VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/7 api 28-29
  • Na to haava manaˈo anei e aratai ia oe?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Na to haava manaˈo anei e aratai ia oe?
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha ïa te reira
  • No te aha e ore ïa e ohipa maitai?
  • Eaha ïa te tia ia rave?
  • E nafea ei manaˈo haava maitai noa ˈi to outou?
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • A faaroo i te reo i roto
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E aratai papu anei to outou manaˈo haava?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Te haava manaˈo—E mea teimaha anei aore ra e mea maitai?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
A ara mai na! 1993
g93 8/7 api 28-29

Ia au i te Bibilia . . .

Na to haava manaˈo anei e aratai ia oe?

TE HAERE ra oe na nia i te hoê purumu taata roa e na pihai iho i te hoê vahine haviti tei haamarua ma te ite ore i te puohu moni. E tapea oe no te ohi mai, a ite ai oe ia ˈna i te tomoraa i roto i te pereoo limousine. Eaha ïa ta oe e rave? E tuô anei oe aore ra e huna oioi oe i te moni i roto i te pute ahu?

Tei to oe haava manaˈo te pahonoraa. Eaha ïa ta ˈna e parau mai ia oe? Hau atu â, e nehenehe anei oe e tiaturi i ta ˈna e parau maira? E nehenehe anei oe e vaiiho papu e na to oe haava manaˈo e aratai ia oe

Eaha ïa te reira

Ua faataahia te haava manaˈo mai te hoê huru natura no nia i te mea maitai e te mea hape, te mea tia e te mea tia ore, te mea e au i te morale e te au ore. Te faataa ra te Bibilia i te ohiparaa o te haava manaˈo i roto i te Roma 2:14, 15: “Te Etene hoi aita a ratou ture ra, ia rave noa ratou i ta te ture ra, ore noa ˈtu â ta ratou ture, o ratou iho â ta ratou ture: ua faaite hua hoi ratou i ta te ture i papaihia i roto i to ratou ra aau, te faaite ra hoi to ratou aau, e to ratou manaˈo te pari ra, e te faatia ra, ratou ratou iho.” Ua hamanihia te haava manaˈo ia nehenehe oe e faaau i te mau tupuraa, ia rave i te mau faaotiraa maitai, e ia haava ia oe iho ia au i te maitiraa ta oe i rave. E nehenehe râ anei oe e tiaturi i te reira?

Tei te huru. Teie râ, ua rau te mau haapapuraa no te faaite papu e e nehenehe te haava manaˈo feaa e turai i roto i te haerea hape. I te mea e e faatia te haava manaˈo i te tahi haerea, aita ïa e haapapuraa e e faaore te Atua i te hapa o tena haerea. Ei hiˈoraa, hou a riro ai ei kerisetiano, ua hamani ino o Saulo no Tareso i te mau kerisetiano. Ua farii oia e ua tahoê i te taparahiraahia te kerisetiano o Setephano. I roto i teie mau ohipa atoa, aita to ˈna haava manaˈo i faahapa ia ˈna.—Ohipa 7:58, 59; Galatia 1:13, 14; Timoteo 1, 1:12-16.

I Heremani Nazi i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, e rave rahi pǔpǔ SS tei parau e te pee noa ra ratou i te mau faaueraa i to ratou hamani-ino-raa e haapoheraa i te mau mirioni taata i roto i te mau aua tapearaa a Hitler. Ua faatia to ratou haava manaˈo ia na reira ratou. Aita te haavaraa a te Ao—ma te ore e faahiti i ta te Atua—i faaore i te hara o ta ratou i rave. Ma te tano, ua faautuahia ratou.

No te aha e ore ïa e ohipa maitai?

No te aha te hoê mea poietehia e te Atua e ore ai e ohipa maitai? Na te Bibilia ïa e faataa mai. No te mea ua topa te taata i roto i te hara i to Adamu faaroo-ore-raa, te parauhia ra e e “vai hau,” te hara ma te ume i te taata ia faaroo i to ˈna iho mau hinaaro. (Roma 5:12; 6:12) E mea tia roa te haava manaˈo o te taata i te omuaraa, e piˈo ê atura; i teie nei e tataˈu mai te puai o te hara e te haava manaˈo. (Roma 7:18-20) No reira mai ïa te aroraa matauhia e tatou: “Te ite nei au i te hoê ture, e ia hinaaro vau i te rave i te mea maitai ra, tei pihai iho te ino ia ˈu i reira. . . . Te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te faariroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino i roto i tau tino nei.”—Roma 7:21-23.

