VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/11 api 16-17
  • E farii anei te Atua i te mau oroa faaroo atoa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E farii anei te Atua i te mau oroa faaroo atoa?
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te farii maira anei te Atua?
  • Te tahi mea maitai aˈe i te mau taahiraa faaroo
  • E farii anei te Atua i te mau oroa auhune?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e faatupu i te tahi mau oroa?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
  • Te mau oroa faufaa i roto i te aamu o Iseraela
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te Pakate aore ra te oroa Haamanaˈoraa—Teihea te tia ia outou ia faatupu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
A ara mai na! 1992
g92 8/11 api 16-17

Ia au i te Bibilia . . .

E farii anei te Atua i te mau oroa faaroo atoa?

E 20 000 taata e faatupu ra i te hoê pureraa taa ê i roto i te hoê tuhaa oire. Ia faaoti te pureraa, ua haamata aˈera ïa te taata i te haere. Ua taea-roa-hia i teie nei e 60 000 feia haamori, tei haere na roto i te aroâ, ma te apee i te hohoˈa o Nossa Senhora Aparecida, te raatira “peata” o te fenua Beresilia. Ia hora ahuru ma piti i te avatea, e faaroohia te hoê paapaaina rahi i pihai noa ˈtu i te vahi haamoriraa inaha, te tuu ra te feia i tere perenina mai i te mau taoˈa haapurara ahi tiri nehenehe mau.

E MAU peu faaroo e ta ratou mau taahiraa faaroo matauhia teie i roto i te mau fenua e rave rahi. Na te aha râ hoi e faaitoito nei i te mau nahoa rahi taata ia apiti atu i roto i taua mau taahiraa faaroo ra? O te peu tutuu e te haamoriraa na tumu matamua e piti na te mau katolika, te feia haamori i te Bouddha e te tahi atu mau faaroo. Hau atu, mai tahito ra, ua riro te peu faaanaanataeraa manaˈo ei ohipa faufaa roa. Te na ô ra The World Book Encyclopedia e i te mau anotau i ropu “e rave rahi mau oroa faaroo tei turu na i te parau no te faaanaanataeraa manaˈo. Te faaitoito ra hoi taua mau peu ra i te taata ia haamoe i te mau fifi o te oraraa o te mau mahana atoa.” E pinepine mai te reira atoa te huru i teie nei mahana. Ei hiˈoraa, ua matau-maitai-hia te oire no Salvador, i te fenua Beresilia, no ta ˈna mau oroa faaroo tuiroo roa, anoihia i te mau ohipa fifi mau ia taa e te mau oroa oaoa e tae noa ˈtu i te mau taime faaoaoaraa e itehia i roto i te oroa parauhia carnaval. Teie râ a riro noa ˈi te tahi mau taahiraa faaroo ei taime faaoaoaraa, te riro ra ïa vetahi atu ei mau oroa tura mau.

“Ma te apee i te tii e te mau tahuˈa, te himene ra vetahi i te hoê himene aiˈa area vetahi pae ra te apee noa ra ïa ma te muhu ore,” ta te hoê taata mataitai ïa e parau ra no nia i te hoê taahiraa faaroo tumu i Beresilia. “Na te aha râ e aratai ra i taua oroa nei ma te tura aore ra ma te peapea, mai te huru ra ïa e tei te hoê hunaraa maˈi te nahoa rahi taata.” E te na ô ra te taata ra o Lúcio, no te pae apatoerau o te fenua Beresilia e: “Mai ta ˈu i na reira hoê taime, te imi ra te taata i te hoê ravea no te arai i te mau fifi i te paeau no te moni e farereihia e te utuafare. E pinepine te parau no te faaturaraa i te hoê raatira ‘peata’ i te titau ia apahia te tii aore ra te hohoˈa, ma te paiumaraa ˈtu i nia i te eˈa na nia i te hoê noa turi, aore ra ma te taahi atea e te ofai i nia i te upoo.”

E riro te mau faaheporaa mai teie te huru i te faahuru ê i te manaˈo o te mau taata e ere i te feia faaroo. Teie râ, te tiaturi ra te mau taata e apiti atu nei i roto i taua mau oroa ra e te farii maira te Atua ia ratou. Inaha hoi, te fariihia maira anei ratou? E tauturu mai te Bibilia ia tatou ia ite e te farii maira anei te Atua i teie mau huru oroa e mau taahiraa faaroo aore ra aita.

Te farii maira anei te Atua?

Te faaite maira te aamu ia tatou e e faatupu na o Iseraela tahito i te mau oroa i te mau matahiti atoa e i te mau avaˈe atoa, i roto i te oaoa. E faahanahana na hoi te mau oroa mai teie te huru i te Atua ra o Iehova. (Deuteronomi 16:14, 15) No nia i te mau oroa i roto i te Bibilia, te na ô ra te The Illustrated Bible Dictionary e: “No roto mai te oaoa e faaitehia na i te hohonu-roa-raa o te mafatu. Ua tuati maitai te mau taime aufauraa moni i te pae faaroo i te mau taime oaoaraa i roto i te mau taoˈa materia e faarirohia na ei o no ǒ mai i te Atua ra.” Noa ˈtu te mau oroa faaroo, aita te mau tahuˈa e te nunaa o Iseraela i haapao i to ratou maitairaa i te pae varua. (Isaia 1:15-17; Mataio 23:23) Teie atura hoi te uiraa, ua riro anei te mau taahiraa faaroo ei tuhaa i roto i te kerisetianoraa i te senekele matamua ra?

Noa ˈtu â ïa e ua haapao o Iesu Mesia i te tahi mau oroa ati iuda, aita râ o Iesu e aita atoa ta ˈna mau aposetolo i faatupu noa ˈˈe i te mau taahiraa faaroo. Te na ô ra The Encyclopædia Britannica e: “Mai te huru ra ïa e ua riro mai te mau taahiraa faaroo ei peu i muri aˈe te kerisetianoraa fariiraahia ei haapaoraa na te hau emepera na Constantin i te 4 o te senekele.” E te haapapu ra The World Book Encyclopedia e: “Ua rave mai te oroa a te Ekalesia [e ta ratou mau taahiraa faaroo] e rave rahi mau peu etene, ma te faaauraa no ratou i te mau auraa apî.”

Aita te mau kerisetiano e titauhia ra e apiti atu i roto i teie mau huru oroa e mau taahiraa faaroo. Ei faahitiraa i te parau no te mau oroa e titauhia na e te Ture a te Atua ia Iseraela tahito ra, teie ta te aposetolo Paulo i papai: “E tena na, eiaha ei taata e faahapa noa ˈtu ia outou i te maa i amuhia ra, e tei inuhia ra, e te mahana oroa ra, e te avaˈe apî, e te sabati; e ata anaˈe ïa no te tupu a muri aˈe; area te mea mau ra o te evanelia ïa o te Mesia ra.” (Kolosa 2:16, 17) E tia i te mau kerisetiano no Kolosa ia rave e ia ore roa ˈtu te taata ia haava mai ia ratou no nia i to ratou tiaraa i mua i te Atua ia au i te faatupuraa i te mau oroa o te Ture a Mose.

Te tahi mea maitai aˈe i te mau taahiraa faaroo

No te mau Kolosa, te faaauraa i to ratou faaroo kerisetiano i te mau oroa faaroo, ua riro ïa ei haaparuparuraa i to ratou faaroo. Teie atura ïa te haaferuriraa a Paulo, no te aha hoi e apee ai i te hoê ata o te parau mau? Tei te Mesia ra hoi te mea mau o te parau mau. No reira, te faatupuraa i te hoê ata parau tohu, mai te huru ra ïa e te haapourihia ra te parau mau i te pae varua ta teie mau mea e titau ra. No te aha? No te mea mai ta Paulo e faahiti ra, “tei te Mesia ra te mea mau.” No reira, aita ta teie mau huru oroa faaroo e tuhaa i roto i te haamoriraa mau kerisetiano.

No reira, aita ˈtura hoi te mau kerisetiano i titauhia ia haapao i teie mau peu no ǒ mai i te Atua ra, e papu maitai eita atoa iho â ïa ratou e haapao i te mau oroa etene, mai te faaohiparaa i te mau tii aore ra hohoˈa e i te mau taime oaoaraa ia parauhia. (Salamo 115:4-8) Teie ta te aposetolo Paulo e faaara maira: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore?” (Korinetia 2, 6:14, 15) Ei haapoto-noa-raa i te parau, mai te peu e e hinaaro tatou ia farii mai te Atua ia tatou, eita ta tatou e nehenehe e anoi i te haamoriraa mau e te haamoriraa hape. Nafea hoi tatou e nehenehe ai e ore e tâuˈa i te hinaaro o te Atua e farii noa mai ai oia ia tatou?—Mataio 7:21.

Eita, eita te Atua e farii i te mau oroa faaroo etene e ta ratou mau taahiraa faaroo. Inaha hoi, e ore roa ratou e ta ratou atoa mau peu aore e faahanahana ra ia Iehova mai ta te Parau a te Atua i faaite atea mai. I roto i te Apokalupo 18:21, 22, ua taatihia te haapaoraa hape e ta ˈna mau peu i te oire etene ra no Babulonia. Inaha, teie ta tatou e taio: “Ua rave ihora te hoê melahi puai i te tahi ofai rahi mai te ofai mule te huru, e ua taora taue atura i raro i te tai, na ô aˈera, Mai te reira atoa te oire rahi ra o Babulonia i te huri-uˈana-hia i raro; e e ore roa e itea-faahou-hia ˈtu. E te oto kinura ra, e te oti vivo ra, e te mau mea i faaotohia ra, e te oto pu ra, e ore roa ïa e itea-faahou-hia i roto ia oe na.” Ma te ite e eita te Atua e farii i te mau oroa faaroo a Babulonia, e nafea ïa outou?

A feruri na e ua tere outou i te tahi tere faufaa roa e aita outou i ite faahou e teihea râ outou. Mai te peu e e faaite mai te hoê taata ia outou ma te maitai hoi, nafea outou e tapae maitai atu ai i te vahi ta outou e haere ra, eita anei outou e oaoa i te mea e ua itehia mai ia outou i te eˈa mau? Oia atoa, i te mea hoi e ua haapii mai outou eaha te manaˈo o te Atua i te mau taahiraa faaroo, no te aha ïa outou e ore ai e hiˈo i roto i ta ˈna Parau eaha te mau mea ta ˈna e farii? Ia faaohipa outou i te mau mea ta outou e haapii mai i roto i te Bibilia, e riro mau â ïa te reira i te faatupu i te mau auraa maitai roa i rotopu ia outou e te Atua—tei hau aˈe i te haapaoraa i te mau oroa e te mau taahiraa faaroo.—Ioane 17:3.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 16]

Taahiraa faaroo i Dutch hitia o te râ, Harper’s, senekele 19

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono