E nehenehe anei te ite aravihi e pahono i te mau patoiraa o te 21raa o te senekele?
“I teie nei, te vai ra e rave rahi haapapuraa no te pae ite aravihi o te faaite ra e ore roa te Fenua Metua vahine e nehenehe e faaruru faahou i ta ˈna mau haapao-ore-raa, te mau tamarii faaroo ore.”—The European, 19-25 no mati 1992.
TE FARII rahi noa maira te mau taata o te tuatapapa nei i te faanahoraa o te nohoraa o te mau mea atoa i te manaˈo e mea papu mau te fifiraa o te fenua, e ere hoi mai te hoê vero i roto i te titata, o te titau ra i te ara-maite-raa papu. Oia mau, te parau nei ratou e mea faufaa mau ia faatupuhia te hoê ohipa i taua taime ra no te ape i te hoê ati. “Aita e roaa ta tatou mau ui,” ta te peretiteni o te Piha maimiraa Worldwatch i parau i te hopearaa o te mau matahiti 80. “E mau matahiti anaˈe ta tatou, i roto i te reira e titau tatou e ia taui te mau mea atoa.”
E mea taa ê atu â te mau taata i nenei i te buka i topahia i te iˈoa 5 000 Days to Save the Planet i te matahiti 1990 i to ratou neneiraa i ta ratou buka. I te mea hoi e i teie nei taime te tamau noa ra ta ratou taioraa i te haere i muri. Te vai ra te taime no te faaora i te palaneta, ia au i ta ratou mahana taotiahia, i teie nei te ohu ra i pihai iho e 4 000 mahana tapaohia. E te reira taime te tia maira te 21raa o te senekele, ahiri paha e tupu mai te mau ohipa faufaa roa maere mau i te reira area taime, e topa te numera o te mau mahana i raro oia hoi 1 500 mahana.
Eaha te mea taa ê o ta te mau huru tupuraa i horoa mai i taua fifi itea ra? Eaha te mau aroraa o tei vaiihohia mai na te senekele i mua mai?
Aita e erehia ra i te mau fifi
Te oaoa nei te mau taata hau i te mea hoi ua hope te Tamaˈi Toetoe. Tera râ e ore i te mea mau te aroraa i te roaaraa e te tapea-maite-raa i te hoê ao hau. Ua parau te Peretiteni Mitterrand no Farani, ma te faahitiraa i te avaˈe no tenuare 1990 i te mau fifi o te tahoêraa no Europa: “Te faarue nei tatou i te hoê ao tia ore tera râ aueue ore, no te hoê ao tia roa ˈˈe ta tatou e tiaturi nei, tera râ e mea papu e rahi atu â i te aueue.” E ua papai The European: “Te hoo o te tiamâraa [i roto i te mau nunaa o te Rusia tahito ra] o te hoê ïa aueueraa o te haere noa ˈtura i nia, o tei faarahi i te ati o te tamaˈi atomi, noa ˈtu e mea haihai te vai noa râ oia.”
I teie nei taime, te tahi mau aroraa o ta te ao e farii nei o te mea ite-ore-hia a haamata ˈi te Tamaˈi Toetoe ra. Mai ta te 5 000 Days to Save the Planet e tapao ra: “A pae ahuru matahiti i teie nei e mea aifaito noa te mau mea e haaati nei i teie nei ao . . . E vahi rahi, nehenehe e te puai mau te ao; nafea tatou e nehenehe e faaino ia ˈna? I teie mahana, e parau tatou ia tatou iho e tei roto to tatou palaneta i te fifi, e te haamou e te faaino nei tatou i to tatou ao no te hoê ati rahi.”
Mai tei piihia te mau ati natura—te îraa te pape, te mau mataˈi, te mau aueueraa fenua, te mau painaraa o te mouˈa auahi—te tupu nei i te mau vahi atoa. E ere i te mea papu i te mea o ta te taata i faarahi i te faaino i te mau mea e haaati nei, o o ˈna iho hoi te tumu. E mea papu mau e te iti noa ˈtura te paruru o te fenua nei oia hoi te tuhaa ozone ma te riaria. E nehenehe te mau tauiraa o te huru o te tau o te faatupu nei i te mau ati, te faaara nei te tahi mau aivanaa, e tairi oioi maoti râ i te tupu-maite-noa.
Te mariri ai taata, te maˈi mafatu, te mau fifi i te pae opereraa toto, e rave rahi atu â mau maˈi o te patoi nei i te mau aravihi o te toroa i te pae rapaauraa. Noa ˈtu te mau matahiti o te haereraa i mua o te rapaauraa maˈi, te tamau noa ra teie mau maˈi i te haapohe. I Europa anaˈe, e 1 200 000 taata o tei pohe i te mariri ai taata i te matahiti, e fatata roa e 65 i nia i te hanere hau atu i na ahuru matahiti i mairi aˈenei. No te mǎtaˈu rahi i teie ati rahi apî—SIDA, o tei haapohe e rave rahi mau taata—te haere omoe noa ˈtura teie nei ere rahi.
Te tahi atu â aroraa: A 200 matahiti i teie nei, ua maraa te huiraatira o te ao i te faito hoê miria e tae atu i te faito pae e te afa miria. Noa ˈtu te hoê toparaa apî i roto i te faito o te tupuraa i te rahi i te matahiti, te manaˈo nei vetahi e ia tae i te matahiti 2025, peneiaˈe e naeahia e te huiraatira o te ao e vau miria, mai te matahiti 2025 e fatata roa ïa e ahuru miria. Ihea roa taua mau taata ra e ora ˈi? Eaha ta ratou e amu? Te faaite nei te hoê parau faataaraa a te mau Nunaa Amui neneihia i te matahiti 1991 e te ora noa nei e tau miria taata i roto i te veve rahi, e itehia i roto i to ratou oraraa te “aifaito-ore-raa o te maa, te ite-ore-raa i te taio e te papai e te maˈi i raro aˈe i te tatararaa au o te tura o te taata.”
Te ite nei o Paul R. Ehrlich, orometua no te tuatapaparaa o te huiraatira i te Haapiiraa tuatoru i Stanford i te Hau amui no Marite, i te rahiraa o taua fifi ra, ma te parauraa e: “Te titau nei te rahi-roa-raa o te taata i roto i te mau nunaa veve i te tapea mai ia ratou i roto i te veve ino mau, area râ te titau nei te rahi-roa-raa o te taata i roto i te mau nunaa moni i te faaaueue i te ora o te palaneta atoa nei.”
E nehenehe te mau tuhaa i faahitihia mai na aore ra te tahi atu â mai te rave-hua-raa i te raau taero, te ereraa i te fare, te taparahiraa taata, e te mau amahamaharaa o te huru o te taata—e faatupu a muri aˈe, i te hoê ati rahi o te riro mai ei ohipa na tatou. E mea faataa-maitai-hia te aroraa. E nafea ia faaruru atu o te ore e nehenehe.
Te imiraa i te mau ravea no te faaruru
Tera râ, ma te iteraa i te papuraa o te mau fifi, te imi nei te mau faatereraa, e i roto e rave rahi faito taa ê o te vitivitiraa, i te mau ravea. Ei hiˈoraa, i roto i te faarururaa i te mau mea atoa e haaati nei ia tatou, ua tupu te hoê rururaa i te pae faanahoraa i te mau mea ora atoa, o tei ore i tupu aˈenei i te avaˈe tiunu i mairi i Rio de Janeiro. Ua riro te Apooraa no te Fenua faanahohia e te mau Nunaa Amui te pitiraa o taua mau huru ra, tei apee i tei tupu i te matahiti 1972 i Stockholm, Tuete. I te reira taime, ua parau te hoê taata politita tuiroo Heremani: “E nehenehe teie paraparauraa e riro mai ei tauiraa no te ohipa faataahia no te palaneta.”
Oia mau, aita i roaa i te rururaa o te matahiti 1972 te tapao. Ua faaî o Maurice F. Strong, raatira faanaho i na e piti paraparauraa i te matahiti 1972 e i te matahiti 1992: “Ua ite mai tatou i roto i na 20 matahiti mai ia Stockholm mai e mea faufaa te faatitiaifaroraa o te mau mea e haaati nei ia tatou, o te ravea faufaa rahi hoê roa a te mau piha toroa no te mau faanahoraa i te mau mea atoa e haaati nei ia tatou, tera râ aita oia e tuea ra. E tia oia i te apeehia e te mau tauiraa faufaa roa i raro aˈe i te mau tumu no to tatou nei huru faanavairaa faufaa.”
E haapapu mau ra anei te paraparauraa o te matahiti 1992 i te hoê manuïaraa hau atu i tei tupu i te matahiti 1972 ma te faaotiraa i “taua mau tauiraa faufaa ra”? E mai te peu e eita, e nehenehe noa ra anei to tatou palaneta i roto i te tahi atu 20 matahiti, i te matahiti 2012, e farii i te toruraa o te Fenua Teitei?
Faaruruhia i mua i ta ˈna patoiraa rahi roa ˈˈe
Te rahi noa maira te feaaraa o te taata e rave rahi i te aravihi o te haapaoraa e o te politita no te faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei. Tera râ mai te peu e ere i te haapaoraa, mai te peu e ere i te mau politita, eaha te nehenehe e pahono i te mau aroraa papu o te 21raa o te senekele?
Te haamaramarama maira te hoê vea iti neneihia e te Faatereraa hau Helemani no te Maimiraa e te Pueraa ravea apî i taua uiraa ra. “Te titau nei te tatararaa i teie mau fifi i te mau faanahoraa politita o te nehenehe e tauturu mai eiaha noa ia ape i te mau tauiraa hau atu â faatupuhia e te taata ia faaara atoa râ i te mau faahopearaa iino o te taatoaraa o te mau tauiraa. I te iteraa i te paari-mau-raa o te mau fifi o ta tatou e faaruru nei, e riro ïa te mau faaotiraa politita taa maitai ia niuhia i nia i te mau ohipa papu i itehia mai i te pae ite aravihi e te mau huru faaararaa o te nehenehe e tiaturihia. E au e e te reira anaˈe te ravea hoê roa no te ape i te moni rahi aore ra te mau haereraa i mua hinaaro-ore-hia e iino mau. Te tuu nei te faanahoraa o teie haamaramaramaraa i te aroraa rahi roa ˈˈe i mua i te pǔpǔ taata aivanaa i teie nei taime.”
Na mua ˈˈe ua pahono te ite aivanaa ma te faahiahia i te mau aroraa e te pahono noa nei â, maoti râ i te faarahi. Oia atoa, e ere roa ˈtu i te mea ino i te ani mai te peu e e nehenehe anei te ite aivanaa e pahono i te mau aroraa otahi tuuhia e te taeraa mai o te 21raa o te senekele. Te vai ra anei te tumu no te manaˈo-maitai-raa i te mau mea atoa?
Te faaite nei te Ara mai na! ma te oaoa i te hoê aparauraa no taua mau huru tupuraa ra papu maitai, tatarahia i roto e rave rahi mau tuhaa o te mau tumu parau ma te haamata i teie uiraa. Te tamau nei te tuhaa 1.
[Hohoˈa i te api 4]
Eaha ta te ite aivanaa e nehenehe e rave no te viiviiraa, te maˈi, e te rahi-roa-raa o te taata?
[Faaiteraa i te tumu]
WHO hohoˈa na P. Almasy
WHO hohoˈa na P. Almasy