faaˈao aˈera oia i roto i te pute, ite atura oia i te mau animala parauhia ratons laveurs, e ua aratai atura hoi oia ia ˈna i roto i te hoê pereoo, e ta ˈna mau animala, no te haere atu i te hoê vahi vaiihoraa animala faarue. Ua taˈi o Adrian ia manaˈo oia e aita faahou ta ˈna mau animala iti parauhia ratons laveurs, tera râ i muri aˈe i to ˈna hiˈo-haere-raa i te vahi vaiihoraa animala e i te iteraa ˈtu i te mau aiû alope e te tahi atu mau animala otare e haapao-maitai-hia ra, ua vaiiho atura oia i ta ˈna mau animala parauhia ratons laveurs i reira.”
Te na ô faahou ra to ˈna metua tane e: “E ere o Adrian i te tamaiti iti ino. Eita pai o ˈna e mau. E tamaiti iti feruriraa oraora maitai oia eita oe e haumani ia ˈna.”
Te faaite ra te metua vahine o Adrian i te tahi atu huru to ˈna—e mataitairaa o ˈna na te utuafare, e melo e faaanaanatae i te utuafare, e tamaiti iti au roa. Teie ta ˈna e faatia ra: “E faataa na te mau tamarii i te fare haapiiraa ia ˈna mai te hoê tamaiti iti eita roa ˈtu e hamani ino i te taata. E fifi to te hoê tamahine no roto i ta ˈna piha haapiiraa, i te pae no te feruriraa, aita râ i ino roa. E rave na o ˈna i te pereoo uta tamarii e o Adrian. E e faaooo mai na hoi te tahi atu mau tamarii ia ˈna, te na ô ra râ hoi to ˈna metua vahine e e faaite noa ˈtu na o Adrian no ta raua tamahine, i te faatura e te hamani maitai taa ê mau. Mea etaeta roa o ˈna no nia ia ˈna iho—e tamaiti iti anaanatae roa o ˈna ia vetahi ê ma te mau manaˈo hohonu eita roa ˈtu e faaite pinepine mai i te reira. E ia faaite mai râ oia, e maere roa ïa matou i ta ˈna mau parau e haaputapû roa i te mafatu.”
Te faaoti ra o ˈna i ta ˈna faataaraa no nia i ta ˈna tamaiti i te na ôraa e: “Ua faahaere oioi to ˈna maˈi ia ˈna i mua i te pae no te paari e ua faatupu hoi i te hoê huru pae varua hohonu mau i roto ia ˈna.”
Ua mau papu o ˈna i to ˈna tiaraa—eiaha ei toto!
To ˈna maˈi? Oia mau. Ua haamata hoi i te avaˈe mati 1993 ra, 14 to Adrian matahiti i reira. Ua itehia te hoê mariri aitaata e oioi noa ˈtura i te rahi i roto i to ˈna vairaa maa. Ua hinaaro te mau taote e iriti mai i te tahi tuhaa iti o te maˈi no te rave i te tahi hiˈopoaraa, te mǎtaˈu ra râ ratou i te tapahi e te parau ra e e riro te hoê pâmuraa toto i te ravehia. Aita o Adrian i farii. Ua mau papu o ˈna i to ˈna tiaraa. Te na ô ra oia ma te hihitaˈi e: “Eita ta ˈu e nehenehe faahou e faatura ia ˈu iho, ia pâmuhia mai te toto i roto ia ˈu.” E ite no Iehova o ˈna e to ˈna utuafare fetii, o te ore hoi e farii i te mau pâmuraa toto ia au i te mau faahitiraa parau a te Levitiko 17:10-12 e te Ohipa 15:28, 29.
Tei roto noâ o ˈna i te Pu rapaauraa maˈi no te tamarii a te taote Charles Janeway i te oire no St. John’s, Newfoundland i Kanada, e tiai noa ra e ia ravehia te tahi hiˈopoaraa i nia ia ˈna—ma te ore hoi e faaohipahia i te toto—ua ani atura te taote Lawrence Jardine ia Adrian e ia faaite mai o ˈna iho i to ˈna manaˈo no nia i te parau no te toto.
“Inaha, ia ite mai oe,” o ta Adrian ïa i parau, “e ere te mea faufaa e mau Ite no Iehova to ˈu na metua aore ra eita. Eita vau e farii i te toto, atira ˈtu ai.”
Ua ui atura te taote Jardine e, “te taa ra anei ia oe e e nehenehe oe e pohe, ia ore oe e farii i te pâmuraa toto?”
“E.”
“E te hinaaro ra oe e na reira?”
“Mai te peu e te reira anaˈe te ravea.”
Ua ani atura to ˈna metua vahine, tei reira atoa oia i taua taime ra e, “no te aha hoi oe i mau ai i tena tiaraa?”
Ua pahono atura o Adrian: “Ua ite oe e mama, e ere roa ˈtu i te mea tano. Te oreraa e auraro i te Atua e te haamaororaa i to ˈu oraraa no te tahi noa tau matahiti, e oia hoi no to ˈu auraro-ore-raa i te Atua, erehia ˈtu ai au i te tia-faahou-raa e te ora e a muri noa ˈtu i roto i ta ˈna paradaiso i nia i te fenua nei—e ere roa ˈtu ïa i te mea faahiahia!”—Salamo 37:10, 11; Maseli 2:21, 22.
Ua tupu te hiˈopoaraa i te 18 no mati. Ua faaite maira hoi e e puu rahi to Adrian i roto i te arapoa. Te haapapu ra te tahi hiˈopoaraa i ravehia i roto i te hoê puo ivi i te haamǎtaˈuraa e ua faatupu oia i te mariri aitaata. Ua faataa maira te taote Jardine i teie nei e te ravea otahi roa e nehenehe ai o Adrian e ora, ia ravehia ïa te hoê porotarama ravea rapaauraa o te faaore i te mau vaehaa i tupuhia i te mariri aitaata uˈana, apeehia e te mau pâmuraa toto. Teie râ, ua patoi â o Adrian i te mau pâmuraa toto. Ua haamata ˈtura hoi te ravea rapaauraa o te faaore i te mau vaehaa i tupuhia i te mariri aitaata ma te ore e faaohipahia i te mau pâmuraa toto.
I teie nei râ, i roto i teie faito fifi roa o te rapaauraa e ravehia ra, te mǎtaˈuhia ra e ia haa mai te Pu o te Oraora-maitai-raa o te Tamarii e ia noaa mai ia ˈna i te parau faatia no roto mai i te haavaraa e na ˈna e haapao i te reira e ia noaa atoa ia ˈna i te mana no te horoa i te mau pâmuraa toto. Te faatia ra hoi te ture i te taata 16 matahiti e hau atu, ia rave i ta ˈna iho opuaraa i te pae no te rapaauraa. Te tumu otahi roa e noaa ˈi i te hoê taurearea i raro mai i te 16 matahiti i taua tiamâraa ra, ia tuuhia ïa oia i roto i te faito o te hoê taurearea e hiˈohia ra e ua paari te feruriraa e nehenehe atu ai oia e rave i ta ˈna iho mau opuaraa i te pae no te rapaauraa.
I mua i te Haavaraa Teitei no Newfoundland
No reira, i te sabati poipoi o te 18 no tiurai, ua titau aˈera te vahine faatere i te Pu Haapaoraa tamarii, i te parau faatia a te haavaraa e na ˈna aˈe e haapao i taua ohipa ra. Aita i maoro roa, o te hoê paruru tuiroo e te faatura-rahi-hia oia hoi o David C. Day, Q.C. no St. John i Newfoundland, tei tapeahia mai no te paruru ia Adrian. I taua iho avatea ra, na Justice Robert Wells i peretiteni mai.
I roto i te haavaraa avatea, ua faataa maramarama maitai mai te taote Jardine i te haava e te faariro ra o ˈna ia Adrian mai te hoê taurearea tei ore paha to ˈna matahiti i taeahia, o tei papu maitai râ e e tia ia ˈna ia patoi i te faaohiparaa i te toto e ua tǎpǔ atura oia, oia hoi te taote Jardine, ia Adrian e e eita roa ˈtu o ˈna e faaô noa ˈˈe i te pâmuraa toto i roto i te rapaauraa. Ua ani maira o Justice Wells i te taote e ia faaue noa ˈtu te haavaraa ia ˈna e pâmu i te toto, e farii anei oia? Ua pahono atura te taote Jardine e: “Eita, eita roa ˈtu vau e na reira.” Ua na ô aˈera hoi oia e te manaˈo ra o Adrian e riro to ˈna tiaturiraa no nia i te ora mure tei niuhia hoi i nia i te Bibilia, i te fifi roa. Ua riro mau â taua faaiteraa rotahi a teie taote tuiroo ra ei faaiteraa maere mau e te mahanahana hoi e ua taˈi roa na metua o Adrian i te oaoa.
“A faatura mai ia ˈu e to ˈu mau manaˈo”
A putuputu faahou ai te haavaraa i te monire 19 no tiurai, ua faaite maira o David Day i te mau papie no nia i te hoê parau tǎpǔ ta Adrian—tei ore i tae mai i te haavaraa no to ˈna maˈi rahi—i faaineine e i tarima e o te haapapu ra i to ˈna iho mau manaˈo no nia i te huru rapaauraa i to ˈna mariri aitaata ma te ore e faaohipa i te toto aore ra i te mau ravea te vai ra te toto i roto. Teie ta Adrian i parau i roto:
“E rave rahi mau mea ta outou e manaˈonaˈo ia maˈihia outou, e mai te peu e mariri aitaata to outou, ua ite outou e e nehenehe outou e pohe e e manaˈonaˈo outou i te reira. . . . Eita vau e farii e ia pâmuhia mai te toto i roto ia ˈu aore ra e farii e ia faaohipahia te reira; eita roa ˈtu. Ua ite au e e nehenehe vau e pohe ia ore te toto e faaohipahia. O ta ˈu râ hoi teie faaotiraa. Aita e taata e nehenehe e parau mai ia ˈu e eiaha. Mea tiaturi na ˈu i te taote Jardine. Te tiaturi nei au e e taata tapea o ˈna i ta ˈna parau. Ua parau mai oia e e rapaau papu o ˈna ia ˈu ma te ore roa ˈtu e faaohipa i te toto. Ua faaite mai o ˈna ia ˈu eaha te mau fifi e tupu mai. Ua papu maitai ia ˈu te reira. Ua ite au no nia i te mau fifi e nehenehe e tupu mai. . . . Ta ˈu râ e manaˈo nei, ia pâmu-noa-hia mai te toto i roto ia ˈu nei, mai te huru ra ïa e te maferahia ra vau, te hamani-ino-hia ra to ˈu tino. Eita vau e hinaaro faahou i to ˈu tino ia tupu noa ˈtu te reira. Eita ta ˈu e nehenehe e ora e te reira. Eita vau e hinaaro i te tahi noa ˈˈe huru rapaauraa, ia faaohipa-noa-hia ˈtu te toto. E patoi mau â vau i te faaohipa i te toto.” Mai teie te faaotiraa te parau tǎpǔ a Adrian: “A faatura mai ia ˈu e i to ˈu mau manaˈo.”
I te taime haavaraa, tei roto o Adrian i to ˈna piha i te fare maˈi, e ua haere maira o Justice Wells ma te maitai, e hiˈo ia ˈna i reira, raua o David Day. Ia faatia mai oia no nia i taua uiuiraa manaˈo ra, ua faahiti o Day tane no nia i te mau manaˈo papu o Adrian e ta ˈna huru paraparau i te haava no nia i teie tumu parau hoê roa, teie hoi ei haapoto-noa-raa: “Ua ite au e e maˈi iti rahi to ˈu, e ua ite au e e nehenehe vau e pohe. Te parau ra te tahi mau taata i te pae no te rapaauraa e e riro te mau pâmuraa toto ei tauturu. E ere râ tera to ˈu manaˈo, ia manaˈo vau i te mau fifi atoa ta ˈu i taio no nia i taua tumu parau ra. E tauturu te toto aore ra eita, eita to ˈu faaroo e farii i te toto. A faatura mai i to ˈu faaroo e e riro outou i te faatura mai ia ˈu. Ia ore outou e faatura mai i to ˈu faaroo, mai te huru ra ïa e te maferahia ra vau. Ia faatura outou i to ˈu faaroo, e nehenehe ta ˈu e faaruru i to ˈu maˈi ma te tura. O te faaroo anaˈe teie e toe nei ia ˈu nei, e i teie nei o te mea faufaa roa ˈˈe hoi o ta ˈu e hinaaro nei no te tauturu ia ˈu ia aro i te maˈi.”
E mau manaˈo atoa to Day tane no nia ia Adrian: “E taurearea ite o ˈna i te faaoromai i to ˈna maˈi ino roa, tei mau papu maitai hoi te manaˈo e te itoito. E itehia te manaˈo papu i roto i to ˈna mata; te tiaturiraa aueue ore i roto i to ˈna reo; itoito i roto i to ˈna huru. Hau atu i te mau mea atoa, ua faaite mai to ˈna vaha e to ˈna tino ia ˈu i te hoê faaroo aueue ore. E ta ˈna tapao taa ê roa, o to ˈna ïa faaroo. Ua titau to ˈna maˈi rahi ia ˈna ia patu i te mau eˈa i rotopu i te mau moemoeâ a te taurearea e te parau mau a te taata paari. Na te faaroo hoi i tauturu ia ˈna ia na reira. . . . Ma te feaa ore, e taurearea manaˈo paetahi ore o ˈna e, i to ˈu manaˈo, e taurearea parau mau. . . . Ua manaˈo vau e na to ˈna na metua [i faahepo] ia ˈna i ta raua patoiraa i te pae no te faaohipa i te toto i roto i te parau no te rapaauraa ia ˈna. . . . Ua oaoa roa vau [i te mea] e no ˈna iho to ˈna manaˈo i te pae no te faaiteraa i to ˈna hinaaro i roto i te huru rapaauraa aita e toto i roto.”
I te tahi atu taime, ua tapao mai o Day tane i te mau tiaturiraa “tei hau aˈe i te faufaa no ˈna i te oraraa iho” e ua na ô faahou aˈera hoi e: “Ua faahaamanaˈo mai teie taurearea tiaturiraa aueue ore ia ˈu e mea faufaa ore anaˈe te mau ati i farereihia e au i roto i to ˈu oraraa. E mau roa oia i roto i to ˈu feruriraa e a muri noa ˈtu. E taurearea o ˈna tei paari te feruriraa e te itoito rahi, te aravihi e te maramarama.”
Te opuaraa—e taurearea feruriraa paari o Adrian
I te monire, 19 no tiurai, ua faaotihia te faaiteraa manaˈo, e ua faaite mai o Justice Wells i ta ˈna opuaraa, tei piahia i muri aˈe i roto i te Human Rights Law Journal, 30 no setepa 1993. Te na ô ra te tahi mau tuhaa parau e:
“No te mau tumu i muri nei, aita te mau titauraa a te faatere i te pae no te Oraora-maitai-raa o te Tamarii, i fariihia; aita te tamarii e hinaaro ra i te parururaa; aita te faaohiparaa i te toto aore ra te mau ravea te vai ra te toto i roto, no te faatupu i te pâmuraa toto aore ra no te patia ˈtu, i haapapuhia ei ravea faufaa roa, e i roto i te mau huru tupuraa taa ê mau mai teie te huru, e nehenehe i te reira e haamauiui.
“Mai te peu e aita e tauiraa i roto i te mau huru tupuraa e titau ra i te tahi atu faaueraa, e opani-roa-hia te faaohiparaa i te toto aore ra i te mau ravea te vai ra te toto i roto, i roto i te parau no te rapaauraa ia ˈna: e ua faaotihia e e tamaiti iti feruriraa paari oia e e tia hoi to ˈna hinaaro ia faaturahia i te pae no te rapaauraa ia ˈna ma te ore e faaohipa i te toto aore ra i te tahi atu mau ravea te vai ra te toto i roto. . . .
“Aita ˈtu parau e nehenehe e parau, maoti râ e ‘tamaiti iti’ itoito mau teie. Hape atu ai vau, e utuafare here mau e te aupuru to ˈna ia ˈna, e te faaruru nei oia i to ˈna ati ma te itoito rahi mau. Te hoê tuhaa o ta ˈna tiaturiraa faaroo, mea ino roa ïa no ˈna ia faaohipa i te mau ravea te vai ra te toto i roto na roto i te pâmuraa aore ra i te patiaraa te reira i roto i to ˈna tino, noa ˈtu eaha te mau huru faahopearaa . . . Ua taio vau i te hoê parau i tarimahia e Adrian i roto i te mau paratarapha i faahitihia e te Human Rights Law Journal i nanahi ra, e ua faaroo roa atoa vau i to ˈna metua vahine i te haapapuraa mai i te reira, oia hoi tei parau roa ˈtu ia Adrian iho.
“Te oaoa nei au i te mea e te tiaturi nei oia ma to ˈna mafatu taatoa e mea ino mau â ia faaohipa i te toto e ia faahepohia i te rave i te toto i roto i te mau huru tupuraa o ta tatou e paraparau nei, e ua riro hoi ei maferaraa i to ˈna tino, ei maferaraa i to ˈna oraraa taatoa, i te mea hoi e e ohipa te reira i nia i to ˈna puai e to ˈna aravihi no te faaruru i te fifi riaria mau te tia ia ˈna ia faaruru, noa ˈtu eaha te faahopearaa.
“Te mauruuru nei au i te parauraa faahiahia roa a te taote e e tia i te taata maˈi ia tahoê maite i te manaˈo no nia i te ravea rapaauraa i te mau vaehaa i tupuhia i te mariri aitaata e te tahi atu mau ravea rapaauraa i te mariri aitaata mai te peu e te vai ra te tahi tiaturiraa, te tahi tiaturiraa papu e manuïa ˈi, e te taata maˈi e faahepohia ˈtu i te rave i nia ia ˈna i te tahi ohipa aita e tuati ra i to ˈna mau tiaturiraa hohonu mau, e riro ïa oia ei taata maˈi aita e faa faaturahia ra te ravea rapaauraa e tano ia ˈna. . . .
“Ia manaˈo vau, ua haapaari te ohipa i tupu i nia ia Adrian i to ˈna feruriraa i nia i te hoê faito eita e manaˈohia e faaruru e e ora te hoê taurearea 15 matahiti i ta ˈna e ora ra e o te tia hoi ia ˈna ia faaruru e o ta ˈna mau â hoi e faaruru nei. Te manaˈo nei au e te huru tupuraa e orahia ra e ana e huru tupuraa ino mau ïa o ta ˈu e nehenehe e manaˈo, e te tiaturi nei e ua riro to ratou faaroo ei hoê o te mau mea e turu nei ia ˈna e to ˈna utuafare. Te manaˈo nei au e ua haapaari mau â te ohipa i tupu i nia ia Adrian i to ˈna feruriraa noa ˈtu eaha te mea tano e tiaihia aore te paari e titauhia ra i te hoê taurearea 15 matahiti. Ia manaˈo vau mea taa ê roa te tamaiti ta ˈu e parauparau atu i teie poipoi, i te tahi noa ˈtu tamaiti 15 matahiti, e te tumu no teie huru tupuraa peapea mau o ta ˈna e farerei ra.
“Te manaˈo nei au e ua navai o ˈna i te paari no te faaite i te hoê manaˈo papu maitai, e ua faaite mau â hoi o ˈna ia ˈu i te reira . . . Te oaoa atoa nei au i te mea e . . . na ˈu e haapao i to ˈna mau hinaaro, e e na reira mau â vau. . . . To ˈna hinaaro ia ore ïa te mau ravea te vai ra te toto i roto, ia faaohipahia i roto ia ˈna, e te oaoa atoa nei au mai te peu e faaore te vahine faatere i teie mau hinaaro maoti te hoê parau faatia na te haavaraa, e e riro hoi to ˈna mau maitai i te ino roa. . .Hau atu, mai te peu e—e nehenehe mau â hoi te reira e tupu—e pohe noa ˈtu o ˈna i teie maˈi, e pohe o ˈna no te mea aita to ˈna tiaturiraa faaroo i faaturahia e e riro hoi ei mea peapea mau, eita roa ˈtu e hinaarohia. E tâuˈa mau â vau i taua mau mea atoa nei. . . .
“I roto i te mau huru tupuraa atoa, te manaˈo nei au e e tia ia ˈu ia patoi i te aniraa e faaohipa i te mau ravea te vai ra te toto i roto no te rapaau ia Adrian.”
