Te hitiraa e te toparaa o te tapihooraa o te ao nei
Tuhaa 4: Te Tauiraa rahi i te pae tapihaa—Eaha ta ˈna i faatupu?
UA haamata te Tauiraa rahi i te pae tapihaa i te senekele 18 e ua taui roa oia i te ao nei mai ta te tahi mau ohipa i ore i rave aˈenei. Te ite i te pae no te mau ravea aravihi, te moni ravai maitai, te ohieraa ia noaa mai te mau taoˈa faufaa matamua, te ravea no te faauta ˈtu i teie mau taoˈa e te mau tauihaa oti ma te mama—ua amuihia teie mau ohipa e te tahi atu mau titauraa ia tupu te haereraa i mua i te pae tapihaa, i te fenua Beretane. Ua faatupu te reira i te hoê maraaraa oioi tei ore i itehia aˈenei i te pae no te hamaniraa i te mau tauihaa.
Ua tupu râ te tahi mau ohipa na mua ˈtu o tei faaineine i te eˈa. Ua faaohipahia te arahu, e vai ra i roto i te repo fenua beretane, ei taoˈa ura. Oia atoa, a amahamaha ˈi te fenua no Europa na roto i te mau tamaˈi faaroo, te fanaˈo ra o Beretane i te hau. Ua noaa ia ˈna i te hoê faanahoraa fare moni aravihi. Ua faufaa-atoa-hia oia i to ˈna faataa-ê-raa mai i te Ekalesia Katolika Roma, inaha, te tuu ra te haapaoraa porotetani i te tapao i nia i te ruperupe i te pae faanavairaa faufaa e fanaˈo-oioi-hia, ma te tamata hoi i te haamau, ei auraa parau, i te paradaiso i nia i te fenua nei.
Mai te mau matahiti 1740 mai â, ua maraa taue te huiraatira no Beretane. Ua titauhia ˈtura te tapihaa ia imi i te mau ravea apî no te faaruru i te mau aniraa e rahi noa ˈtura. Te titau-uˈana-hia ra te mau matini rahi aˈe e te aravihi aˈe. I te mea e te horoa ra te mau fare moni i te mau faufaa no te haamau i te mau pu hamaniraa tauihaa apî, ua haere rahi atu te mau nahoa taata i te mau vahi raveraa ohipa tei î roa i te matini. Ua tiamâ ihora te mau pǔpǔ paruru i te feia rave ohipa, tei opanihia na mua ˈtu, i mua i te ture. E aufauhia na te mau rave ohipa beretane, mea iti aˈe ratou i te faahepohia e te mau faatureraa a te mau amuitahiraa i to ratou mau hoa no Europa ma, na nia i te mau tauihaa hamanihia. Na roto i teie huru raveraa, ua itoitohia ratou no te imi i te mau ravea maitatai aˈe no te hamani i te mau tauihaa ma te vitiviti.
Te fanaˈo atoa ra o Beretane i te mau rave ohipa aravihi. Te parau ra te orometua haapii ra o Shepard B. Clough e “tei mua roa te mau fare haapiiraa tuatoru no Glasgow e no Edinburgh i te pae no te maimiraa e te mau tamataraa aivanaa i te hopea o te senekele ahuru ma vau.” Ma te haamata i Beretane, ua parare roa ˈˈera te tauiraa rahi i te pae tapihaa na Europa ma e i te mau Hau amui no Marite. Te parare noa nei â oia i teie mahana i roto i te mau nunaa e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa.
Te mau hape
Maoti teie mau tauiraa, o ta te hoê buka beretane (The Columbia History of the World) e faaite ra, “ua fanaˈo te mau oire beretane i te ruperupe rahi, tei itehia na roto i te maraaraa o te faito oraraa, te maitairaa o te oraraa mataeinaa, e te teoteo e te tiaturi o tei rahi atu â.” “Ua noaa [ia Beretane] i te hoê tiaraa puai i te pae o te nuu, te nuu moana iho â râ, e na roto i teie puai, ua fanaˈo oia i te hoê ‘tiaraa nunaa’ mana.” Maoti te aravihi i roto i te tahi mau ravea i te pae tapihaa, ua upootia o Beretane i nia i te tahi atu mau nunaa tataˈu. No te faufaa rahi o te mau parau huna o ta ˈna tapihaa, ua tuuhia ˈtura te mau ture no te paruru ia ore te reira ia itehia.