Amui atu i tena paruparu no ô mai i te mau metua, e fifi-atoa-hia te haava manaˈo i te mau umeraa no rapae au. Ei hiˈoraa, na te ohiparaa a te mau hoa faehau i ruri ê papu aore ra i haamamû i te haava manaˈo o te mau pǔpǔ Nazi SS o tei fahitihia iho nei. (A faaau i te Maseli 29:25.) Hau atu â, ia faaamuhia te feruriraa i te mau mea tano ore, mai te taiataraa e te haavîraa uˈana, e vai ra i roto i te afata teata, te mau hohoˈa taviri e te mau buka, e ohipa atoa ïa te reira. Ia mataitai tamau tatou i tena mau mea, e nehenehe te reira i te ore e riro faahou ei mea ino, e eita te haava manaˈo e hauti faahou. Teie atoa te auraa, “e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.”—Korinetia 1, 15:33.

Ia haapiihia te hoê taata ia ite e ia faatura oia i te mau ture a te Atua, e riro to ˈna haava manaˈo ei aratai papu e ahiri e aita i haapiihia. Tera râ, e nehenehe atoa te hoê taata tei taa e te au maitai i te mau eˈa o te Atua, e ite i te tahi mau taime e no te hara no ô mai i te mau metua e no to tatou huru tia ore, e peneiaˈe no te mau umeraa no rapae au, eita ïa te haava manaˈo e riro ei aratai te tia ia tiaturihia.

Eaha ïa te tia ia rave?

E nehenehe anei e taui i te haava manaˈo, ia hauti ia au i te mau faaueraa tumu tia? E. Ua aˈo o Paulo i te mau kerisetiano e e no te “mataro i ite ai to ratou aau i te maitai e te ino.” (Hebera 5:11-14) Ia haapii ïa i te Bibilia ia mataro e ia ineine, ma te haapao maitai i te hiˈoraa tia roa tei horoahia mai na tatou e Iesu Mesia. (Petero 1, 2:21, 22) I te na reiraraa, ia faaohipa tamau tatou i te ite i te raveraa i te mau faaotiraa, e faaatea ê to tatou haava manaˈo ia tatou i te mau manaˈo e te mau haerea hape e e faaitoito ïa ia tatou ia rave i te mea maitai e te tia.

Noa ˈtu te reira, eiaha roa tatou e faahua parau-tia aore ra e parau e i te mea e “aita to ˈu haava manaˈo e hauti ra,” e mea maitai ïa. E nehenehe e faahohoˈahia te faaohiparaa tano e te papu no te haava manaˈo o te taata tia ore na nia i te huru faahoro haapao maitai a te taata faahoro pereoo uira papu. Ia hinaaro te taata faahoro e taui i te reni puromu, na mua ˈˈe e hiˈo iho â o ˈna i roto i te hiˈo. Ia ite anaˈe o ˈna i te hoê pereoo uira, ua papu ia ˈna e ati te tupu ia taui oia i te reni. E noa ˈtu e, eita o ˈna e ite i te tahi mea, ua taa i te taata faahoro papu e te vai ra te vahi eita e itehia—e ere te mau mea atoa te itehia i te mau taime atoa ia hiˈo anaˈe tatou i roto i te hiˈo. No reira ïa, eita o ˈna e hiˈo noa i roto i te hiˈo. E huri râ o ˈna i te upoo no te hiˈo i muri ia papu ia ˈna e aita e mea aˈe e tere ra i nia te reni purumu hou oia a tioi. Hoê atoa ïa huru no te haava manaˈo. Ia faaara anaˈe oia ia oe, a haapao maitai i te reira! E noa ˈtu e i te haamataraa eita e faaara mai, a faaau ia oe i te taata faahoro paari—a hiˈopoa hau atu â ia papu ia oe e aita e ati to mua.

A hiˈopoa maite i to oe manaˈo ia papu e ua tuea i te manaˈo o te Atua. A faaohipa i ta ˈna Parau mai te iri faataˈi te huru no te tamata i to oe haava manaˈo. Te parau ra te Maseli 3:5, 6 ma te paari e: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”

No reira e mea maitai ia faaroo i to oe haava manaˈo. E mea papu aˈe râ ia faaau i te mau mea atoa o ta tatou e rave ra ia au i te hinaaro o te Atua faaitehia i roto i ta ˈna Parau. I reira noa tatou e parau papu ai, “Ua ite mau hoi matou e, te tia nei to matou aau [haava manaˈo].”—Hebera 13:18; Korinetia 2, 1:12.

[Hohoˈa i te api 28]

“Te fariuraa o Paulo Peata”

[Faaiteraa i te tumu]

Penihia e Caravaggio: Scala/Art Resource, N.Y.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono