Te tumu mau o te oraraa
Ahiri e te haere ra outou e mataitai i te vahi raveraa ohipa a to outou hoa. Ua oti oia i te hamani i te tahi taoˈa o te huti ra i to outou ara-maite-raa. Ua tarai-maitai-hia teie taoˈa e mea nehenehe mau to ˈna hohoˈa. Teie râ, noa ˈtu e e feruri maite outou, aita outou e taa ra e eaha râ teie nei taoˈa. Nafea ïa outou e ite ai? E ani atu ïa outou i to outou hoa, e eita e ore e e oaoa roa o ˈna i te faaite mai ia outou.
Nafea ïa tatou e ite ai i te tumu o te oraraa? No te aha ïa tatou e ore ai e ani atu i te Atua, oia hoi “te tumu o te ora”? (Salamo 36:9) Nafea outou e nehenehe ai e ani atu? Auaa hoi ua paraparau mai oia ia tatou na roto i te Bibilia. Ua rave oia i te tahi mau taata faaroo no te papai i to ˈna mau manaˈo na roto i te hoê huru papairaa o ta tatou e nehenehe e taa. Inaha, e nehenehe e faataa i te tumu o te oraraa na roto i te tahi mau parau ohie roa: Tei ǒ nei tatou ia noaa te ite no nia i te Atua e no te rave i to ˈna hinaaro. Te na ô ra te Bibilia e: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.”—Koheleta 12:13.
Mea ohie roa anei teie mau parau? E ere. Inaha, ia parau-anaˈe-hia e tei ǒ nei tatou ia noaa mai te ite no nia i te Atua e no te rave i to ˈna hinaaro, e faufaa faahiahia mau e te hohonu atoa to teie parau.
Te opuaraa a te Atua i te matamua ra
Ia haapii outou e eaha ta te Atua i opua na no te huitaata nei i te matamua ra, e tauturu te reira ia outou ia taa maitai aˈe i te tumu o te oraraa. E tatara atoa mai te reira e no te aha vetahi mau ohipa i faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu e afai mai ai i te tahi auraa e te tahi tumu i roto i te oraraa o te feia e rave rahi i teie mahana.
Te faatia ra te Bibilia no nia i te poieteraahia te taata e: “Ua parau ihora te Atua, E hamani tatou i te taata ma to tatou iho huru, ia au i to tatou iho hohoˈa.” (Genese 1:26) No reira, ua hamanihia te taata maoti te tahi ravea no te riro mai te Atua ra, inaha, ua noaa ia ˈna te mau huru maitatai faahiahia roa mai te paari, te puai, te parau-tia, e te here. E maere anei tatou i te mea e te oaoa nei vetahi i te imiraa i te mau ite apî aore ra i te raveraa i te mau ohipa o te titau i to ratou aravihi i te pae feruriraa e i te pae tino? E mea maere anei ia ite e e faatupu te tautururaa ˈtu ia vetahi ê i te hoê tapao oaoa roa i roto i te oraraa o te mau taata e rave rahi? Eita ïa. Inaha, te reira hoi te tumu tatou i poietehia ˈi.
Te faaite faahou ra te faatiaraa a te Bibilia e ua faauehia te taata ia hiˈopoa i te mau mea ora atoa i nia i te fenua—“te mau iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva . . . e i nia iho hoi i te mau mea e nee haere i te fenua nei ra.” (Genese 1:26) Eita ïa e maerehia i te mea e i teie atoa mahana, e rave rahi o te oaoa nei i te faaamu i te tahi mau animala e i te hauti na muri ia ratou. Te haafaufaa nei vetahi i ta ratou hopoia i nia i te mau animala e ua tae roa ratou i te tutava no te paruru i te mau animala e haamǎtaˈuhia ra, aore ra te patoi nei ratou e ia haamauiui-faufaa-ore-noa-hia te mau animala.
Ua faaue-atoa-hia te taata ia ‘haavî i te fenua.’ (Genese 1:28) Eaha ïa te auraa? Eita ïa e tia i te taata ia haavî i te fenua ma te miimii e te haapao ore e tae roa ˈtu i te taime e pau roa ˈi to ˈna mau faufaa, e viivii roa ˈi to ˈna reva mataˈi, e e î roa ˈi to ˈna mau miti e to ˈna mau fenua i te pehu. Area ra, ua vaiiho mai te Atua i te hiˈoraa no te haavî i te fenua ia ˈna i “ô . . . i te ô i te pae i te hitia o te râ i Edene ra, e ua tuu ihora oia i te taata ta ˈna i hamani ra i reira.” (Genese 2:8) Ua riro teie ô i Edene ra ei hohoˈa e faaite ra i te huru o te fenua a muri aˈe. Te faahohoˈa ra te reira i te opuaraa a te Atua no to tatou nei palaneta.
Te faataa ra te aamu a te Bibilia e: “Ua haamaitai ihora te Atua [i te tane e te vahine matamua], na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Genese 1:28) Ua hinaaro te Atua e ia fanau te taata i te tamarii e ia î te fenua. Ua apiti oia i te tane e te vahine matamua, e mea na reira to ˈna faatupuraa i te faaipoiporaa matamua. (Genese 2:22-24) Eita ïa e maerehia i te mea e e horoa te faaipoiporaa e te utuafare i te faufaa e te tahi tumu i roto i te oraraa o te mau taata e rave rahi!
Eaha hoi te huru o te oraraa
Ia tuatapapa tatou i te Bibilia, mea papu maitai e ua opua te Atua e ia rahi te utuafare o Adamu e ia faaaano atu â oia e ta ˈna mau tamarii i te mau otia o te ô i Edene e tae roa ˈtu i te taime e î roa ˈi te fenua i te taata. E riro ïa te fenua i haavîhia ei paradaiso. Oia mau, e faaohipa te taata i te mau faufaa o te fenua nei no to ˈna iho maitai. E tia râ ia ravehia te reira ma te paari. E riro hoi te taata ei tiaau no te fenua, eiaha râ te hoê taata vavahi. Te patoi ra te faainoraa o te fenua o ta tatou e ite ra i teie mahana i te hinaaro o te Atua, e te feia e na reira nei, te ofati ra ïa ratou i te tumu mau o te oraraa—Apokalupo 11:18.
E haapii tatou i te tahi atu mea na roto i te faatiaraa a te Bibilia no te matamua ra, oia hoi aita te Atua i hinaaro e ia pohe te taata. Ua pohe to tatou mau metua matamua no te mea noa e ua faaroo ore raua i te Atua. (Genese 2:16, 17) I to raua faaroo-ore-raa, aita raua i faatupu faahou i te tumu o te oraraa—aita hoi raua i rave faahou i te hinaaro o te Atua. No reira, e ere o raua anaˈe tei pohe, tera râ, ua roohia to raua huaai taatoa i te pohe no te mea ua noaa mai ia ratou i te huru taata tia ore na roto mai ia raua. (Roma 5:12) Teie râ, ua hamanihia te taata i te omuaraa ra no te ora e a muri noa ˈtu, eiaha râ no te pohe. No reira ïa e rave rahi mau taata o te paruparu nei te manaˈo ia ite anaˈe ratou e te taotia ra te pohe i te ohipa o ta ratou i rave i roto i to ratou oraraa.
Te faatupuraa i te opuaraa a te Atua
Aita te opuaraa matamua a te Atua no te huitaata nei e no te fenua i taui. Te opua noa ra oia e faariro i te fenua ei paradaiso o tei faaeahia e te hoê fetii taata tia roa. Ua titauhia râ oia ia rave i te mau faanahoraa no te faatitiaifaro i te mau faahopearaa peapea o te manuïa-ore-raa o to tatou mau metua matamua. No te rave i te hinaaro o te Atua i teie mahana, mea titauhia ia ohipa ia au maite i teie mau faanahoraa a te Atua. Auaa râ hoi, te horoa maira te Bibilia i te hoê faataaraa o te tupu-maite-raa o ta ˈna opuaraa.
Te taio nei tatou i roto i te buka matamua a te Bibilia e ua faahiti te Atua i te parau no te hoê “huaai” o te haere mai no te faaore i te ino atoa i noaa mai i to Adamu raua o Eva manuïa-ore-raa i te rave i To ˈna hinaaro. (Genese 3:15) I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano (“Faufaa Apî”), te taio ra tatou i te parau no te faraa mai o Iesu Mesia ei “huaai,” no to ˈna oraraa hara ore, e no to ˈna pohe i te rima o to ˈna ra mau enemi. Ua riro te pohe o Iesu ei tusia no tatou nei, o te haamatara i te eˈa ia nehenehe e noaa faahou mai ia tatou te ora mure ore tei erehia e Adamu raua o Eva. (Hebera 7:26; 9:28) Oia mau, te na ô ra te Bibilia e: ‘E ore tei faaroo ia ˈna ra e pohe, e roaa râ te ora mure ore.’—Ioane 3:16.
E ere râ te reira anaˈe. I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faatia-faahou-hia o Iesu ei varua pohe ore e te faatere ra oia i teie nei ei Arii no te Basileia a te Atua i nia i te raˈi. Fatata roa teie Basileia i te ohipa no te mono mai i te mau faatereraa e vai nei i nia i te fenua e te hoê totaiete no te ao apî o te haapao i te tereraa o te mau ohipa a te taata. Te tǎpǔ ra te hoê parau tohu bibilia e: “E ore roa hoi [te basileia] e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.
I muri iho, e haapao teie Basileia i te ohipa oaoa mau o te faariroraa i te fenua ei Paradaiso e o te aratairaa i te fetii taata nei i nia i te tiaraa taata tia roa. Te faahiti atoa ra te Bibilia i te tia-faahou-raa o te feia pohe, ia nehenehe atoa ratou e apiti i roto i te faatupuraa o te opuaraa rahi a te Atua no te huitaata nei. (Ohipa 24:15) I reira ïa teie parau tǎpǔ nehenehe mau e tupu ai: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:11, 29.
Ia faufaahia tatou tataitahi
Ia faufaahia tatou tataitahi i te tupuraa o te opuaraa rahi a te Atua no te fenua nei, e tia ia haapii na mua tatou i te ite i te Atua. Ua parau o Iesu Mesia e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Nafea tatou e nehenehe ai e na reira? Te haapii nei tatou i te tahi mau mea no nia i te Atua na roto i te hiˈopoaraa i te ao e haaati ra ia tatou, te poieteraa, e tae noa ˈtu te mau fetia o te raˈi. (Salamo 19:1) Hau atu râ, e haapii tatou no nia i te Atua—e tae noa ˈtu no nia i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia—na roto i te Bibilia. Te haapii nei tatou i to ˈna iˈoa e to ˈna mau huru maitatai, e te ite nei tatou i te mau haamaramaramaraa atoa no nia i te ohipa ta te Atua i rave no te huitaata nei. E turai teie huru ite ia tatou ia here ia ˈna e ia haafatata roa ˈtu ia ˈna e ta ˈna Tamaiti.
Ia haapii tatou i te ite i te Atua, e turaihia tatou ia rave i to ˈna hinaaro. Peneiaˈe ua pure tatou mai ta Iesu i faaue mai: “Ia tae [mai] to oe ra [basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te [raˈi] atoa na.” (Mataio 6:10) Te tumu mau o te oraraa—o te hopoi mai i te oaoa mau—o te faaauraa ïa i to tatou oraraa ia au maite i teie hinaaro o te Atua.
Eaha râ te titauhia no te rave i te hinaaro o te Atua? No Adamu raua o Eva, ua titauhia e haapao i te mau animala, e haavî e e faaî i te fenua i te huaai taata tia roa. No te rave i te hinaaro o te Atua i teie mahana, e tia ia tatou ia haapii e ia faatupu i te faaroo i roto i te tusia taraehara o Iesu. E e tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu na roto i te faaiteraa i te taata i ‘te parau apî maitai o te Basileia o te Atua.’—Mataio 24:14.
E titau atoa te raveraa i te hinaaro o te Atua i te faatupu i te huru taata paieti. E tia ïa ia tatou ia faataa i te mau ohipa ta te Atua e riri nei—mai te haavare, te eiâ, te paraparauraa ino, te riri mâha ore—e ia haapae tatou i te reira. E haapii atoa tatou i te mau huru maitatai e hinaarohia e te Atua—mai te here, te oaoa, te hau, te hamani maitai, e te maitai—e e faahotu tatou i te reira maoti te tauturu o te varua moˈa o te Atua. (Galatia 5:19-24) Mai te peu e te hinaaro ra tatou e fanaˈo i te ora mure ore, e tia ia tatou ia riro ei taata fariihia e te Atua no te ora e a muri noa ˈtu. Oia mau, aita ˈtu ravea no te ite i te hoê tumu e te auraa i roto i to tatou oraraa maoti râ te haapiiraa no nia i te Atua e te raveraa i to ˈna hinaaro!
Eaha te taa-ê-raa
Te haapapu ra te oraraa o te mau mirioni taata na te ara e e faaohipa mau te iteraa i te tumu mau o te oraraa i te hoê mana i nia i te hoê taata. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o Wayne, o tei taiâ roa i muri aˈe i te pohe o ta ˈna vahine matamua. Aita hoi te ekalesiatiko o to ˈna vahi i manuïa i te tamahanahana ia ˈna, e ua rohi atura o Wayne i roto i te mau ohipa tauturu. Ua tavini oia ei faatere i roto i te Nuu faehau tahito no Marite e mea itoito atoa oia i roto i te mau pǔpǔ politita. Ua faaipoipo faahou atura o ˈna, aita râ ta ˈna faaipoiporaa i manuïa. Aita raua ta ˈna vahine i ite i te tahi aratairaa i roto i to raua oraraa.
I te hoê râ mahana, ua rave mai o Wayne i te hoê Bibilia e ua haamata ˈtura i te taio. E toru avaˈe i muri iho, ua oti aˈera ia ˈna i te taio, e te na ô ra oia: “I teie nei, ua ite au e te vai ra te hoê tumu no to tatou oraraa i ǒ nei e te hoê tiaturiraa no te hoê oraraa i muri aˈe i te pohe.” Ua parau atura o ˈna i ta ˈna vahine: “E haere tâua e imi i te taata o ta tâua e amui atu no te pee i te Bibilia.” Aita i maoro, ua farerei aˈera raua i te mau Ite no Iehova, e na roto i ta ratou mau aparauraa, ua rahi atu to raua hinaaro e rave i te hinaaro o te Atua. Ua pûpû o Wayne e ta ˈna vahine i to raua oraraa no te Atua, e ua faufaa-rahi-hia to raua oraraa utuafare.
Ua hinaaro o Susan, e tamahine oia na te mau mitionare presbytériens, e rave i te tahi ohipa i roto i to ˈna oraraa o te tauturu i te ao nei. Ua haapapu te hoê oreroraa parau no nia i te mau atâtaraa o te puai atomi ia ˈna e e ohipa faufaa roa te reira. No reira, ua faarue aˈera oia i te fare haapiiraa teitei no te horoa i to ˈna taime taatoa no te haapii i te taata no nia i teie fifi. I te 21raa o to ˈna matahiti, ua tavini oia ei tiaau no te hoê putuputuraa rahi no te patoi i te atomi. I muri iho, ua haere mai te mau Ite no Iehova e farerei ia ˈna e ua faaite maira e eaha ta te Bibilia e parau ra e, ua itea maira ia ˈna i te tumu mau o te oraraa. Noa ˈtu to ˈna tapitapi rahi no nia i te vavahiraa te huitaata i te fenua, ua taa ia ˈna e na te Atua e faatitiaifaro i teie mau fifi na roto i to ˈna Basileia. No reira, te tauturu nei oia i te mau taata ia tiaturi i te reira.
Ua tuu o Marielle ei tapao i roto i to ˈna oraraa te fanaˈoraa i te mau ohipa e pûpûhia ra e teie nei ao. Ua tutava oia i roto i te toroa. Ua fanaˈo oia i te mau ‘peu apî’ navenave atoa no Los Angeles, i Kalifonia, (Hau amui no Marite), e tae noa ˈtu te mau arearearaa e te raau taero. I to ˈna haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua ite oia e o vai te Atua e ua tavini oia ia ˈna, ua taa ia ˈna i te faufaa ore o teie mau ohipa atoa. Te parau ra oia e mea faufaa roa ˈtu â to ˈna oraraa i teie nei no te mea te pee ra oia i te mau opuaraa a te Atua.
Te rahi noa ˈtura te numera o te feia o tei faufaahia to ratou oraraa na roto i te haapiiraa i te tumu mau o te oraraa e rave rahi mau hanere i te mau mahana atoa. Mea taa ê mau â ia ora ia au maite i te tumu mau o te oraraa na roto i te raveraa i te hinaaro o to tatou Metua here i te raˈi. E nehenehe hoi te reira e taui e e haamaitai i to outou oraraa taatoa. Te titau atu nei matou ia outou iho ia hiˈopoa i te reira. E hau atu to outou oraraa i te faufaahia mai te peu e e na reira outou.
[Hohoˈa i te api 29]
E opuaraa ta te Tumu o te ora ia ˈna i poiete i te taata
[Hohoˈa i te api 30]
Aita te Atua i faarue i ta ˈna opuaraa e faaî i te fenua tei riro ei paradaiso i te fetii taata tia roa