Te poroi a Adrian ia Justice Wells
E poroi faahiahia mau â ta teie nei tamaiti iti, tei ite e e pohe o ˈna, i faatae atu na Justice Robert Wells, tei faahitihia mai na David Day tane, teie hoi: “E riro mau â vau ei taata haapao ore ia ore vau e na reira, no te taata ta ˈu e paruru ra o ta ˈu i haapoto noa i te faahiti i te parau i muri aˈe i to oe faarueraa mai i te fare maˈi i teie mahana, mauruuru rahi roa no roto roa mai i to ˈna mafatu, e mafatu rahi mau â hoi, ia oe i haapao maite i teie ohipa ma te ore e pipiri e ma te maitai e te haavare ore mau. Te mauruuru rahi nei oia ia oe, e te haava rahi e, e te tiaturi nei au e na te faatiaraa parau iho e faaite atu i te reira. Mauruuru.”
Te faatia faahou ra te metua vahine o Adrian i te aamu no te mau ohipa i tupu.
“I muri aˈe i te haavaraa, ua ani atura o Adrian i te taote Jardine ‘ehia taime e toe ra no ˈu?’ Ua pahono maira te taote e: ‘Hoê aore ra e piti hebedoma.’ Ua ite atura vau i te hoê roimata iti o ta ˈu tamaiti i te taheraa. Ua haaafatata ˈtura hoi au i pihai iho ia ˈna e ua tauvaihia atura ia ˈna, e ua na ô maira oia e: ‘Eiaha e mama. Te pure ra vau.’ Te tahi tau taime i muri iho, ua ani atura vau ia ˈna, ‘eaha to oe huru, e Adrian?’ ‘Mama, e ora noâ vau, noa ˈtu vau e pohe. E mai te peu e e ora noa vau e piti hebedoma, te hinaaro nei au e fanaˈo maitai i te reira. No reira, ia oaoa na ïa outou e tia ˈi.’
“Ua hinaaro oia e haere e mataitai i te amaa a te Watch Tower i Georgetown, Kanada. Ua na reira mau hoi oia. Ua au oia i roto i te vahi hopuraa pape e vai i reira e te hoê o to ˈna mau hoa. Ua haere oia e mataitai i te pǔpǔ baseball a te mau Blue Jays e ua patahia ˈtu hoi to ˈna hohoˈa i pihai iho i te vetahi o te feia hauti. Te vahi faufaa roa ˈtu â, i roto i to ˈna mafatu, ua pûpû oia ia ˈna no te tavini i te Atua ra o Iehova, e te hinaaro ra o ˈna e faataipe i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. I teie nei râ, ua ino roa ˈtu â to ˈna maˈi, e ua hoˈi atura oia i te fare maˈi e ua mau roa o ˈna i reira. E inaha, ua faanaho aˈera te mau vahine utuutu maˈi no ˈna i te hoê o te mau hopuraa pape auri eita e ninaemoa, i roto i te piha i haapaohia no te faaitoito i te mau tino paruparu. Ua bapetizohia oia i reira i te 12 no setepa; poipoi aˈe o ˈna e pohe ai, i te 13 no setepa.
“E hunaraa rahi mau to ˈna, aita e utuafare ati i ite aˈenei i te hunaraa mai te reira te huru—te mau utuutu maˈi, te mau taote, te mau fetii o te maˈi, te mau hoa haapiiraa, te mau hoa tapiri, e e rave rahi o to ˈna mau taeae e mau tuahine varua no roto mai i ta ˈna e i te tahi atu mau amuiraa. Ma to mâua tiaraa metua, aitâ mâua i ite aˈenei i te mau huru faahiahia mau i ite-papu-hia i roto i ta mâua tamaiti a faaoromai noa ˈi oia i to ˈna mau ati e rave rahi aore ra i te maitai e i te mau manaˈo maramarama tei riro ei tuhaa no te tupuraa o to ˈna huru taata kerisetiano. Te na ô ra te papai salamo i faauruahia e: ‘Inaha hoi te tamarii ra, e tufaa [ô] ïa no ǒ ia Iehova ra.’ Papu maitai ua riro mau â oia ei tufaa, e te tiaturi nei mâua e e ite mâua ia ˈna i roto i te ao apî parau-tia a Iehova, e fatata roa i te haamauhia i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.”—Salamo 127:3; Iakobo 1:2, 3.
Te tiai ru nei hoi mâua i te tupuraa te parau tǎpǔ a Iesu i roto i te Ioane 5:28, 29, i nia ia Adrian e na ô ra e: “Eiaha e maere i te reira; te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i ta ˈna reo, e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe.”
I to ˈna patoiraa i te mau pâmuraa toto o te riro paha i te haamaoro atu â i to ˈna oraraa i teie nei, ua faaite o Adrian Yeatts ia ˈna mai te hoê o te mau taurearea e rave rahi tei tuu i te Atua i mua.
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
‘Tei te toto hoi te ora’
Papu maitai e taoˈa faahiahia mau te toto e tahe nei i roto i te mau taoˈa tahi ora atoa o te tino. I roto i te hoê noa topata, e 250 000 000 mau taoˈa tahi ora toto uteute o te hopoi i te mataˈi ora e o te faaore i te mataˈi ino; 400 000 taoˈa tahi ora toto uouo teie e maimi nei e e haamou nei i te mau enemi hinaaro-ore-hia i roto i te tereraa uaua toto; 15 000 000 mau taoˈa tahi haapaari toto o te haaputuputu oioi i te vahi i mutu e o te haamata i te haapaari no te tapiri i te mutu. Te vai ra teie mau mea atoa i roto i te pape toto uouo maramarama, tei hamanihia oia iho i te mau hanere taoˈa e tiaraa faufaa roa to ratou i roto i te tabula roa mau o te mau ohipa e ravehia e te toto. Aita te mau aivanaa e taa ra i te mau mea atoa e ravehia nei e te toto.
Eiaha e maere ia parau te Atua o Iehova, o tei Poiete i teie nei semeio e ‘tei te toto te ora.’—Levitiko 17:11, 14.
[Tumu parau tarenihia i te api 20]
Te tauiraahia te mafatu ma te ore e faaohipa i te toto
I te avaˈe atopa i mairi aˈenei, ua ô atu o Chandra Sharp, e toru hoi to ˈna matahiti, i roto i te hoê fare maˈi i Cleveland, Ohio, i te fenua Marite, e aita noa to ˈna mafatu i oru, ua haaparuparu atoa râ. Aita ta ˈna maa i navai maitai, ua faaea to ˈna tupu, e 9 kilo anaˈe to ˈna, e te hinaaro ra o ˈna e ia tauihia to ˈna mafatu. Te tahi noa tau hebedoma tei horoahia no ˈna no te ora. Ua farii to ˈna na metua e ia tauihia to ˈna mafatu, tera râ ma te ore roa ˈtu e pâmu i te toto i roto ia ˈna. E mau Ite no Iehova hoi raua.
Aita te reira i riro ei fifi e te taata tâpû, taote Charles Fraser. Te na ô ra te vea The Flint Journal no Michigan e i te 1 no titema 1993: “Ua parau o Fraser e ua aravihi roa te fare maˈi no Cleveland e te tahi atu mau pu i te faatupu e rave rahi mau tâpûraa—tei roto atoa te parau no te tauiraa i te hoê paha mafatu—ma te ore roa ˈtu e pâmu i roto i te taata maˈi i te toto o te tahi atu mau taata. ‘E rave rahi mau haapiiraa tei noaa mai ia matou i te pae no te oreraa e faatahe i te toto, e nafea râ ia pâmu i te matini o te mafatu e o te mahaha ma te faaohipa i te tahi atu mau ravea i te toto iho,’ o ta Fraser ïa i parau.” E te na ô faahou ra oia e: “E rave rahi matahiti to te mau fare maˈi taa ê raveraa i te mau tâpûraa i te mafatu ma te ore e faaohipa i te mau pâmuraa toto. . . . E tamata noa tatou i te tâpû ma te ore e faaohipa i te (pâmuraa) toto.”
I te 29 no atopa, ua tauihia te mafatu o Chandra ma te ore e faaohipahia i te toto. Hoê avaˈe i muri iho, ua maitai roa mai o Chandra.