VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/7 api 30-31
  • Te maimiraa i te taoˈa faufaa roa e te taa ê atoa hoi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te maimiraa i te taoˈa faufaa roa e te taa ê atoa hoi
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau mauhaa e te vahi
  • Te mau mauhaa na te feia e ere teie to ratou toroa
  • Te tahi atu mau huru ofai
  • A turui i nia ia Iehova to oe Mato
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
A ara mai na! 1993
g93 8/7 api 30-31

Te maimiraa i te taoˈa faufaa roa e te taa ê atoa hoi

MEA maoro to te taata haafaahiahiaraa i te parau no te nehenehe o te mau taoˈa faufaa i poietehia, e vai ra i roto i te fenua. Ei hiˈoraa, ua tui te roo o Havila, te hoê vahi e tuati i te fenua Arabia tahito, no ta ˈna mau ofai peni huru rau parauhia onyx (sema). (Genese 2:11, 12) E teie nei, a feruri na e te ite atura outou i te hoê tahuˈa rahi no Iseraela tahito e tapoˈi ouma to ˈna e e sema, e dama, e topaizo, e te tahi atu mau ofai maitatai to nia iho—12 e auro anaˈe. Auê ïa te nehenehe e! (Exodo 28:15-20) E faaohipa-atoa-hia na e rave rahi mau ofai maitatai no te patu i te hiero i Ierusalema, e tei pûpûhia na no te haamori ia Iehova. (Paraleipomeno 1, 29:2) Eita e ore e rave rahi o taua mau ofai maitatai ra tei faaanaana-maitai-hia. Aita i maoro aˈenei, ua iteahia e te pae no te ihipǎpǎ, e tau tausani matahiti i teie nei, e faaohipa na te taata i te hoê matini iti faahuˈahuˈa ofai no te faaanaana i te ofai. No reira i to tatou nei tau, e ere roa ˈtu i te ohipa apî ia haaputuputu i te mau ofai huru rau.

Te mau mauhaa e te vahi

‘Eaha ïa te mauhaa e hinaarohia e au no te haaputuputu i te mau ofai huru rau?’ o ta outou paha ïa e parau. E hamara tuparari ofai, mea parahurahu te hoê pae e mea oeoe i te tahi tahi pae, te hinaarohia. Te papie no te puohu i te mau ofai varavara e te hoê pute no te tuu i roto, ua navai noa te reira. Te ite ra outou? E ere roa ˈtu te mau mauhaa i te mea moni rahi.

‘Nahea mai hoi au i te haamata no te paimi i te ofai?’ o ta outou atoa paha ïa e ani mai. E mau vahi maitai roa te mau afaa e te mau anavai pape no te haamata i ta outou maimiraa. No te aha hoi i reira? No te mea e nehenehe te tahi mau ofaifai rii, no roto mai i te mau ofai rarahi, o tei matara mai na roto mai i te mouˈa aore ra i te hoê anavai iti, e o tei haamaninahia e tei faaanaanahia i to ˈna tereraa mai. I te mau vahi te mau anavai pape e farerei ai i te miti, e nehenehe outou e ite atu i te mau ofai ta te are o te anavai i afai mai i te muriavai e tae noa ˈtu te mau ofai i tamâhia e te pape e tae mai i nia i te mau hiti miti na te ǎau mai. Te tahi atu mau vahi tano maitai no te feia haaputuputu ofai huru rau o te mau vahi ïa i tâpûhia te repo no te hamani i te purumu e i pihai iho i te mau apoo i heruhia. E haapao maitai râ i taua mau vahi ra. E pinepine te ofai i te hee mai i raro. I roto i te tahi mau vahi, e tia paha ïa ia outou ia ani i te parau faatia hou aˈe outou e haamata ˈtu ai i ta outou maimiraa.

Mai te peu e te ora ra outou i Afirika Apatoa aore ra i Beresilia, e riro i te itehia mai ia outou i te mau daiamani terehe. Te mau adama e te mau saphira o te nehenehe e itehia ˈtu i roto i te mau anavai o te fenua Inidia, Myanmar, e i Thailande, e te mau bereketa i te fenua Colombie, Inidia, Afirika Apatoa e i Zimbabwe. I te fenua Tinito e i Tapone, ua tui te roo o te isephe (jade) i te pae no te hamaniraa piru, i te mau faanehenehe, e te tutuiraa i te mau mea noˈanoˈa. E itehia te isephe i Myanmar, i Niuzelani, e i Alaska, mai te fenua Tapone.

Te hoê o te mau ofai maitatai nehenehe roa ˈˈe o te opale ïa, te hoê ofai aita e terehe to roto. E itehia te reira i te fenua Auteralia e i Mexico, e ua rau huru peni to te opale—mai te uteute paˈo roa, te rearea, te matie e te ninamu. E ofai manina te opale e ia faaanaanahia oia, e riro ïa te quartz i te faura mai e eita ˈtura hoi te tore e mau i nia iho.

Te mau mauhaa na te feia e ere teie to ratou toroa

Ua riro te mau ofai mai teie te huru ei mauhaa na te feia toroa e ere râ hoi mai te reira te huru no te feia e ere teie to ratou toroa. Noa ˈtu â ïa e mea rahi roa te quartz e mea ohie atoa hoi i te itehia. Teie te hoê o te mau ofai i hamanihia e te pape e e itehia i roto i na huru ofai matamua e toru. E riro outou i te ite i te huru quartz maramarama roa, area vetahi ra mea aneane ore ïa. Mea peni te tahi pae e e tapao uteute to nia iho, rearea, ura, matie aore ra uteute huru ereere. Papu maitai, hau atu i te maimiraa i te quartz, e haaputuputu outou i te mau huru ofai peni huru rau. E ia manina te ofai, e riro outou i te maere roa e te reira ma te oaoa, i to ˈna nehenehe e e hinaaro atoa paha outou e faaohipa i te reira no te hamani i te tahi faanehenehe no outou, e faariro ei taoˈa faanehenehe i nia i te hoê vairaa tauihaa, aore ra ei tuhaa iti ofai mouˈa i roto i to outou aua.

Ia navai ta outou haaputuputuraa i te mau ofai huru rau, e tia ia outou ia ite eaha te tahi mau ravea no te faaanaana. Te faaau mai nei vetahi mau taata haaputu ofai huru rau, e taviri i te mau ofai i roto i te matini faahuˈahuˈa iriiri anoihia i te pape, e tuuhia ˈtu i roto i te hoê tura hohonu e na te hoê maitini iti uira e faatere. E titau hoi te reira i te faaoromai e te taime, peneiaˈe e rave rahi hebedoma, a tahi e te matini faahuˈahuˈa iriiri, e ia oti e te ravea no te ui, e i te pae hopea e te ueue no te faaanaana. Tera râ, e haamauruururaa to muri mai i te tutavaraa.

Te tahi atu mau huru ofai

Aita te haaputuputuraa i te mau ofai huru rau i taotiahia i nia i te mau ofai nainai noa. I te fenua Tapone, e faaohipahia te mau ofai rarahi i roto i te mau aua tiare. E moni rahi atoa te haamâuˈahia. Ei hiˈoraa, fatata e 230 000 farane te moni hoo o te hoê ofai rahi uteute e 700 kilo. No te aha hoi e hoo-rahi-hia ˈi? Tei roto te faufaa i te nehenehe o to ˈna huru faatiaraa hohoˈa. E nehenehe ta outou e faanaho i te hoê taheraa pape e na roto mai i te hoê auvaha i pihai iho i te niaraa o taua ofai nei, e na nia mai i te tahe e riro atu ai ei mau toparaa pape iti nainai e rave rau.

Ua ineine anei outou i teie nei no te haere e paimi i te ofai? Mai te peu e e, e riro mau â i te itehia ia outou i te hoê taoˈa faufaa roa e te taa ê atoa hoi.—Na te hoê taata taio.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono