Te mau maˈi pohe, e parare noa ˈtura
UA MAIMI uˈana o Margaret i te ravea no te rapaau i ta ˈna tamaiti o Tito tei roohia i te maˈi parauhia malaria. E toru raau, e tae noa ˈtu hoi te hoê faito rahi chloroquine, tei horoahia. Ua pohe aˈera râ hoi o Tito—i te ivaraa o to ˈna avaˈe.
I Kenya, i te fenua o Margaret, e pinepine taua huru ati nei i te tupu. Te faaite ra te “Newsweek” e: “‘Anopheles gambiae,’ te arii vahine o te mau naonao faatupu malaria, teie e ruperupe nei i roto i teie tuhaa o te ao nei. Eita râ hoi te mau tamarii e ruperupe i reira. E pae o ratou i nia i te hanere teie e pohe nei e o te malaria te tumu, hou aˈe ratou e haamata ˈi i te haere i te haapiiraa.”
I te matahiti 1991 ra, ua haapohe te maˈi tutoo 12 mau auri e te hoê tiai mau auri i te hau no New York, Hau Amui no Marite. “E rave matou i te mau ravea no te haavî i taua maˈi ra i roto i te mau fare auri,” ta te taote George DiFerdinando, Jr., ïa e parau ra, “te fifi râ o te tia ia araihia teie ïa: Nafea outou ia haavî i te reira i teie nei ua mau roa oia i roto i te totaiete taata?”
Te na ô ra te Faanahoraa o te oraora-maitai-raa o te ao nei e 1 700 000 000—fatata te hoê i nia i te toru o te huiraatira o te ao nei—tei roohia i te oreore o te maˈi tutoo. I te mau matahiti atoa, e vau milioni rahiraa ua faarahi roa to ratou maˈi, e e toru milioni tei pohe.
I roto i te hoê fare maˈi no New York, ua fanauhia mai te hoê tamahine iti 11 hebedoma na mua ˈˈe e taeahia ˈtu ai te avaˈe fanauraa, o te hoê noa râ hoi teie tuhaa o to ˈna fifi. Te mahorehoreraa te iri o to ˈna rima, te mau pepe i nia i to ˈna avae, te rahiraa to ˈna upaa e to ˈna ateroa, e mau haapapuraa anaˈe ïa teie e ua roaahia o ˈna i te syphilis tei roto noâ o ˈna i te opu o to ˈna metua vahine.
“I te mea hoi e ua ino roa te tahi mau aiû i te maˈi tei roto noâ ratou i te opu o to ratou mau metua vahine, e fanau-pohe-hia mai ïa ratou,” ta te “The New York Times” ïa e faaite ra. “E rave rahi te pohe i muri noa ˈˈe i to ratou fanauraa, te tahi pae e te mau puupuu i nia i to ratou iri e parari ia haere mai ratou i rapae.”
Te malaria, te maˈi tutoo, e te syphilis—na maˈi tootoru atoa tei manaˈohia e ua haavîhia e ua fatata i te ore roa te tahi tau matahiti i teie nei. No te aha hoi ratou i maraa faahou ai?