Ei hiˈoraa, i to Samuel Slater faarueraa ia Beretane i te matahiti 1789, ua huna oia e o vai ra o ˈna, no te mea aita te mau rave ohipa no te hamaniraa ahu i faatiahia ia haere i te tahi atu fenua. Ua taviri oia i te mau ture e opani ra ia afai-ê-hia ˈtu te mau hohoˈa hamaniraa ahu na roto i te tamau-aau-raa i te hohoˈa taatoa o te hoê matini ninoraa beretane. Mea na reira to ˈna faatiaraa i te pu hamani vavai ninohia matamua i patuhia i te mau Hau amui no Marite.
Te vai noa nei te faanahoraa no te paruru i te mau parau huna i te pae hamaniraa tauihaa. Te faaite ra te vea Time e “te maimi haere nei te mau taiete e te mau hau fenua i te mau ravea huna a te mau pu hamaniraa tauihaa ma te taehae o te mau maˈo tei poia roa.” Na roto i te eiâraa i te mau ite a vetahi ê, e nehenehe e haapaehia te mau matahiti maimiraa e te mau haamâuˈaraa rahi. Inaha, “noa ˈtu e te hamani ra ratou i te raau aore ra i te faraoa monamona, te imi hua nei te mau taiete i te mau ravea atoa no te paruru i ta ratou mau ravea huna.” Te farii ra te hoê taata tihepu i roto i te hoê pu hamaniraa matini aravihi e: “Ua rahi roa te nounou. Mai te peu e mea aravihi oe, e nehenehe oe e riro oioi noa ei taata ona mirioni.”
Ua riro te pu hamaniraa ahu ei hiˈoraa no te faaite i te tahi paeau ino o te haereraa i mua i te pae faanavairaa faufaa. I te taime a nehenehehia ˈi e hamani i te taoˈa vavai e te mau matini ninoraa apî, ua maraa te titauraa i te vavai iho. Teie râ, no te rahi o te taime e pau ia rave-rima-hia, aita ˈtura te vavai i navai no te pahono i te titauraa. I muri iho, i te matahiti 1793, ua hamani ihora o Eli Whitney i te matini iriti huero no te vavai. I roto e 20 matahiti, ua rahi atu â te hamaniraa vavai marite i nia i te faito 57 taime hau atu! Teie râ, mai ta te orometua haapii Clough e faaite ra, ua riro atoa te matini i hamanihia e Whitney ei tumu “no te aanoraa o te mau faaapu e te faatîtîraa i te feia Ereere.” No reira, te faaite ra o Clough e, noa ˈtu to ˈna faufaa, “ua faatupu [te matini iritiraa huero vavai] i te feiiraa o tei rahi roa ˈtu i rotopu i te mau hau no te pae Apatoerau e no te pae Apatoa, o tei hope i muri aˈe na roto i te Tamaˈi i rotopu i te mau Hau.”
Maoti te tauiraa rahi i te pae tapihaa i haamauhia ˈi te hoê faanahoraa o te mau pu hamaniraa tauihaa rahi i roto i te rima o te feia moni. O te feia ona anaˈe te nehenehe e hoo mai i te mau matini moni rahi, e no to ratou faito e to ratou teiaha, e tia hoi ia tamauhia i roto i te mau fare tamau noa tei patu-maitai-hia. Ua faatiahia teie mau fare i te vahi i reira mea ohie ia noaa mai te ito e mea mama roa ia faahaere mai i te mau taoˈa titauhia. No reira, ua amuihia ˈtura te mau vahi hamaniraa tauihaa i roto i te mau pu tapihaa rarahi.
