Te mau Jésuites—“Te mau mea atoa i te mau taata atoa”?
Na to tatou taata papai A ara mai na! i te fenua Paniora
AITA TE MAU JÉSUITES i haˈa aˈenei ia noaa ia ratou i te roo o te taata e faatia noa i te mau mea atoa. Te faatureraa a te pâpa tei haamau i te Totaiete a Iesu i te matahiti 1540 ra, teie ïa “No te faatereraa a te Ekalesia e ohipa ra”.a I taua tau ra, mai te huru ra e ua tano maitai taua faanahoraa apî e ohipa ra no te paruru i te haapaoraa katolika i roto i te hoê huru tupuraa i reira te mau aroraa faaroo e uˈana ˈi.
A faaitoito noa ˈi o Ignatius no Loyola i ta ˈna mau pǐpǐ ia “aro . . . i raro aˈe i te reva o te Satauro,” ua haapii atoa ˈtu oia ia ratou ia riro ratou ei “mau mea atoa i te taata atoa nei.” E tiaturi na te mau Jésuites e ia auraro ratou i teie haapiiraa hopea nei, e ohie roa ïa ratou i te pee i te haapiiraa matamua, inaha, e riro hoi te faaau-maite-raa i te iriti e rave rahi mau uputa.
No to ratou maramarama e te ite hoi ratou i te faaau ia ratou i te mau huru tupuraa atoa, ua oioi aˈera te mau Jésuites i te riro ei orometua, ei mau taata toroa na te Hau, ei mau taata e ora na i roto i te aorai o te mau hui arii e ei mau metua faaore hara titau-roa-hia. E riro paha e ua rave ratou hau atu i ta Loyola i titau na. Ua monihia ratou e ua roaa atoa hoi ia ratou i te mana maoti te mau manuïaraa ta ratou i farerei i roto e rave rahi mau tuhaa—i te pae politita iho â râ—tera râ ua ueue atoa ratou i te mau huero e aratai tia i te ati.
I te matahiti 1773 ra, ua opua aˈera te pâpa Clément XIV, e i raro aˈe i te faaheporaa a te fenua Farani, Potiti, Paniora “e faaore roa” i taua faanahoraa ra. Eaha te tumu i horoahia? “Te haamauraa ïa i te hoê hau mau e tia i te vairaa i roto i te Ekalesia.” No to ratou mana i te pae politita, ua riro maira te mau Jésuites ei tumu no te mau fifi e rave rahi. Noa ˈtu â ïa e ua faaorehia te faatureraa a te pâpa e 41 matahiti i muri aˈe, aita i ite-faahou-hia mai i te mau Jésuites, i to ratou mana tahito ra.
I teie mahana, e 23 000 hoi ratou rahiraa i roto i te ao nei, te riro nei â ratou ei tumu aimârôraa i roto i te mau katolika. Te faahapahia nei ratou i te pae no te faaôraa ˈtu i roto i te parau no te tuatapaparaa tiamâ i te pae faaroo, no to ratou mau manaˈo politita e tae noa ˈtu hoi no to ratou manaˈo no nia i te faaitiraa i te fanau. Ua faatupu aˈera hoi to ratou oreraa e faaau atu ia ratou, i te riri o te pâpa. I te matahiti 1981 ra, na te pâpa Ioane Paulo II iho, tei ore i haapao i te mau faanahoraa i haamauhia, i nomino i to ratou faatere teitei.
I roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua fariu rahi mai te pâpa i nia i te Opus Deib ei patu papu maitai no te paruru i ta ˈna ekalesia. Teie râ, e ere te mau Jésuites i te hoê faanahoraa katolika mai te tahi pae. No te aha hoi ratou i faatupu noa ˈi i te aimârôraa e rave rahi, i roto atoa i te mau katolika iho? Ua au maitai anei ta ratou mau ohipa i i to ratou iˈoa, Totaiete a Iesu? Eaha mau na ta ratou tapao e titau ra?
Mau taata tei haapaohia na ratou te hoê ohipa
I te omuaraa ra, ua hinaaro o Loyola e ia haere ta ˈna pǔpǔ iti e haafariu mai i te mau taata o te Fenua Moˈa i roto i te haapaora. Tera râ, ua aratai te mau ohipa i tupu i te senekele 16 ia ratou ia rave i te tahi atu eˈa. Ua faaaueue hoi te faataa-ê-raa te mau porotetani ia ratou i te Ekalesia katolika roma e e rave rahi mau reni na te moana tei matara i te pae Hitia o te râ ma i te mau pae Marite ma. Ua haamau aˈera hoi te mau Jésuites ei tapao na ratou e piti tuhaa—te aroraa i te mau “pǔpǔ faaroo” i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano e ia riro atoa hoi ratou ei upoo no te haafariuraa mai i te mau taata e ere i te katolika i roto i ta ratou faaroo. E ohipa rahi mau â ta ratou i haamau na ratou, ia hiˈohia to ratou numera, e inaha ua opua aˈera o Loyola e ia faaineine-maitai-hia te Jésuite tataitahi.
Ua haamau aˈera oia i na euhe jésuite e maha, ua faatupu atoa hoi e rave rahi mau haapiiraa i te pae varua na te feia i ô apî mai, e ua papai i te mau faatureraa, aore ra te ture no nia i te haerea o te hoê Jésuite. (A hiˈo i te tabura.) Te parau faufaa roa te auraro-papu-raa ïa i te ekalesia. Teie ta Francis Xavier, te hoê o te mau pǐpǐ matamua a Loyola, i parau: “E nehenehe atoa vau e ore roa ˈtu e tiaturi i te mau Evanelia mai te peu e e opani te Ekalesia moˈa i te reira.” Aita e mea e tapea ia ratou no te faatupu i ta ratou ohipa. “A aro no te mau nephe i te mau vahi atoa ratou e itea mai ai ia outou, e na roto i te mau ravea atoa e vai ra,” ta Loyola ïa i parau atu i to ˈna mau taata. Eaha hoi taua mau ravea ra?
E faaea i te haaparare i te faaroo porotetani
Na mauhaa e piti a te mau Jésuites no te aro i te mana o te faaroo porotetani, te haapiiraa ïa e te haapaoraa. Ua ite maira hoi ratou e te mau fare haapiiraa faahiahia mau ta ratou i iriti na, e nehenehe ratou e faaite atu i te huru feruriraa o te haapaoraa katolika i te mau arii e i te mau hui arii ma te faahiahia aˈe i te ohipa pororaa. E i te senekele 16, na te mau hui arii i faahepo i te haapaoraa i nia i to ratou mau fenua.c
Ua tapao mai o Loyola iho e “te maitai ta te Faanahoraa e nehenehe e rave no te haaparare i te tapao e titauhia ra e to Roma, tei te haapiiraa ïa e horohia i roto i ta tatou mau fare haapiiraa tuarua eiaha râ te pororaa.” E faaineine na te mau fare haapiiraa i te mau melo maitai roa ˈˈe o te mau Jésuites e e haapii atu na hoi i te feia faatere no a muri aˈe i te pae Europa ma, e ia mana ratou, e faaore atu ïa ratou i te haapaoraa porotetani. Ua tapaohia taua manuïaraa matamua ra na te hoê haafatataraa apî i te haapaoraa. Teie ta te taata tuatapapa aamu ra o Paul Johnson i parau: “I te vahi faˈiraa hara, te mau auraa e vai ra i rotopu i te mau Jésuites e to ratou mau melo i tatarahapa mai te mau auraa ïa i rotopu i te mau paruru e te mau taata ta ratou e paruru ra.” Eita ˈtura ïa e maerehia ia riro taua haafatataraa apî ra ei ohipa tuiroo. Aita i maoro roa, o te mau Jésuites atura ïa te mau metua faaore hara o te mau arii e o te mau hui arii no Europa ma. E mau taata aravihi roa hoi ratou i te pae no te riroraa ei mau mea atoa i te taata tiaraa teitei atoa ta ratou e aˈo atu na.
E mau taata farii noa te mau metua faaore hara Jésuite i te mau mea atoa i te pae morare, e feia etaeta râ ia tuatapapa ratou i te parau no te mau “pǔpǔ faaroo.” Ua faaau atu te hoê metua faaore hara Jésuite o Louis XV e “ei maitai no te huru viivii ore,” e ia tuu oia i te tahi eˈa huna i rotopu i to ˈna piha e te piha o ta ˈna vahine faaturi. Area to ˈna papa ruau ra o Louis XIV, ua aˈo atu ïa to ˈna metua faaore hara Jésuite ia ˈna ia faaorehia te Ture no Nantes, (te hoê ture e titau ra i te mau porotetani farani aore ra mau Huguenots, i te tiamâraa i te pae no te haamoriraa). E te faahopearaa, ua tupu aˈera ïa te mau hamani-ino-raa i nia i te mau Huguenots, e e rave rahi o ratou tei taparahi-pohe-roa-hia.
I roto i ta ˈna buka Te hoê aamu no te kerisetianoraa, te na ô ra o Paul Johnson e: “Ua matauhia te mau Jésuites ei mau taata e ore roa ˈtu e auraro i te mau ture morare mai te peu e e fifi te mau katolika. . . . Ua riro te mau Jésuites ei hiˈoraa papu maitai no te hoê pǔpǔ taata haapii-maitai-hia e e titauraa papu maitai ta ratou, e vaiiho na i te mau hepoheporaa i te pae faaroo ia haapouri i ta ˈna mau faufaa i te pae morare.”
I te mea hoi e e piti manaˈo patoi to ratou i te pae morare, —aore ra peneiaˈe—te reira te tumu e parau faufaa roa ˈi to te mau Jésuites i roto i te parau no te Patoi-Reforomatio. E 41 noa matahiti i muri aˈe ta ratou faanahoraa i haamauhia ˈi, teie ta te pâpa ra o Gregory XIII i papai: “I teie nei taime, aita e mauhaa puai roa ˈˈe i faatupuhia e te Atua no te tatara roa i te mau pǔpǔ faaroo i faaatea ê ia ratou i te haapaoraa tumu maoti râ te faanahoraa a te mau Jésuites.” Ua itehia te hoona o te huru o te mau Jésuites e to ratou mana i te mau vahi teitei roa i roto i te parau no te aroraa i te “pǔpǔ faaroo”. E fariu tia mai anei te tahi atu mau taata i taua huru raveraa ra?
Te aravihi o te Jésuite
I te pae Hitia o te râ ma, ma te ore e taiva i ta ratou mau huru raveraa, ua faaitoito te mau Jésuites i te haafariu mai i te mau hui arii, e oia hoi i to ratou mau taata. Ia taeahia ia ratou i taua tapao ra, ua faaohipa rahi mau â ratou i te faaueraa a Loyola oia hoi ia riro ratou ei mau mea atoa i te taata atoa nei. Ua ora na o Roberto de Nobili, te mitionare Jésuite i te fenua Inidia i te senekele 17, i te huru oraraa o te mau brahmanes, te faanahoraa matamua o te mau pǔpǔ, ia nehenehe oia e poro atu i te pǔpǔ faatere. Ia ore te mau brahmanes e huru ê, e pûpû na oia i te Euhari, aore ra oroa euhari ia tupu anaˈe te pureraa, na te mau taata parauhia eita e nehenehe e tapea ˈtu, te faanahoraa pǔpǔ haihai roa teie, ma te faaohipa i te hoê amaa raau.
