No te aha te mau maˈi parauhia “e maˈi e nehenehe e rapaauhia” e fa faahou mai ai?
NO MÂ maitai noa ˈtura te fare. A mairi noa ˈi te mau mShana, te mau hebedoma e te mau avaˈe, e fa rii noa mai â te repo e te vari. Eita râ hoi e navai te hoê noa taime tamâraa. Mea faufaa roa ia tamau-noa-hia i te na reira.
I te hoê tau, mai te huru ra ïa e ua tamâ roa te mau ravea rapaauraa i te malaria, te TB (tutoo) e te maˈi purumu. E pinepine râ te atuaturaa e titauhia na roto i te maimiraa e te rapaauraa i te ore e haapaohia. I teie nei, ua fa faahou mai â “te repo e te vari” oia hoi te malaria, te maˈi tutoo e te maˈi purumu. “I roto i te ao nei, te ino noa ˈtura te huru tupuraa o te malaria,” ta te taote Hiroshi Nakajima no te WHO (Faanahonahoraa o te oraora-maitai-raa o te ao) ïa i parau. “E tia i te taata ia ite e ua hoˈi mai â te TB—ua hoˈi mai no te tahoo,” ta te taote aravihi i te pae no te rapaauraa i te maˈi tutoo, o Taote Lee Reichman ïa i parau. Ua faaite ê na te The New York Times i na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei e: “Ua itehia te mau huru maˈi purumu apî i roto i to ratou faito teitei roa ˈˈe mai te matahiti 1949 maira.”
Te malaria—teie e haamǎtaˈu nei hau atu i te afaraa o te ao nei
I teie nei, hau atu i te 40 matahiti mai te taime e parauhia ˈi e fatata roa oia i te ore roa, ua riro te malaria ei haamǎtaˈuraa rahi mau i Afghanistan, Beresilia, Cambodge, Inidia, Inidonesia, Sri Lanka, Thailande, i te fenua Tinito, i Vietnam, e e rave rahi atu â mau vahi no Afirika. “I te mau minuti atoa, e piti tamarii te pohe na i te maˈi malaria,” ta te vea farani ra ïa Le Figaro e parau ra. Te faito pohe i te matahiti hoê e piti ïa milioni—rahi aˈe â i ta te SIDA e tairi nei.
Aita i atea roa i te 270 milioni taata tei roohia i te manumanu o te malaria, e 2 200 000 000 te nehenehe e roohia i taua maˈi nei. “Mai te aha pai ïa te huru te malaria i faaorehia aore ra i haavî-rahi-hia i mutaa ihora no e 90 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao nei, e i teie nei teie e haamǎtaˈu ra hau atu i te 40 i nia i te hanere o tatou nei?” ta te vahine ra o Phyllida Brown ïa e ui ra i roto i te New Scientist. Mea rahi roa te mau tumu.
Te faaoreraahia te mau uru raau e te mauraa te tahi mau fenua i ta ratou faatereraa i roto i te tahi atu mau fenua. Ua faatupu te feia e ora na i roto i te mau vahi tei î i te naonao e o tei topa-rahi-hia i te uâ, i te malaria, i te fenua Beresilia. “Te mea i vai mai ia tatou nei, o te rahi-roa-raa ïa te naonao,” ta te hoê taote tuatapapa i te parau no te parururaa i te taata, o Claudio Ribeiro i parau. Te na ô ra oia e “aita [te feia e haere mai na e ora i taua mau vahi ra] i ite eaha mau na te malaria e aita ˈtura hoi ratou i ite nafea ia paruru ia ratou i taua maˈi ra.”
Te mau taata ěê. Te haapue nei te feia tei faarue mai i to ratou fenua, no te maimi i te ohipa mai Myanmar atu, i te mau vahi heruraa ofai maitatai no Borai, te hoê oire iti no Thailande. “Aita to ratou mau tere tamau i tapea noa ˈˈe i te malaria,” ta te Newsweek ïa e faaite ra. Te tapaohia ra i te mau avaˈe atoa 10 000 taata i roohia i te malaria—i roto noa i te feia rave ohipa i te mau vahi heruraa ofai maitatai!
Te mau ratere. E rave rahi mau taata e tere atu na na te mau vahi i faainohia e te malaria, o te hoˈi atu i ǒ ratou ma te roohia i taua maˈi nei. No reira, i te matahiti 1991 ra, ua tapaohia mai 1 000 taata i roohia i te malaria i te mau Hau Amui no Marite e 10 000 i te mau pae Europa ma. I te mau matahiti atoa, e rave rahi hanere mau ratere e mau rave ohipa e tere na na te ara o tei hoˈi atu i te fenua Kanada ma te roo-atoa-hia i taua maˈi ra. I roto i te hoê huru tupuraa peapea mau, e piti nau tamarii tei roohia i te fiva ia hoˈi mai to ratou utuafare mai Afirika mai. Aita te taote i ite e o te malaria te tumu. “I roto i te roaraa o te tau, ua hopoi noa ˈtu to raua na metua ia raua i te fare maˈi, e inaha ua maoro roa,” ta te Globe and Mail no Toronto ïa e faataa ra. “Ua pohe raua te tahi noa hora te area te tahi i muri aˈe i te tahi.”
Te mau huru malaria eita e vî i te raau. Te faaite ra te WHO e ua parare roa te mau huru malaria eita e vî i te raau na te mau pae Afirika veavea e te haumi. I te pae apatoa hitia o te râ no Asia, ta te Newsweek ïa e parau ra, “no te oioi te faaohiparaa a tahi mau raau, eita ˈtura hoi vetahi mau huru malaria e roaahia i te rapaau.”
Te ereraahia i te mau ravea. I roto i te tahi mau vahi, te erehia ra te mau fare maˈi, i te tahi mau ravea no te rave noa i te mau hiˈopoaraa i nia i te mau hiˈo iti e topatahia ˈtu te toto i nia iho, e ia oti e hiˈopoahia ˈtu ai na roto i te mau hiˈo faararahi taoˈa. I roto i te tahi atu mau vahi, te hinaarohia ra te hoê tuhaa rahi moni i te pae no te oraora-maitai-raa o te tino, inaha te erehia ra hoi te mau raau tupohe manumanu e i te raau no te rapaau. I te tahi mau taime, e ravea te reira no te imi i te moni. “Aita e moni i roto i te mau maˈi i te mau vahi veavea e haumi,” ta te New Scientist ïa e parau ra, “no te mea i te paeau rahi, aita ta te feia i roohia i teie maˈi e ravea no te aufau i te raau.”
Te maˈi tutoo—e taparahi taata tahito ma te mau huru raveraa apî
Ua faaohipahia te streptomycine, te raau i parauhia e e nehenehe e haavî i te maˈi tutoo, i te matahiti 1947 ra. I te hoê tau, ua manaˈohia e ore roa te maˈi tutoo. Ua itehia râ hoi e e ere mea ino roa te huru tupuraa i roto i te tahi mau fenua: ua maraa papu te faito o te maˈi tutoo i te mau matahiti i mairi aˈenei. “I roto i te mau vahi veve roa o te fenua Marite,” ta te The Washington Post ïa e parau ra, “e ino aˈe te faito o te maˈi tutoo i reira ia faaauhia i te mau fenua veve roa ˈˈe o te mau fenua veavea no Afirika.” I Côte d’Ivoire, te vai ra ta te hoê vea e parau ra “te hoê ara-taue-raa o te maˈi tutoo.”
Teie ta te taote o Michael Iseman e parau ra: “Ua ite mai tatou nafea ia rapaau i te reira. Ua nehenehe tatou e haavî mai. Aita râ hoi tatou i manuïa i roto i ta tatou tuhaa no te faaore-roa-raa i te maˈi tutoo.” Na te aha i tapea i te aroraa i ravehia no te tinai i te maˈi tutoo?
SIDA. I te mea hoi e eita o ˈna e paruru i te hoê taata i te maˈi, ua riro atura ïa te SIDA ei tumu rahi roa no te fa-faahou-raa mai te maˈi tutoo. “Mai te peu e eita ratou e pohe na mua no te tahi atu tumu,” ta te taote Iseman ïa e parau ra, “papu maitai 100 i nia i te hanere o te feia i roohia i te SIDA te vai ra te manumanu tutoo i roto ia ratou, o te riro i te roaahia i te maˈi tutoo.”
Te vahi faaearaa. Te mau fare auri, te mau fare maˈi no te feia ruhiruhia, te mau vahi i haapaohia no te feia aita to ratou e fare, te mau fare maˈi, e te tahi atu mau faanahoraa o te nehenehe e riro mai ei mau vahi i reira te mau maˈi tutoo e ohie roa ˈi i te tupu. Te faatia ra te taote ra o Marvin Pomerantz e ua faarahi roa te faaohiparaa te hoê fare maˈi i te mau raau faahî tupohe manumanu, i te hota o te feia maˈi i putahia i te toetoe e inaha ua faatupu aˈera hoi i te hoê maˈi tutoo pee mau i rotopu i te mau rave ohipa o te fare maˈi.
Te ereraahia i te moni. A manaˈo-noa-hia ˈi e ua vî te maˈi tutoo, te varavara ˈtura ïa te moni, e tei te vahi ê roa te manaˈo o te huiraatira. “Maoti hoi i te faaore roa i te maˈi tutoo,” ta te taote Lee Reichman ïa e parau ra, “ua faaore tatou i te mau tabura ohipa no nia i te tinai-roa-raa i te maˈi tutoo.” Te parau ra te biochimiste o Patrick Brennan e: “I te omuaraa o te mau matahiti 1960, ua hiˈopoa hohonu vau i te parau no te raau e patoi i te maˈi tutoo e inaha, ua opua aˈera hoi au e faaea i te maimi no te mea ua manaˈo vau e ua ore roa te maˈi tutoo.” No reira, aita roa ˈtu te mau taote i manaˈo e e hoˈi mai â te maˈi tutoo. “I te hoê hebedoma [i te hopearaa o te matahiti 1989],” ta te hoê ïa taote vahine i parau, “ua ite mai au e maha huru maˈi ta to ˈu orometua haapiiraa i parau mai e eita roa ˈtu vau e ite faahou.”
Te syphilis—te hoê hoˈiraa mai e haapohe
Noa ˈtu te aravihi o te pénicilline, te parare nei â te maˈi purumu parauhia syphilis i te fenua Afirika. I te mau Hau Amui no Marite, te puai noa ˈtura oia i te hoˈi mai i roto i te 40 matahiti. Ia au i te The New York Times, te “haavarevare nei [te syphilis i teie nei] i te hoê ui taote tei varavara roa i te ite aore ra tei ore aˈenei i ite i te hoê huru syphilis.” No te aha hoi i fa faahou mai ai?
Te crack. Ua faaitoito te amuiraahia mai te crack oia hoi te hoê raau taero e tuuhia na i roto i te cocaine e puhipuhihia, i ta te hoê taote e parau ra i “te mau hororaa haavî-ore-hia a te cocaine e te taatiraa i te pae tino.” A eiâ pinepine noa ˈi te mau tane no te faatupu i to ratou hiaai i te pae no te raau taero, te taiata ra ïa te mau vahine ia nehenehe ta ratou raau taero e noaa mai. “I roto i te mau pu opereraa crack,” ta te taote Willard Cates Tamaiti hoi e parau ra, no te mau Pu Haavîraa maˈi a te mau Hau Amui no Marite, “te vai ra te taatiraa i te pae tino e e rave rahi mau hoa. E te mau maˈi e itehia i roto i taua mau vahi ra, o te reira ïa te maˈi e pee atu.”
Te ereraahia i te parururaa. “Noa ˈtu te mau pororaa e ravehia nei no nia i ‘te ravea parururaa i te melo taatiraa’”, ta te Discover ïa e faataa ra, “te tamau nei â te mau taurearea i te faaohipa i te mau ravea no te paruru ia ratou i te maˈi.” Te faaite ra te hoê titorotororaa i ravehia i te mau Hau Amui no Marite e 12,6 anaˈe i nia i te hanere o te feia e taati atu nei i te mau taata e maˈi to ratou, tei faaohipa tamau i te mau ravea parururaa.
Ua taotiahia te moni. Te na ô ra te The New York Times e: Te tâpûraahia te tuhaa moni, na te reira i tapea i te mau fare maˈi huiraatira i reira te rahiraa o te mau maˈi purumu parauhia syphilis e te tahi atu mau maˈi pee e tupu maoti te taatiraa pae tino i te iteraahia.” Hau atu, te tamataraa i te tahi mau ravea, e ere atoa i te mea tano. I roto i te hoê fare maˈi, e rave rahi mau metua vahine tei fanau i te tamarii maˈi, noa ˈtu e aita te mau hiˈopoaraa matamua i ravehia i nia i te toto o te mau metua vahine, e haapapu ra i te maˈi syphilis.
Fatata i te ore?
Ua riro mau â te aroraa a te taata i te maˈi ei aroraa fifi mau. Ua faahoonahia râ te taatoaraa o te mau manuïaraa i roto i te aroraa i te tahi mau maˈi na te oreraa e manuïa i te aro i te tahi pae. Ua faautuahia anei te taata no te rave i te hoê tamaˈi tamau e ore roa ˈtu e noaa ia ˈna i te re? Te vai ra anei te hoê ao aita e maˈi faahou i reira?
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]
Te mau faainoraa a te syphilis
NA TE Treponema pallidum, te hoê taoˈa ora nainai roa mai te oroi mohina ra to ˈna hamaniraa e faatupu i te syphilis, e e noaahia taua maˈi nei na roto i te mau melo taatiraa. E ô mai hoi te taoˈa ora nainai roa i roto i te ravea opereraa toto e parare roa ˈtu ai na roto i te tino.
Tau hebedoma i muri aˈe taua maˈi nei, e fa mai te hoê taoˈa mai te fefe ra te huru. E pinepine i te tupu i nia i te mau melo taatiraa, e nehenehe atoa râ e fa mai i nia i te utu, i roto i te arapoa, aore ra te rima. E nehenehe te fefe e ore e eita roa ˈtu hoi e vaiiho mai i te hoê noa ˈˈe tapao. E tamau noa râ te mau oreore i te parare na roto i te tino e tae roa ˈtu i te taime te tahi atu mau tapao e fa mai ai: puupuu i nia i te iri, maui te arapoa, maui te mau puoiraa ivi, topa te rouru, uteute te mata.
Mai te peu e eita e rapaauhia, e taoto noa te syphilis i te roaraa o te oraraa taatoa o te hoê taata. Ia hapû te hoê vahine i roto i taua taime ra, e nehenehe ta ˈna tamarii e fanau-matapo-hia mai, e huma, aore ra e pohe roa ˈtu.
Tau rahiraa matahiti i muri aˈe, e tapae ïa te tahi pae i nia i te faito hopea o te syphilis, i reira te taoˈa ora nainai roa e nehenehe atu ai e mau i roto i te mafatu, te roro, te mootuaio [moelle épinière] aore ra i roto i te tahi atu mau vahi o te tino. Ia mau te taoˈa ora nainai roa i roto i te roro, e riro ïa te maˈi hopii i te tupu mai, aore ra e riro te tino taatoa i te haaparuparu e te feruriraa i te huehue roa. E oia hoi, e nehenehe te maˈi e haapohe roa.
[Faaiteraa i te tumu]
Biophoto Associates/Science Source/Photo Researchers
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]
“E maˈi haavarevare roa”
MEA na reira to te taote Lee Reichman piiraa i te maˈi tutoo. Te parau ra o ˈna e “e nehenehe te mau tapao o te maˈi hupe, o te maˈi mahaha, te hota,” e itehia i roto ia ˈna. “No reira, ia ore te hoê taote e manaˈo i te maˈi tutoo, e nehenehe ïa o ˈna e ore e taa i te mau tapao.” Mea faufaa roa ia hiˈopoahia te ouma i roto i te radio no te haapapu i te maˈi.
E maˈi pee te maˈi tutoo e nehenehe e na roto atu i te hoê taata i roto i te tahi atu, na roto i te mataˈi. E nehenehe te maˈi hota e faatupu i te mau huˈahuˈa materia nainai roa navai maitai no te ô atu i roto i te mau mahaha. Tera râ, ua navai noa te mau ravea paruru o te tino ia ore te maˈi e parare roa, ta te taote Reichman ïa e faataa ra: “O te feia anaˈe te vai ra to ratou mau autoo i roto i te ouma—100 milioni mau taoˈa ora nainai roa e aro aita i taeahia i te 10 000 taoˈa ora nainai roa o te feia aita to ratou e autoo—[o te nehenehe] e haaparare i te maˈi.”
[Faaiteraa i te tumu]
SPL/Photo Researchers
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]
Te veavea o te fenua nei e te Malaria
EITA te malaria e nehenehe e haamata mai te peu aita te naonao ra parauhia Anopheles gambiae. Te na ô ra te The Economist e “a taui i te mau manumanu e e taui atoa outou i te huru o te maˈi.”
Ua faaite mai te mau hiˈopoaraa i ravehia i roto i te mau fare maimiraa e e nehenehe te maraa-rii-raa te faito o te anuvera e hauti i nia i te mau manumanu. No reira, te na ô ra te tahi mau taata aravihi e e tuhaa faufaa roa ta te veavea o te fenua nei i nia i te maˈi malaria. “Ia maraa te faito veavea o te Fenua i nia i te hoê aore ra e piti teteri Celcius [e piti e tae atu i te maha teteri Fahrenheit],” ta te taote Wallace Peters ïa i parau, “e nehenehe te reira e faarahi roa i te naonao i taua mau vahi ra e inaha e rahi roa ˈtu â hoi te malaria i te parare roa ia faaauhia i teie nei.”
[Faaiteraa i te tumu]
Taote Tony Brain/SPL/Photo Researchers
[Hohoˈa i te api 6]
E nehenehe te mau vahi i haapaohia no te feia aita to ratou e fare e riro ei mau vahi i reira te mau maˈi tutoo e ohie roa ˈi i te tupu
[Faaiteraa i te tumu]
Melchior DiGiacomo