No te tarani i te ito titauhia no te faatere i te mau matini—i te omuaraa te pape e i muri iho te au pape—e tia ia faaterehia e rave rahi mau matini i te hoê â taime. No reira, ua rahi atu â te mau fare hamaniraa tauihaa. E rahi noa ˈtu teie mau fare, iti noa ˈtura te haapaohia te taata tataitahi. Aita te mau rave ohipa i ohipa faahou no te mau taata; ua rave râ ratou i te ohipa no te mau taiete.
A rahi noa ˈi te mau pu hamaniraa tauihaa, ua rahi atoa ˈtu te fifi no te aufauraa i te mau haamâuˈaraa. Ua rahi noa atoa ˈtura te mau pu o tei tahoê, e ua maraa ihora te mau taiete tuhaa amui, tei haamau-matamua-hia i te senekele 17. (A hiˈo i te tumu parau iti.) Ua turai râ te reira ia vai te mana i roto i te rima o te tahi noa pǔpǔ taata inaha, mea iti roa te mana o te mau fatu tuhaa taiete i nia i te faatereraa o te mau taiete. E mana rahi to te feia tapihoo o tei riro ei raatira i roto e rave rahi mau taiete aore ra te mau fare moni. Te faahiti ra o Clough i te parau no te mau “apooraa faatere amui” mea na reira “te hoê pǔpǔ iti e faaoti ai i te faito tarahu e faatiahia i te mau taiete, e patoi ai i te horoa i te moni tarahu i te feia tapihoo ê atu, e e noaa mai ai i te mana puai ia nehenehe oia e faahepo i te tereraa a te mau hau e e faataahuri atoa i te mau faatereraa e patoi mai ia ratou.”—Na matou e haapapu nei.
Ua horoa ïa te tauiraa rahi i te pae tapihaa i te hoê mana apî i te ao o te tapihooraa. E faaohipa-maitai-hia râ anei teie mana?
Te tapihooraa tiamâ aore ra te faanavairaa faufaa arataihia?
Ua parare te faatereraa fatu faufaa [capitalisme] na Beretane taatoa. Ma te mairi-atoa-hia i te iˈoa ra faanahoraa o te tapihooraa tiamâ aore ra tabula matete, ua faahotu te faatereraa fatu faufaa i te feia ona mirioni e tae noa ˈtu te mau faito oraraa teitei roa ˈˈe o te aamu.
Te farii atoa nei râ te feia turu itoito roa ˈˈe o te faatereraa fatu faufaa e te vai ra to ˈna mau vahi paruparu. Ei hiˈoraa, eita te haereraa i mua i te pae faanavairaa faufaa i raro aˈe i te faatereraa fatu faufaa e nehenehe e tiaturihia. E faatupu tamau hoi to ˈna papu ore i te mau maraaraa e te mau toparaa i te pae faanavairaa faufaa, te mau tau ruperupe e te mau tau otoheraa o te mau ohipa tapihooraa. O ˈna iho te tumu o te mau tauiraa tei faatupuhia na i mutaa ihora e te mau puai no rapaeau, mai te mau tamaˈi aore ra te huru o te ahuarai.
Te tahi atu vahi paruparu o te faatereraa fatu faufaa oia hoi, a hamani ai oia i te mau taoˈa maitatai, ua faatupu pinepine atoa oia i te mau faahopearaa iino—te auauahi, te mau pehu taero, aore ra te mau huru tupuraa atâta i te vahi raveraa ohipa. Ua faaitoito atu â te tauiraa rahi i te pae tapihaa i teie mau ohipa, ma te turu atoa i te fifi parauhia te mahanahanaraa o te fenua e to ˈna mau faahopearaa au ore.a
Te toru o te vahi paruparu oia hoi eita te faatereraa fatu faufaa e nehenehe e haapapu i te tufa-maitai-raa o te mau faufaa e o te mau tauihaa. A rave na i te hiˈoraa o te mau Hau amui no Marite. I te matahiti 1986, ua tufahia i rotopu i te hoê tuhaa i nia i te pae o te mau utuafare marite riirii, i raro mai i te 5% o te faufaa taatoa a te fenua, area te tahi atu tuhaa i nia i te pae o te mau utuafare ona ra, ua noaa mai ïa ia ratou e 45%.
A taeahia ˈi te faatereraa fatu faufaa i to ˈna ruperuperaa i te tau o te tauiraa rahi i te pae tapihaa, ua ite-papu-hia to ˈna mau paruparu. Ua faahapahia oia e te mau taata mai ia Karl Marx, ma te titau e ia monohia oia e te tahi tabula arataihia aore ra tei faaterehia e te hoê pu. Ua opua ratou e na te hau e haamau i te mau tapao hamaniraa, e faaaifaito i te mau hoo, e e faatere i te pae tapihooraa ma te haapae i te tiaraa o te taata tataitahi. I teie râ mahana, i muri aˈe i te mau ahururaa matahiti tamataraa i te Hau no Rusia e i Europa Hitia o te râ, ua erehia teie faanahoraa i to ˈna anaanatae. Mea aravihi te tabula faaterehia ia tupu anaˈe te mau tau taraniraa, mai i te tau tamaˈi aore ra te faatupuraa i te mau porotarama no te reva teitei. Teie râ, i te pae no te hooraa mai i te mau taoˈa titauhia i te mau mahana atoa, mea paruparu roa oia.
E farii râ te feia turu i te faatereraa fatu faufaa, mai ia Adam Smith, tei nia hoi i ta ˈna mau haapiiraa te niuraahia te manaˈo ra e, eita te tuhaa a te hau i roto i te faanavairaa faufaa e nehenehe e haapaehia. E nehenehe noa te mau fifi mai te maraaraa o te hoo e te ereraa i te ohipa e faatitiaifarohia na roto i te arai o te hau. No reira, ua mono te rahiraa o te mau nunaa e faaohipa ra i te tapihooraa tiamâ i te faatereraa fatu faufaa tumu no te rave mai i te hoê faanahoraa anoihia aore ra tauihia.
No nia i teie huru raveraa, teie ta te hoê buka beretane (1990 Britannica Book of the Year) i faaite: “E au ra e. . . e ore te mau taa-ê-raa rahi o tei tapao i te mau faanahoraa faanavairaa faufaa i mutaa ihora e e monohia e te tahi anoiraa i reira te mau tuhaa taa ê o te matete tiamâ e te faufaa arataihia e haere apipiti ai. E riro paha te mau totaiete e farii i teie anoiraa i te parau i te rave i te iˈoa fatu faufaa aore ra faufaa amui, teie râ, e aifaito noa to ratou mau tuearaa no te arai i te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa e to ratou mau taa-ê-raa rahi.”
Te tumu o te mau fifi
I te matahiti 1914 ra, ua haamata te Tamaˈi Rahi Matamua. I reira, ua ineine noa te tapihooraa nounou i te hamani i te mau pupuhi, te mau pereoo pâ auri, e te mau manureva e titauhia ra e te mau nunaa tamaˈi e tei noaa mai na roto i te ravea o te tauiraa rahi i te pae tapihaa.
Te faaite ra te buka The Columbia History of the World e, i te hoê pae, “ua tauturu te parareraa o te tapihaa no te arai e rave rahi mau fifi materia o te taata,” i te tahi râ pae, “ua faatupu atoa oia i te mau fifi totiale ino roa e te atâta.”
I teie mahana, e 78 matahiti i muri aˈe i te matahiti 1914, ua rahi atu â te mau tumu no te farii i teie mau parau. No reira, teie te tumu parau no muri iho mai, “Ua haavî atu â te ohipa tapihooraa rahi i to ˈna mana.”
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no setepa 1989.