Ua riro mai o Matteo Ricci ei melo mana rahi roa i roto i te aorai hui arii i te fenua Tinito, maoti to ˈna aravihi i te pae no te numeraraa e no te tuatapaparaa i te parau no te mau tino no te raˈi mai te fetia. Ua tapea noa râ oia i ta ˈna mau tiaturiraa faaroo na ˈna anaˈe ra. Ua patu atoa hoi to ˈna mono i roto i te aorai hui arii o te mau Ming, o Johann Adam Schall von Bell, i te hoê fare faataheraa auri e faatahe na i te mau pupuhi fenua e ua faaineine oia i te mau pǔpǔ tinito i te pae no te faaohiparaa i te mau mauhaa tamaˈi (tei mairihia i te mau iˈoa o te mau “peata” katolika). Ia nehenehe te mau taata e noaa mai ia ratou, ua faatia te mau Jésuites i te mau katolika no te fenua Tinito ia tamau â i te faaohipa i te haamoriraa o te mau tupuna, te hoê opuaraa i patoihia ta te pâpa i faautua. Noa ˈtu taua mau huru i fariihia e ratou ra, aita roa ˈtu te manaˈo o te feia faatere no Inidia e te fenua Tinito i ruri ê noa ˈˈe.
I Marite apatoa, ua farii te mau Jésuites i te mau huru raveraa a te mau taata ěê i faatere na i te hoê fenua e ere no ratou. I te mau vahi aita e pǔpǔ taata ěê i roto mai, ua faatupu ratou, i roto i te huiraatira inidia guarani, i te tahi mau oire rii taa maitai ta ratou e faatere na. I te tahi aˈe pae, e haapii na ratou i te parau no te faaapu i te maa, no te upaupa e te haapaoraa i te mau taata o taua mau vahi ra. Ia ruperupe taua mau huru faanahoraa ra, 100 000 taata tei itehia i roto i te mau oire rii guaranis. Ua moe ê oia i te pae hopea ia ˈna i apiti atu i roto i te parau no tapi hooraa tauihaa o te fenua Potiti e te fenua Paniora. Noa ˈtu e ua faaineine te mau Jésuites i te hoê nuu e 30 000 Inidia, tei aro atu i te mau Potiti, i te matahiti 1766 ra ua mou roa te mau oire rii e ua hopoi-tîtî-hia te mau Jésuites.
I roto i te roaraa o te mau senekele, e rave rahi mau Jésuites tei rave i te mau haapaeraa rarahi no te haaparare i te poroi katolika i roto i na poro e maha o te fenua nei. Ua hamauiuihia vetahi i te haamauiuiraa riaria mau, i te fenua Tapone iho â râ, fenua i reira to ratou farereiraa i te manuïa hou te shogun (raatira faehau) e faaore roa ˈi i ta ratou ohipa.d
Noa ˈtu to ratou itoito e te huru feruriraa haapae, aita te mau Jésuites i manuïa i te haafariu tia mai i te ao nei i nia i te haapaoraa katolika, e te tumu matamua no ta ratou ïa huru faaohiparaa huru ê mau.
E evanelia politita
Noa ˈtu te mau fifi i mutaa ihora, aita roa ˈtu te mau Jésuites e hinaaro ra i teie senekele e 20 e vaiiho i te ohipa politita na te mau taata politita. Te itehia ra râ hoi ua taui te mau ohipa. I muri aˈe i to ratou tururaa e rave rahi senekele i te mau faatereraa e tapea nei â i te mau peu tahito, mai te huru ra ïa i teie mahana te turu nei te mau Jésuites i te mau tumu orureraa hau, i roto iho â râ i te mau fenua ona. O te ohipa ïa i tupu i Nicaragua.
Ia haru mai te mau Sandinistas i te faatereraa i te fenua Nicaragua, ua tiaturi ratou i te turu a Fernando Cardenal e a Álvaro Argüello, e piti na perepitero Jésuite tiaraa teitei tei farii i te tahi tiaraa i roto i te faatereraa. Ua haapapu mai o Argüello i to ˈna tiaraa politita i to ˈna na ôraa e “te taata e ore e hinaaro e apiti atu i roto i te orureraa hau, e ere roa ˈtu ïa oia i te kerisetiano. No te riro mai ei kerisetiano i teie mahana, ia riro atoa ïa tatou ei taata orure hau e tia ˈi.” E taa iho â ïa tatou e no te aha te hoê evanelia politita mai teie te huru e faahuru ê ai e rave rahi mau taata aau rotahi.
I te mau matahiti 30 ua faaino o Miguel de Unamuno y Jugo, te hoê taata philosopho tuiroo paniora, i te faaôraa mai te mau Jésuites i roto i te ohipa politita, i te haapapuraa e aita roa ˈtu teie huru haerea e tuati ra i te mau haapiiraa a Iesu. Teie ta ˈna i papai: “Te haere mai nei te mau Jésuites . . . ma te parau pinepine mai ia tatou i te aamu no nia i te faatereraa totiare a Iesu Mesia, e maoti taua manaˈo politita ra, te hinaaro nei ratou e faatitiaifaro i te mau fifi i te pae politita, i te pae faanavairaa faufaa e i te pae totiare. . . . Aita ta te Mesia e ohipa e e parau i roto i te totiare e i roto i te faufaa a te taata tataitahi. . . . Ua parau hoi oia e ere to ˈna basileia i to teie nei ao.”
I te pae no te pororaa, mai te huru ra ïa e e huru orure hau to te mau Jésuites o to tatou nei tau. Ua patoi tahaa roa mai te hoê Jésuite marite tuiroo o Michael Buckley, i mua i te huiraatira i te tiaraa o te Vaticana i te pae no te nominoraa i te mau vahine ei perepitero. I El Salvador, ua paruru o Jon Sobrino i te parau no te tuatapaparaa tiamâ i te pae faaroo e ua haapapu mai hoi oia i te “mana o Marx i nia i te hiˈoraa o te maramarama i te pae no te tuatapaparaa faaroo.” I te matahiti 1989 ra, ua manaˈo te metua teitei roa o te faanahoraa e papai atu i te mau Jésuites atoa i te hoê rata e titau ra ia ratou eiaha e faaino i te mau ture a te Vaticana no nia i te faaitiraa i te fanau.
Ia au i teie mau ohipa i tupu e e tupu nei, e nehenehe anei e parau e ua riro mau â te mau Jésuites ei totaiete na Iesu?
E totaiete mau na Iesu?
Ua parau Iesu e: “O outou to ˈu taua ia haapao outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Ioane 15:14) E tia i te mau taua mau e i te mau pǐpǐ a Iesu ia auraro i te Atua e i te Metua anaˈe ra, eiaha i te tahi atu taata. (Ohipa 5:29) E aratai papu mau â te auraroraa i te taata maoti hoi i te Atua i te mau ohipa tia ore e i te haapolititaraa i te poroi a te Mesia.
Papu maitai, ua upootia mai te mau Jésuites i roto i te tahi mau aroraa i roto i ta ratou patoiraa i te haapaoraa porotetani. Eaha râ ïa te faahopearaa? Tei nia ta ratou manuïaraa i te faaohiparaa i te politita i te mauraa eiaha râ i nia i te here taata-tupu. Ta ratou ohipa poro evanelia, ua faaohipahia ïa no te haaparare i te hoê poroi tei viivii i te ohipa politita e i te mau opuaraa miimii. Ua reva ratou no te haafariu tia mai i te ao nei i roto i te haapaoraa katolika, e inaha ua riro maira te mau Jésuites ei tuhaa no taua ao ra. Tera mau anei ta Iesu e hinaaro ra?
Ua na ô atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ mau e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioane 17:16) Parau mau, ua riro mai te aposetolo Paulo ei “mau mea atoa i te taata atoa nei.” (Korinetia 1, 9:22) Te auraa o teie mau parau, ua faaau ïa oia i ta ˈna parau i te mau taata e faaroo maira ia ˈna, aita râ oia i faahuru ê i te mau faaueraa tumu kerisetiano no te haafariu mai i te taata aore ra no te faatupu i te tahi mana politita.
Te hinaaro o Loyola ia faaite atu ïa te mau Jésuites ia ratou i mua i teie nei ao mai te mau taata e pee i te mau haerea o Iesu Mesia, ua ino roa râ taua hohoˈa ra i te faaôraa ˈtu ratou i roto i te ohipa politita e na roto i ta ratou mau huru raveraa huru ê mau. Ua faariro ratou ia ratou ei “mau mea atoa i te taata atoa nei,” aita râ ratou i faatupu “i te mau mea atoa ma te haamaitai i te Atua.”—Korinetia 1, 10:31.
[Nota i raro i te api]
a Te Totaiete a Iesu o te iˈoa ïa ta Ignatius no Loyola, te taata paniora i haamau i taua totaiete, i horoa no taua faanahoraa ra. Na te mau porotetani i horoa i te parau ra “Jésuites,” te iˈoa matauhia no ratou.
b No roto mai i te parau latino ra “Ohipa a te Atua.” E faanahonahoraa teie i haamauhia i te matahiti 1928 ra na te hoê perepitero paniora katolika o José María Escrivá te iˈoa.
c Ua haamau Te Hau no Augsburg i te matahiti 1555 ra i te turu i faataahia mai na roto i te reo latino ra cuius regio eius religio (te haapaoraa a te hui arii o te haapaoraa atoa ïa a te nunaa).
d Ma te mǎtaˈu i te ite atu i te mau Paniora ia haaati mai i te fenua i muri aˈe te mau mitionare e tae mai ai i reira, ua haapohe aˈera te shogun tapone ra o Hideyoshi e rave rahi mau Jésuites e mau Franciscains. Te opuaraa a te Jésuite ia noaa mai te fenua Tinito ia ratou ma te tauturuhia e te mau Filipino e te mau Tapone, eita e ore te reira i te faaara i te mau manaˈo no nia i ta ratou mau opuaraa i te fenua Tapone. Te faataa papu ra te parau opaniraa i haamanahia, e tei piahia i te matahiti 1614 ra, i te parau e mǎtaˈuhia ra e te tapao e titauhia e te mau katolika ia “tauihia ïa te faatereraa e ia haruhia mai te fenua.”
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 12]
Nafea ia riro mai ei Jésuite
Na euhe e maha. E faahiti na te mau Jésuites e toru euhe matamua, no nia i te veve, no nia i te vai viivii-ore-raa e no nia i te auraro. E 12 matahiti i muri iho, e rave ratou i te maha o te euhe, te “auraroraa i te mau aratairaa atoa a te pâpa no Roma.”
Te mau haapiiraa i te pae varua o te hoê ïa buka i reira e itehia ˈi i te hoê porotarama i te pae no te feruri-hohonu-raa no nia i na hebedoma e maha e horoahia na te taata i ô apî mai i te hinaaro e pûpû ia ˈna no te oraraa jésuite i roto i to ˈna oraraa taatoa.
I te hebedoma matamua, e manaˈonaˈo maite ïa te taata i ô apî mai—ma te horoa taatoa ia ˈna—no te parau o te mau haamauiuiraa a te po auahi. I te piti o te hebedoma, e tia ia ˈna ia opua e hinaaro anei o ˈna aore ra eita e faaô ia ˈna i roto i te tiaraa o te mau Jésuites. Te toru o te hebedoma e haapao ïa o ˈna i te parau no te feruri-hohonu-raa i nia i te mau mauiui e te pohe o Iesu, e te maha o te hebedoma ra ia “ora” ïa oia i te tia-faahou-raa o te Mesia.
E noaa riirii noa mai ia ˈna i te mau haapiiraa. Ei hiˈoraa, i te hebedoma matamua, e faauehia ˈtu i te taata i ô apî mai e “hauˈa i te au auahi, i te gopheri, i te hauˈa ino e te [hauˈa] o te viivii o te po auahi” e ia “manaˈo e nafea te mau ihe auahi ia haru i te mau nephe e a horomii atu ai ia ratou.”
Te mau ture o te hoê ïa buka, oia hoi mai te Talmud, te vai ra i roto te tahi mau ture tei haamauhia e Ignatius no Loyola. Hau atu, e titauhia i te Jésuite nafea râ oia ia tapea i to ˈna rima, nafea ia hiˈo i te hoê taata toroa teitei aore ra no te aha oia e ore ai e haaviriˈo i to ˈna ihu.
Hau atu, te haapapu ra te mau Haapuera ture e mea faufaa mau â no te Jésuite ia auraro ma te otia ore i to nia ˈˈe ia ratou: “Ua riro to raro mai ei tino pohe i roto i te rima o to nia ˈˈe.”
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 15]
No te aha te hoê Jésuite i riro mai ai ei Ite no Iehova
I to ˈu raveraa i ta ˈu taviniraa i roto i te mau paroita veve o te fenua Bolivia to ˈu manaˈo i te haamataraa i te feaa. I te omuaraa, e ere taua mau feaaraa no ˈu ra no nia i te Ekalesia no nia râ i to ratou mau tia. No reira, i te mau avaˈe atoa, e horoa ˈtu na vau na te epikopo e haapao i te mataeinaa epikopo i te hoê tino moni e horoahia mai na e i nia atoa i te mau tuhaa moni e noaa mai i roto i te mau pureraa taa ê, i te mau faaipoiporaa, i te mau hunaraa maˈi, e rave rau atu â. I te mea hoi e e paroita veve ta ˈu, e ere ïa te tuhaa a te epikopo i te tuhaa rahi roa. E mauiui roa vau ia parau mai oia, ia tatara oia i te vehî e: “Teie noa anei te moni haihai roa ta oe e hopoi mai na ˈu?” Papu maitai e ere na ‘lepeta e piti a te vahine ivi’ i te mea faufaa roa na ˈna.—Luka 21:1-4.
Te mea e faahuru ê atoa na ia ˈu, te iteraa ˈtu ïa vau i te mau tia mana o te Ekalesia katolika o tei ineine roa i te farii i te mau tiaturiraa etene o te fenua e i te mau peu e apitihia i te haamoriraa i te Cristo de la Vera-Cruz (te Mesia o te Satauro Mau), te hohoˈa e vai ra i roto i te fare pure o ta ˈu paroita. E pinepine hoi taua mau peu ra i te riro ei mau peu demoni. Hau atu, e pinepine atoa te ohipa taeroraa ava i te itehia i roto i taua mau oroa faaroo ra, eita râ hoê noa ˈˈe manaˈo patoi e faaroohia i roto i taua mau oroa inuraa ra.
Ua papu aˈera hoi ia ˈu e i roto i te roaraa o te mau senekele, ua hahi ê te Ekalesia katolika i te parau mau bibilia e ua mono mai hoi i te mau peu e te mau manaˈo philosopho a te taata. E ere te reira te manuïa-ore-raa o te tahi mau taata. No reira, ua taa aˈera hoi ia ˈu e i roto roa ia ˈu nei e ere faahou vau i te katolika.—Faatiahia mai e Julio Iniesta García.e
[Nota i raro i te api]
e No nia i to ˈna aamu taatoa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no novema 1982 (beretane).
[Hohoˈa i te api 11]
Tei haamau i te faanahoraa a te mau Jésuites, o Ignatius no Loyola, e to ˈna vahi moˈa i Paniora
[Hohoˈa i te api 13]
No to ratou roo i te raveraa i te ohipa huru ê i te pae politita, ua tiavaruhia te mau Jésuites mai te fenua Paniora atu i te matahiti 1767 ra