Tuhaa 6
Ite aivanaa—Te imi ra te huitaata i teie nei mahana i te parau mau
Ma te aroraa i te mau patoiraa o te 21raa o te senekele
IVA, VAU, hitu, e tamau atu â i te taioraa! Taioraa anei no te hoê faarevaraa ahi tiri? Eita, taioraa râ no te numera o te mau matahiti e toe ra hou te huitaata e tomo ai i roto i te mau ohipa papu ore o te 21raa o te senekele.a
Ma te niuhia i nia i te mau manuïaraa ite aivanaa o te senekele i mairi, te tiaturi nei e rave rahi e e aro mau te ite aivanaa i te patoiraa atoa ta te 21raa o te senekele e hopoi mai.b Te manaˈo ra ratou mai te hoê papai buka farani i te haamataraa i te 20raa o te senekele. Ua papai oia e “Ua faataahia te ite aivanaa i teie mahana no te faatere i te ao.” Mai teie nei atu, e ere te atua te faatere o te ao, o te ite aivanaa râ, ei haamaitairaa i te mau taata e ei faatiamâ i te huitaata.”
Ia faatupu te ite aivanaa i teie mau tiaturiraa, e tia e ia faatitiaifaro oia i te mau fifi atoa o tei faatupuhia.
E mea ino mau te mouraa o te mea e haaati ra ia tatou o te ite aivanaa iho te tumu. Te haapapu ra te buka 5 000 Days to Save the Planet e: “Mai te peu e e tamau noa tatou i ta tatou hororaa i te faaohiparaa i te mau mea e haaati ra ia tatou i teie mahana, e ere te fifi i te iteraa e e ora anei te taiete apî i te senekele i mua mai, te iteraa râ e mou anei oia i te hoê paainaraa atomi aore ra i roto i te mau fifi o te natura, te ˈoˈe, e te maˈi?”
E au e e mea teimaha mau teie maitiraa.
Te mau taotiaraa o te ite aivanaa
Te parau ra te buka The Scientist.: “Ua manaˈo pinepine . . . e rave rahi mau aivanaa o te 19raa o te senekele e manuïa mau â ratou i te hoê mahana ia ite i te parau mau e te maramarama hopea.” Te parau faahou ra te buka e: “Te aparau noa ra to ratou mau mono i te maraaraa ‘o te maramarama tia’, i te piri-tamau-raa o te parau mau o te ore e hinaaro-mau-hia.” Te taotia nei te ereraa o te ite mau i te ohipa ta te ite aivanaa e rave ra.
Aita te mau ohipa ite aivanaa i taui noa ˈˈe i te roaraa o te mau matahiti, i te mea te vai nei te mau tatararaa—e te reira ma te tamau. I roto i te huru tupuraa, i te tahi mau taime ua vaiiho-noa-hia te mau tatararaa mai te tahi tuhaa i te tahi atu. Ua manaˈo te mau aivanaa i te pae rapaauraa no te taime matamua, ei hiˈoraa, e ua riro te toto iritihia mai roto mai i te tino o te hoê taata ma ˈi ei ohipa aivanaa ia rave. I muri iho ua manaˈo ratou o te pâmuraa toto te pahonoraa. I teie nei, te ite nei vetahi i te paari o te oreraa e rave e i te imiraa i te mau ravea e mea haihai te fifi.
Oia mau, e ere i te mea atea te ohipa ta te mau aivanaa i ite i te ohipa ta ratou aita i ite. Te tapao nei The World Book Encyclopedia e: “Aita te mau taata tuatapapa i te mau raau tupu i ite e nafea te tereraa o te photosynthese e ohipa ˈi. Aita ïa te mau taata tuatapapa i te ihiora e te mau taata tuatapapa i te ora e te huru o te taoˈa i ite atura i te pahonoraa i te uiraa eaha te tumu o te ora. Aita ïa te mau taata hiˈo fetia i tatara i te hoê tatararaa au o te tumu mau o te ao o te reva. Aita te mau aivanaa i te pae rapaauraa e te mau taata tuatapapa i te huru tupuraa o te mau mea ora i ite i te tumu aore ra ia faaora i te mariri aˈi taata aore ra nafea ia rapaau i te mau tirotiro o te mau maˈi rave rau. . . . Aita te feia tuatapapa i te feruriraa i ite i te mau tumu atoa o te maˈi o te feruriraa.”
Ua taotia-atoa-hia te ite aivanaa i te auraa e ere oia i te mea maitai aˈe i te mau ite aivanaa o te tapapa ra i te reira. I roto i te tahi atu auraa, ua faarahihia te ite-ore-raa o te hoê aivanaa e to ˈna iho tiaraa taata hara. Ua itehia i te feia papai buka o te 5 000 Days to Save the Planet e “ua rave pinepine te mau faanahoraa o te tapao taa ê i te maimiraa, ua faahuru ê oia i te mau hiˈopoaraa o te hoo-faufaa e ua haamoe i te haamaramaramaraa no te hoo i te mau taoˈa iino aore ra no te rave tamau i te mau ohipa o te haamou ra i te mau mea e haaati ia tatou.”
Noa ˈtu e mea haavare ore te rahiraa o te mau aivanaa, e ere te reira i te hoê tumu ia faateitei ia ratou aore ra i ta ratou ohipa. Te faataa ra Edward Bowen fanauhia i Beretane, aivanaa hoi oia e “Hoê â to ratou huru i te taatoaraa.” “E mau hapa atoa to ratou. E mea itoito vetahi, e mea manaˈonaˈo ore vetahi, e mea maramarama vetahi, e mea taere i te pae feruriraa. Ua ite au i te tahi mau iˈoa tuiroo o te ite aivanaa, te feia i rave i te ohipa maitai no te ao. E aita vau i ite i te hoê noa ˈˈe aivanaa i te tapea-raa-hia i roto i te fare auri, ua ite atoa vau i te feia tei tano iho â i te na reirahia.”
Ma te taa maitai, no ta ˈna mau otia e rave rahi, eita te ao apî o te ite aivanaa e aro i te mau tautooraa o te 21raa o te senekele. Aita oia i paruru taa ê i te mea e haaati ra ia tatou, e maoti ra i te tauturu ia faaore i te tamaˈi o te fenua, te turu ra oia i te hamaniraa i te mau mauhaa tamaˈi no te haamouraa rahi.
Hoê ohipa ru hinaarohia
Te farii ra te taatoaraa e e tia ia rave-oioi-hia te hoê ohipa. I te avaˈe Novema i mairi, ua rave te hoê pûpû e 1 575 aivanaa, amui-atoa-hia mai na 99 feia tei noaa te re Nobel i te hoê oreroraa te tumu parau “Te faaararaa a te ao o te mau aivanaa i te huitaata” i reira to ratou papairaa e: “Te toe nei te tahi noa tau ahuru hou te haamaitairaa no te faaara i te mau haamǎtaˈuraa ta tatou e faaruru ra e ore ai e te mau ravea no te huitaata o tei iti rahi roa.” Ua haapapu ratou e: “Tei roto te mau taata e te ao natura i te hoê hororaa o te aroraa.”
Ua faaroo-atoa-hia na teie mau huru faaararaa na mua ˈˈe. I roto i te tupuraa ohipa, i te matahiti 1952, ua parau Bertrand Russell, te hoê philosopho beretane o te 20raa o te senekele e paruru iho o ˈna o te ite aivanaa e: “Mai te peu e e tamau noa te oraraa taata noa ˈtu te ite aivanaa, e haapii te huitaata i te faatitiaifaro o te mau huru horuhoru o tei riro na i te tau tahito ei mea faufaa ore. E tia i te mau taata ia auraro i te ture, noa ˈtu te manaˈo ra ratou e mea tia ore te ture e mea tano ore. . . Buka tauturu no te taa-maitai-raa i te Bibilia ai te peu e e ore roa te huru taata e mou, e mou ei faahopearaa i te ite aivanaa. E tia ia maitihia i roto i na pae ahuru matahiti, te maitiraa i rotopu i te Tanoraa e te Pohe. E na roto i te parauraa ‘Tanoraa’ te hinaaro nei au e parau te hinaaro mau i te auraro i te ture mai tei haamauhia e te hoê faatereraa na te fenua atoa. Te mǎtaˈu nei au e ia maiti te huitaata i te Pohe. Te manaˈo nei au e ua hape au.”
Te parau mau oia hoi, i teie mahana e mea iti roa te feia o te hinaaro mau ra e faaea noa i nia i te mau faito tia. Ua tapao maitai mai te taata faatere hopea i te mau ture tivira Martin Luther King e: “Te na nia iho ra to tatou mana ite aivanaa i to tatou mana i te pae varua. Te vai nei ia tatou te mau mauhaa tamaˈi faaterehia e te mau taata aratai-ore-hia.” Hau atu, i teie mahana ua itehia e Russel te ravea o te mau fifi o te ao i te taime a parau ai o ˈna e e tia i te huitaata “ia auraro i te ture mai tei haamauhia e te hoê faatereraa na te fenua atoa.”
O vai te faaafaro i te fifi?
Parau mau, aita Bertrand Russell e parau ra i te faatereraa a te Atua i to ˈna parauraa i te ture mai tei haamauhia e te hoê faatereraa na te fenua atoa. Hau atu, te faarooraa i te mau ture o taua huru faatereraa ra o te hinaaro-mau-hia. E ere roa ˈtu te mau ture taata e te mau faatereraa taata i te pahonoraa. Eita roa ˈtu ratou e nehenehe e taui i te ao e hau atu i te faaara mai i te ati. Te haapapu ra te aamu peapea e te hinaaro nei te mau taata i te faatereraa a te Atua.c
Hau atu, o te Atua Mana Hope anaˈe, o Iehova to ˈna iˈoa, te horoa mai i te hoê faatereraa na te ao atoa e te hoê mana e te aravihi no te aro i te mau tautooraa o te 21raa o te senekele. (Salamo 83:18) O te Basileia o te Atua te faatereraa te tiai te taatoaraa ia auraro mai te peu e e hinaaro ratou i te ora, o te hoê faatereraa na te ao i nia i te raˈi haamauhia e te Poiete, te Atua ra o Iehova.
E mea maoro i teie nei to te Bibilia tohuraa mai no nia i taua faatereraa ra e: “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou; e i nia i to ˈna ra tapono te hau e vai ai: e mairihia to ˈna iˈoa . . . te Arii no te hau. E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna ra hau, aore ïa e hopea.” (Isaia 9:6, 7) Ua fanau-semeio-hia teie tamarii o Iesu Mesia, e te paretenia ra o Maria e ua fanauhia oia i Betelehema i Iudea.—Luka 1:30-33.
I to Iesu haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ i nia i te fenua ia pure no taua faatereraa a te Atua i to ˈna parauraa e: “E na ô outou ia pure: . . . ‘Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.’” (Mataio 6:9, 10) O te varua moˈa puai anaˈe o te Atua ra o Iehova, aore ra puai ohipa, te tauturu i te feia ia rave i te mau tauiraa faufaa i roto i to ratou oraraa ia au i te mau ture tia a ta ˈna faatereraa. Eita te ite aivanaa e nehenehe. Na te mau peapea e te anoiraa i roto i te tausani matahiti e haapapu maira eita roa ˈtu oia e nehenehe.
E ite te Atua ra Iehova, o tei ore i taotiahia i roto i te ite aivanaa mau, e itehia i te fenua te mau tupuraa maitatai o te paradaiso, mai tei vai atoa na i roto i te ô Edene, i to ˈna poieteraa i na taata e piti matamua. E i taua taimea ra ua haapii oia ia raua: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavî iho.” (Genese 1:28) Noa ˈtu aita raua i faaroo e aita i amo i taua hopoia ra, ua haapao hoi te Atua ra Iehova e ia tupu ta ˈna opuaraa matamua ia riro mai teie fenua ei paradaiso. Te parau nei oia e: “O ta ˈu i parau ra, o ta ˈu ïa e faatupu.” (Isaia 46:11) Afea râ te opuaraa matamua a te Atua no te fenua e tupu ai?
Ua faataa Iesu Mesia e ta ˈna mau aposetolo i te mau huru tupuraa o te vai i nia i te fenua i “taua anotau hopea nei,” hou te Basileia o te Atua e mono ai i te mau faatereraa taata. (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3-14, 37-39; Petero 2, 3:3, 4) Ia taio te hoê taata i te mau parau tohu a te Bibilia tei faahitihia ra i ǒ nei e ia faaau oia i te mau tupuraa i te ao, e mea taa maitai e te ora ra tatou i te taime e rave ai te Basileia o te Atua i te ohipa e faataahia ra i roto i te Bibilia i roto i te Daniela 2:44: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”
Te oraraa no a muri aˈe fatata roa
A feruri na te auraa mau o te ora no a muri aˈe fatata roa! Auê ïa mau ohipa faahiahia mau i faahereherehia no te huitaata no te senekele e haere mai, aore ra na mua ˈˈe! Te mau tupuraa iino o na tausani matahiti o te faatereraa taata hara, te haapaoraa haavare, te tapihooraa tauihaa nounou, e te ite aivanaa o te ao e monohia e te faatereraa a te Atua, o te haamaitai i te feia hau atu i ta ratou mau tiaturiraa rarahi.
Teie te huru ta te Bibilia e faataa ra i te mau tupuraa papu o te tupu i roto i te ao apî tia a te Atua: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:3, 4.
Teie râ, te faufaaraa matamua no outou oia hoi te iteraa e hope taue te taioraa o te haamouraa i teie faanahoraa o te faaterehia ra e te mana, te faatere i te ao itea-ore-hia, oia hoi te Diabolo ra o Satani. (Ioane 12:31; Korinetia 2, 4:3, 4) E mea faufaa ia ite outou i te hinaaro o te Atua e ia rave outou, no reira te Bibilia e tǎpǔ ai e: “E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.
No reira, i te taime a tere noa ˈi te taime, ia haafaufaa outou ma te paari i te mau faanahoraa a Iehova no te ora. E fanaˈo ïa outou i te oaoa i te ora no a muri aˈe, e, i roto i te area o te 21raa o te senekele e haere maira—e oia atoa i te 22raa, te 23raa, e te mau senekele i muri mai.
[Nota i raro i te api]
a Ma te haapapu i te parau, e haamata te 21raa o te senekele i te 1 no Tenuare 2001. Te hiˈo nei râ te ohipa matauhia e i te senekele matamua o tei haamata mai te matahiti 1 e tae atu i te matahiti 99 (aita e matahiti 0); te 2raa o te senekele, mai te matahiti 100 e tae atu i te matahiti 199; e ia au i te reira, te 21raa o te senekele, mai te matahiti 2000 e tae atu i te matahiti 2099.
b Teie te tuhaa ono hopea o te mau anairaa i nia i te ite aivanaa i roto i te A ara mai na!
c Ua tatarahia te aravihi ore o te mau faatereraa taata i roto i na tuhaa ahuru o te mau anairaa o te A ara mai na! (8 no Atete e tae atu i te 8 no Titema 1990) te tumu parau “Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa.”
[Tumu parau tarenihia i te api 29]
I te ropuraa o te mau parau apî peapea, te mau parau apî maitatai
Noa ˈtu te haereraa i mua o te ite aivanaa te itehia nei e rave rahi mau tamarii e poia ra e te mau taata paari pararai. E fatata roa râ i raro aˈe i te Basileia Mesia a te Atua, “e riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16.
Noa ˈtu te haereraa i mua o te ite aivanaa te ite noa ra te mau mirioni i te faahepo e te ino. Tera râ, “o tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. . . . E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra.”—Salamo 72:12-14.
Noa ˈtu te haereraa i mua o te ite aivanaa te tamau noa ra te numera o te feia aita e faaearaa, e erehia ra i te fare, e aita e ravai i te maa i te haere i te rahiraa na te ao atoa nei. Tera râ i raro aˈe i te Basileia Mesia o te Atua “e patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi . . . E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.”—Isaia 65:21, 22.
Noa ˈtu te haereraa i mua i te pae rapaauraa te haapohe noa ra te mau maˈi i te mau mirioni taata. Tera râ, i raro aˈe i te Basileia Mesia o te Atua, “e ore hoi to reira e parau e, ‘Ua paruparu vau i te maˈi.’”—Isaia 33:24.
[Hohoˈa i te api 30]
I te mau vahi atoa i nia i te fenua e riro te oraraa ei oaoaraa
[Faaiteraa i te tumu]
Ma te parau faatia a te Hartebeespoortdam Snake and Animal Park