[Tumu parau tarenihia i te api 30]
Te matete hoo moni—Mai te omuaraa e tae atu i te hopea
I te senekele 17, ua matauhia i te haamau i te mau pu tapihooraa apî na roto i te amuiraa i te moni a te feia horoa moni. Ua hoohia te mau tuhaa taiete i te hoê tino moni faataahia. Ua faarirohia teie ravea no te moni amui ei ohipa apî faufaa roa ˈˈe i roto i te faanahoraa o te tapihooraa. Ua tamata te mau Beretane e rave rahi mau opuaraa mai teie te huru i te afaraa o te mau matahiti 1500, ua parare noa râ i muri aˈe i te haamauraahia te Taiete Beretane no Inidia Hitia o te râ i te matahiti 1600 ra.
A maraa noa ˈi te numera o te mau taiete tuhaa amui, ua titau-rahi-atoa-hia te feia taui moni. I te omuaraa, e farerei na ratou i te feia hoo i te tahi mau vahi, mai te mau fare inuraa taofe. I muri iho, ua faanahohia ˈtura te hoê pu no te rave i te mau tauiraa e no te haapao i te mau tuhaa taiete. Ua haamauhia ˈtura te Pu moni no Lonedona i te matahiti 1773. Te pu moni tahito roa ˈˈe râ, tei Amsterdam ïa, te na ô ra hoi vetahi e ua iriti oia i te matahiti 1642, aore ra te tahi i Antwerp, ta vetahi e parau ra e ua matara i te matahiti 1531 ra.
Te vai ra te mau vahi maitatai i roto i te mau taiete tuhaa amui: e navai maitai te moni no te faatere i te mau taiete rahi; e ravea te reira no te huiraatira ia faaohipa i ta ratou moni noa ˈtu e mea iti roa; e faaiti oia i te pau a te taata horoa moni ia tupu noa ˈtu te tahi topatariraa; e noaa ohie noa te moni i te feia horoa moni na roto i te hooraa i te taatoaraa aore ra vetahi o ta ratou mau tuhaa taiete; e e nehenehe te mau tuhaa taiete e horoahia ˈtu na te huaai.
E nehenehe râ te mau tauiraa manaˈo-ore-hia o te moni o te mau tuhaa taiete e faatupu i te fifi rahi. Oia atoa, mai ta te mau ohipa tia ore i ravehia i Wall Street e faaite ra, e nehenehe te matete e tavirihia, na roto i te mau ohipa tia ore a te feia ite, te hoê peu e rave-pinepine-hia nei. E faaohipa te tahi taata aore ra e hoo oia i te mau haamaramaramaraa huna faufaa roa—peneiaˈe e ua fatata roa e piti taiete i te tahoêhia—ia noaa mai te apî i nia i te tauiraa o te mau tuhaa moni a teie nau taiete. Ua faahapa te hoa o te hoê taata i parihia i teie peu i te matahiti 1989 ra i te nounou. Noa ˈtu e te opani nei e rave rahi mau fenua i teie mau huru raveraa, te faaite ra te vea Time e: “Eita te mau ture e navai no te faatitiaifaro i te fifi.”
A fatata mai ai te mahana haavaraa a Iehova, e faatitiaifarohia te fifi e a muri noa ˈtu. Aita e faufaa faahou to te moni e te auro, e aita ˈtu faufaa to te mau tuhaa moni e te mau parau faturaa i to te papie neneiraa. Te na ô ra te Ezekiela 7:19 e: “E faarue ratou i ta ratou ario i roto i te aroâ, e riro hoi ta ratou auro mai te mea viivii ra.” Te na ô atoa ra te Zephania 1:18 e: “E to ratou ario e to ratou auro e ore ratou e ora i te reira i te mahana o te riri o Iehova.”
[Hohoˈa i te api 29]
Ua faatupu te iteraahia mai te matini ninoraa vavai i te ohipa faatîtîraa i te taata
[Faaiteraa i te tumu]
The Old Print Shop/Kenneth M. Newman