VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/4 api 24-27
  • Te imiraa i te tahi tumu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te imiraa i te tahi tumu
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te imiraa i te tumu
  • Na te aha e horoa i te hoê tumu no te oraraa?
  • Te mau ereraa e te paruparu o te manaˈo
  • O vai te nehenehe e faaite mai?
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Tapiraa i te hoê opuaraa faufaa no te oraraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te tumu mau o te oraraa
    A ara mai na! 1992
  • E tumu anei to te oraraa?
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/4 api 24-27

Te imiraa i te tahi tumu

Mai te tau mai â o Charles Darwin, ua faatupuhia te hoê faaheporaa puai i nia i te feia maimi no nia i te ora, ia farii ratou i te tatararaa ra e, aita e tumu to te oraraa, inaha ua tupu noa mai te mau mea. Teie râ, e rave rahi o tei patoi i teie manaˈo. Ia hiˈo anaˈe na hoa faaipoipo i ta raua aiû iti apî, mea fifi roa na raua ia tiaturi e ua fa noa mai teie ora apî ma te tumu ore. I to raua hiˈoraa, e semeio teie, te hoê tupuraa faahiahia o te oraraa.

Aita atoa vetahi mau aivanaa e farii ra e ua tupu matapo noa mai te ora. Eaha hoi te tumu? No te mea o ta Te buka parau paari Americana (beretane) e pii ra “te faito faahiahia fifi roa ia faataa e te nahonaho-maitai-raa o te mau mea ora.” Te na ô faahou ra te buka Americana e: “Ia hiˈopoa hohonu tatou i te mau tiare, te mau manumanu, aore ra te mau animala faaote û, e ite tatou i te hoê faanahoraa tuhaa papu e te maere.”

I mua i teie faanahoraa fifi roa e te nehenehe—o te itehia i nia i te mea ora haihai roa ˈˈe—teie te mau parau a te hoê aivanaa no Afirika Apatoa, te taote Louw Alberts, i faahitihia i roto i te vea Cape Times: “Mea anaanatae aˈe na ˈu i te pae feruriraa ia farii e te vai ra i te hoê Atua maoti hoi i te farii e ua tupu noa mai [te ora] na roto i te tahi tupuraa matapo.” Ma te faahiti i te hamaniraa o te mau taoˈa ora, ua papai te taata tuatapapa fetia beretane ra o Sir Bernard Lovell e: “Mea haihai roa te manuïaraa . . . ia fa taue noa mai te hoê tupuraa o te horoa mai i te pae hopea i te hoê o te mau huˈa taoˈa poroteina nainai roa ˈˈe. . . . Inaha, aore roa te reira e nehenehe e tupu.”

Ia au atoa i teie manaˈo, ua papai te taata tuatapapa fetia ra o Fred Hoyle e: “Te turu noa nei â te taatoaraa o te faanahoraa o te ihiora matauhia e ua tupu matapo noa mai te ora. Teie râ, a rahi noa ˈtu ai te mau ohipa e itehia ra e te feia maimi no nia i te huru maere e te fifi ia faataa o te ora, mea papu maitai atura e mea haihai roa te manuïaraa ia tupu noa mai te ora ma te tumu ore, e no reira e tia ia tuu i teie manaˈo i te hiti. Eita e nehenehe parau e ua tupu noa mai te ora ma te tumu ore.”

Eaha ïa te auraa? Mai te peu e aita te ora i fa noa mai ma te tumu ore, ua ravehia ïa oia ia au i te hoê opuaraa. E mai te peu e mai te reira mau, te vai ra ïa te hoê Taata opua. E e Taata opua hau aˈe oia i te faahiahia! Ma te tano roa, ua parau te papai salamo e: “Ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia.” (Salamo 139:14) Eaha râ ta te reira e haapapu maira no nia i te uiraa ra e e tumu anei to te ora aore ra eita?

Te opua atoa nei e te hamani nei te mau taata i te mau taoˈa. Te hamani nei ratou i te mau manureva puai. Te hamani nei ratou i te mau vahi tamâraa mori. Te hamani nei ratou i te mau pu ito uira. E te hamani nei ratou i te tahi atu mau rahiraa taoˈa faahiahia aˈe aore ra haihai aˈe. Teie râ, eita te taata e opua e e hamani i teie mau ohipa fifi atoa ma te tumu ore. E hamanihia te mau taoˈa tataitahi no te hoê opuaraa.

I te mea e aita hoê mea tei hamanihia e te taata e nehenehe e tapirihia i pihai iho i te hamaniraa fifi e te maere o te mau mea ora, mea papu maitai ïa e aita te Pu na ˈna i faatupu i te ora i poiete noa i te ora ma te ore e opua i te tahi tumu no ˈna. Mea maamaa roa ia tiaturi e ua ‘hamanihia tatou ma te taa ê’ e i muri iho, ua faarue-noa-hia tatou aore e aratairaa e aore atoa e tumu.

Te imiraa i te tumu

Te haapapuhia ra te manaˈo e ua hamani te Poiete i te taata no te tahi opuaraa i te mea e te imi nei te taata ia naeahia te tahi tapao i roto i to ratou oraraa. Ua faahiti o Gilbert Brim, te hoê taata tuatapapa i te feruriraa, no nia i te hiaai hohonu o te taata no te tahi tumu ia ˈna i parau e: “E rave rahi mau taata o te ite nei i te manuïa e te mau tapao o ta ratou e titau i te vahi raveraa ohipa. Area te feia eita ta ratou e nehenehe e na reira, te imi nei ïa ratou i te mau tapao taa ê e te manuïa na roto i te mau ravea ê atu: te haapararairaa ia ratou, te manuïaraa i te hoê tapao fifi i roto i te hautiraa huiraa popo, te hamaniraa i te huero moa maitai roa ˈˈe aore ra te maimiraa i te mau ohipa maere—mai te maurereraa na nia i te tahi pererau ie aore ra te tamataraa i te tahi maa apî.” Ua tae roa te taote i te pae feruriraa ra o Viktor Frankl i te parau e: “Ua riro te imiraa i te tahi tapao i roto i te oraraa ei hinaaro puai roa ˈˈe i roto i te taata.”

E tuatapapa anaˈe na i te tahi mau tapao ta te mau taata e haamau nei i roto i to ratou oraraa.

Na te aha e horoa i te hoê tumu no te oraraa?

I to ˈna aniraahia e eaha te tapao o ta ˈna e titau ra i roto i to ˈna oraraa, ua faaite te hoê tamahine apî e: “Ta ˈu moemoeâ, ia noaa mai te hoê fare nehenehe, te hoê pereoo nehenehe, e te hoê tane haviti o te parahi i roto i te pereoo. E haamâha vau i to ˈu mau hinaaro. O vau iho ta ˈu e haafaufaa nei. Te titau nei au i te ohipa o te faaoaoa ia ˈu, eiaha râ te mea o te faaoaoa i te taatoaraa o te totaiete.” Mai te peu e te manaˈo ra outou e e tamahine miimii teie, ua tano roa ïa outou. E haerea miimii teie. Tera râ hoi, e ere teie i te haerea varavara.

E navai noa anei ia tapapa i te mau taoˈa materia e te mau peu navenave ia noaa mai te mauruuru o te oraraa? Eita. Mai te peu e e titau noa outou i te navenave, eita te navenave e horoa mai i te oaoa. Mea pinepine te feia o te imi noa nei i te navenave o te oraraa, i te ite i te pae hopea i roto i to ratou mafatu i te hoê â manaˈo e to te arii moni no mutaa ihora o tei faaohipa i to ˈna mana e ta ˈna mau faufaa no te rave i te mau peu navenave atoa e vai ra i to ˈna ra tau. A faaroo na i ta ˈna faaotiraa:

“Ua haaputu hoi au i te ario e te auro, e te mau taoˈa nehenehe na te hui arii e no te mau fenua; ua tii hoi au i te tane fatu pehe e te vahine fatu pehe, e te mau mea navenave, e rave rahi te huru, i faaotohia ra, i tei hinaarohia e te taata atoa ra. . . . inaha! e mea faufaa ore anaˈe, i amu noa na vau i te mataˈi!”—Koheleta 2:8, 11.

E rave rahi o te imi nei i te mauruuru i roto i ta ratou toroa aore ra na roto i te faaohiparaa i te puai o to ratou feruriraa aore ra o to ratou tino ia naeahia ia ratou i te mau tapao e mea faahiahia roa ia hiˈohia. I muri aˈe râ, eita te hoê toroa e haamâha taatoa i te titauraa i te hoê tumu i roto i te oraraa. Ua faarue o Peter Lynch, tei faarirohia ei “taata aravihi roa ˈˈe no te faahoona i te hoê taiete,” i ta ˈna toroa ona rahi i te taime a taa ˈi ia ˈna e te erehia ra o ˈna i te tahi ohipa faufaa roa i roto i to ˈna oraraa. Eaha ïa teie? To ˈna mau taairaa e to ˈna utuafare. Ua faˈi oia e: “Mea au roa na ˈu ta ˈu ohipa, teie râ, ua feruri au i teie faaotiraa, mai te tahi atu mau taata: Eaha te tumu . . . tatou e rave ai i teie ohipa? Aita vau i ite aˈenei i te hoê taata o tei mihi i nia i to ˈna roˈi pohe, ahiri e ua horoa hau atu â oia i to ˈna taime i ta ˈna vahi raveraa ohipa.”

Ua faaite te hoê potii apî i te tahi manaˈo aifaito ia ˈna i faataa i te mau tapao i roto i to ˈna oraraa i te na ôraa e: “Hoê o te mau mea o ta ˈu e titau ra, o te hoê ïa toroa. Teie râ, te manaˈo nei au e ta ˈu moemoeâ matamua, o te hoê ïa oraraa utuafare oaoa.” Oia mau, e nehenehe to outou utuafare e horoa mai i te tahi auraa e te tahi tumu i roto i to outou oraraa. Ua parau te hoê vahine faaipoipo-apî-hia e: “Mea apî roâ vau i to ˈu faariroraa i te tiaraa metua ei tumu no reira tatou e fanauhia ˈi, hoê o te mau tumu o te oraraa, e aita vau i feaa noa ˈˈe.”

Te imi nei vetahi i te tahi atu mau titauraa i roto i te oraraa. Te faariro nei vetahi—e tae noa ˈtu te tahi mau aivanaa o te parau nei e ua riro te ora ei ohipa tupu noa mai ma te tumu ore—i te imiraa i te ite ei tapao na ratou. Teie ta te taata tiaturi e ua tupu noa mai te mau mea o Michael Ruse i papai: “Te poiha nei tatou i te ite, e te faateitei nei te reira ia tatou i nia ˈˈe i te mau animala. . . . I rotopu i to tatou mau hinaaro e ta tatou mau hopoia faufaa roa ˈˈe, te vai ra ïa te horoaraa ˈtu, na ta tatou mau tamarii, i te paari no mutaa ihora i haapuehia mai, e tae noa ˈtu to tatou itoito e to tatou mau manuïaraa. . . . Ua riro te maimiraa i te ite, e te manuïaraa, ei hoê o te mau tapao faahiahia roa ˈˈe o te natura taata nei.”

Te manaˈo nei vetahi e ia rohi ratou no te tahi opuaraa, e noaa mai ïa te tahi tapao i roto i to ratou oraraa. Te tutava nei ratou no te paruru i te mau animala o te haere ore ra. Aore ra te aro nei ratou i te haaviiviiraa e te vavahiraa o te natura. Te haafaufaa nei te feia e tapitapi nei i te mau tiaraa o te tamarii aore ra te ohipa nei ratou no te feia aita to ratou e faaearaa aore ra te feia veve. Aore ra te rohi nei ratou no te tapea i te parareraa o te raau taero. Te rave nei teie mau taata i te ohipa maitai, e te faufaahia nei ratou na roto i te tahi tumu i roto i to ratou oraraa.

Te mau ereraa e te paruparu o te manaˈo

E tia râ ia tatou ia farii e mea pinepine te taata i te ore e manuïa i te naea i ta ratou e titau ra noa ˈtu e te tapapa nei ratou i te mau tapao maitatai. I te tahi mau taime, te erehia nei te mau metua o tei horoa i to ratou here e ta ratou mau tutavaraa atoa no te aupuru i ta ratou mau tamarii, ia ratou na roto i te mau ati, te taparahiraa taata, te maˈi, aore ra i te raau taero. Aore ra, ia paari anaˈe te mau tamarii, e riro ratou i te pee-atoa-hia i te manaˈo miimii o teie nei ao e eita ratou e faaite i te mauruuru no te here o to ratou mau metua.

Mea pinepine te feia o te rohi nei ma te horoa ia ratou taatoa no te paruru i te natura, i te faaerehia na roto i te mau faufaa i te pae tapihooraa aore ra na roto i te tâuˈa ore o te taata. Te faaruru nei te feia o te tutava nei no te tauturu i te feia veve i te teimaha o ta ratou ohipa. E erehia te hoê taata o te manuïa ra i roto i ta ˈna toroa i te taime e tatuhaahia ˈi oia. E erehia te taata maimi o te oaoa ra na roto i to ˈna tuatapaparaa i te ite, i te taime a naeahia ˈi te hopea o to ˈna oraraa e te vai noa râ te mau uiraa aitâ i itehia mai te pahonoraa. E tia hoi i te taata o tei tutava i to ˈna oraraa taatoa no te haaputu i te faufaa ia vaiiho i te reira na vetahi ê.

Ua faataa te arii no tahito ra o tei faahitihia ˈtu na i te tahi o teie mau ereraa ia ˈna i papai e: “Inoino roa aˈera hoi au i ta ˈu ra mau ohipa i ohipahia e au i raro aˈe i teie nei mahana, no te mea teie au a vaiiho na te mono mai ia ˈu nei: e o vai hoi te ite ia ˈna e, e taata paari e e maamaa? e riro râ oia ei fatu i ta ˈu atoa nei ohipa i rave-paari-hia e au.”—Koheleta 2:18, 19.

Aita anei ïa e tumu to te oraraa, mai te nehenehe paha e manaˈohia na roto i teie mau parau mau? Ua riro anei te mau tapao huru rau ta te mau taata e tapapa nei ei tauturu ia ora e 70, e 80, aore ra e 90 matahiti ta te rahiraa e fanaˈo nei. Taa ê atu i te reira, mea faufaa ore anei teie mau tapao? Eita. Inaha, te faaite ra te reira e te vai ra te tahi ohipa taa ê roa i roto i to tatou huru hamaniraa, e te horoa maira i te haapapuraa e te vai ra te hoê tumu faahiahia roa i roto i te oraraa. Nafea râ e itea mai ai ia tatou i teie tumu?

[Hohoˈa i te api 27]

Te manaˈo nei vetahi e ua riro te tuatapaparaa i te ite ei auraa e ei tumu faufaa no to ratou oraraa

Eita te taata e hamani i te mau taoˈa fifi roa ma te ore e feruri i te tahi opuaraa

[Faaiteraa i te tumu]

NASA photo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono