Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa
Tuhaa 7: Te maimiraa politita ia itea mai te Hau faahiahia roa ˈˈe
Socialisme: Faanahoraa totiale e faateitei ra i te faturaa e te faanahoraa i te mau ravea faahoturaa i raro aˈe i te mana a te Hau; ia au i te feia turu i te amui-tahi-raa, teie te faito i ropu i te faatereraa fatu faufaa e te amui-tahi-raa. Communisme: [Amui-tahi-raa] Faanahoraa totiale e faateitei ra i te faaoreraahia te mau pǔpǔ, te faturaa amui o te mau ravea faahoturaa e te mau ravea oraraa, e tae noa ˈtu te tufa-maitai-raa i te mau faufaa tumu i te pae faanavairaa faufaa.
IA AU i te mau aai heleni, ua fanaˈo te huitaata nei i to ˈna anotau faahiahia roa ˈˈe i raro aˈe i te faatereraa a te atua Cronos. “E tufa na te huiraatira taatoa i ta ratou mau taoˈa ma te tia, aita hoi e itehia ra te faturaa te taata tataitahi i te tahi mea, aita hoê aˈe mea e haere maira e haapeapea i te hau e te au-maite-raa”, o ta te Titionare o te mau faataaraa manaˈo (beretane) ïa e faataa ra, e te na ô faahou ra teie buka e: “Ua fa mai te socialisme mai roto mai i te mihiraa i te tahi ‘Anotau faahiahia’ o tei aramoina.”
Teie râ, i roto noa i te mau ahuru matahiti matamua o te senekele XIX to te socialisme tiaraa mai ei pǔpǔ politita no te tau apî. Ua farii-maitai-hia ˈtura oia, i Farani iho â râ i reira ua faatupu te Orureraa hau no 1789 i te hoê hiˈopoa-faahou-raa hohonu no nia i te mau manaˈo no mutaa ihora. I roto i teie fenua, e i roto i te tahi atu mau vahi no Europa, ua faatupu te mau tauiraa rahi i te pae no te tapihooraa i te mau fifi totiale ino mau. No reira, ua ineine maitai te mau ohipa ia fa mai te tatararaa e faataa ra e e fanaˈo te mau nahoa taata i te hoê tufaraa tia aˈe o te mau hotu o te ohipa amui mai te peu e na te Hau e fatu i te mau faufaa eiaha faahou râ na te feia tataitahi.
E ere te socialisme i te tatararaa apî. Ua tuatapapa ê na hoi na philosopho heleni ra o Aristote raua o Platon i teie parau i to ratou ra tau. I te senekele XVI, i te tau o te Réforomatio, ua faateitei te hoê perepitero katolika helemani o Thomas Müntzer i te manaˈo no te hoê totaiete aita e taa-ê-raa i rotopu i te mau pǔpǔ taata. Teie râ, aita te taatoaraa i farii i to ˈna mau manaˈo etaeta, ia ˈna iho â râ i opua e faaohipa i te orureraa hau ei ravea no te faatupu i teie opuaraa. I te senekele XIX, ua haapii o Owen, taata no te fenua Galles, na feia farani ra o Cabet e o Proudhon, e tae noa ˈtu te tahi atu mau taata e titau ra i te tauiraa totiale, tei apiti-atoa-hia mai e te feia toroa i roto i te Ekalesia, e ua riro te socialisme ei iˈoa ê atu i horoahia no te kerisetianoraa.
Te mau opuaraa oti ore a Marx e a More
Teie râ, “aita hoê o teie mau afai parau a te socialisme i faaohipa i te hoê mana mai to Karl Marx, inaha, ua riro roa ta ˈna mau papai ei niu no te faaau i te manaˈo e te ohipa socialistea”, o ta te buka ïa i faahitihia ˈtu e faataa ra. Ua faaite o Marx e e haere mǎrû noa te Aamu i mua i raro aˈe i te faaitoitoraa a te aroraa i rotopu i te mau pǔpǔ taata e e hope teie Aamu ia iteahia mai te faanahoraa politita faahiahia roa ˈˈe. Ia au i ta ˈna parau, e tia i teie faanahoraa faahiahia roa ˈˈe ia arai i te mau fifi a te mau totaiete na mua ˈtu. I reira ïa te taata tataitahi e ite ai i te hau, te tiamâraa e te ruperupe. Eita ïa e faufaa faahou to te mau faatereraa e to te nuu.
E ati iuda te mau metua o Marx e ua fanauhia oia i te matahiti 1818 i roto i te fenua Prusse i taua tau ra. Ua haere o ˈna i te haapiiraa i Helemani e ua haamata o ˈna i te toroa papai vea. I muri aˈe i te matahiti 1849, ua faaea oia i Lonedona te rahiraa o to ˈna oraraa e ua pohe o ˈna i reira i te matahiti 1883.
Te faahaamanaˈo ra te reira ia tatou i te parau ta Sir Thomas More, taata toroa a te Hau beretane, i te matahiti 1516 i roto i ta ˈna buka Utopie. Na More iho i faatupu i teie parau, “utopie” ia au i te parau heleni ra ou-topos. Te auraa o teie parau oia ïa “aita teie vahi” e ua hauti atoa paha oia e te tahi atu parau fatata hoê â huru papairaa eu-topos, oia hoi “vahi maitai”. Ua faariro o More i ta ˈna Utopie mai te hoê fenua, o ta ˈna noa iho i feruri (no reira, aita teie vahi), tera râ, e fenua faahiahia mau teie (vahi maitai). Ua faaau roa ˈtura teie parau i “te hoê vahi tia roa, i te pae iho â râ o te mau ture, te faatereraa e te mau huru tupuraa totiale”. Inaha, ua riro te buka a More ei parau faahaparaa i te mau huru tupuraa i te pae faanavairaa faufaa e i te pae totiale peapea roa e itehia ra i taua tau ra i Europa (i Beretane iho â râ) o te faaineine i muri aˈe i te faraa mai te socialisme.
Ua faahohoˈa atoa te mau tatararaa a Marx i te mau manaˈo a te philosopho helemani ra o Georg Wilhelm Friedrich Hegel. Ia au i te Titionare o te mau faataaraa manaˈo, “na te hiˈopoa-faahou-raa philosopho ta Hegel i rave no nia i te faataaraa faaroo kerisetiano tumu i faaau i te hiˈoraa mehameha e tei piri roa i te huru faaroo a te socialisme a Marx”. Ia au i teie “faataaraa faaroo kerisetiano tumu”, ta te taata papai buka o Georg Sabine e faaite ra, ua pii o Marx, “tei faaitoitohia e te hoê tiaturiraa tei au roa i te tiaturiraa faaroo, i te hoê tiaororaa morare puai roa, tiaororaa tei riro ei faaitoitoraa ia ohipa no te maitai o te oraraa o te nunaa e te parau-tia”. Ua riro atura te socialisme mai te hoê are o te faatia i te oraraa no a muri aˈe; no vetahi mau taata, o te tahi atu ïa ravea no te faataa i te kerisetianoraa e haere atura no te haru i te re.
Mai te faatereraa fatu faufaa e tae atu i te opuaraa feruri-noa-hia
Hou oia a pohe ai, ua nenei noa o Marx i te buka matamua o ta ˈna papai rahi, oia hoi Das Kapital. Na to ˈna hoa ohipa piri roa ˈˈe, te philosopho socialiste helemani o Friedrich Engels, e papai e e nenei atu i na buka e piti e toe ra i te matahiti 1885 e i te matahiti 1894. Te tuatapapa ra teie buka i te huru tereraa o te faatereraa fatu faufaa, te faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa e faatere ra i te mau hau manahune i reira te nunaa e maiti ai i to ˈna mau tia no te pae tooa o te râ. Ia au i te faataaraa a Marx, i te mea e ua niuhia te faatereraa fatu faufaa i nia i te mau hooraa tei ore i faaturehia e i nia i te tataˈuraa i reira aita te Hau e faaô mai ia ˈna i roto, te amui nei te faatereraa fatu faufaa i te mau ravea faahoturaa e te opereraa i roto i te rima o te feia tataitahi aore ra i roto i te mau taiete. No reira, te faatupu ra oia i te hoê pǔpǔ taata ona e te hoê pǔpǔ taata rave ohipa, ma te tuu i rotopu ia raua toopiti ra i te hoê feiiraa o te faahope na roto i te faatîtîraa i te feia rave ohipa. Ma te faaohipa i te mau maimiraa a te feia tuatapapa i te faanavairaa faufaa tuiroo, ua faaite o Marx e aita roa ˈtu te faatereraa fatu faufaa e tuea ra i te hau manahune, e o te socialisme te huru teitei roa ˈˈe o te hau manahune inaha, te haafanaˈo ra oia i te nunaa na roto i te parururaa i te aifaitoraa e te tiamâraa.
Ia naeahia teie opuaraa oti ore, mea titauhia ia rave te pǔpǔ rave ohipa i te orureraa hau, ia faaore roa oia i te faatîtîraa a te feia ona e ia haamau i te mea ta Marx e parau ra “te faatereraa haavî a te feia rave ohipa”. (Hiˈo i te tumu parau i te api 20.) I roto i te roaraa o te tau, ua haamǎmǎ rii mai o Marx i to ˈna tiaraa. E farii oia e e piti huru orureraa hau: te hoê orureraa hau uˈana, e te tahi, mea mǎrû rii aˈe e e vai maoro rii atu â. Te faatupu nei te reira i te hoê uiraa anaanatae mau.
Te opuaraa feruri-noa-hia e tupu na roto i te orureraa hau aore ra na roto i te mau tauiraa?
No roto mai te parau ra “communisme” [amui-tahi-raa] i te parau latino ra communis, oia hoi te auraa “amuihia, na te mau taata atoa”. Mai te socialisme, te faahapa nei te amui-tahi-raa i te ohipa tapihooraa tiamâ ia faatupu i te ravai-ore-raa o te ohipa, te veve, te mau tauiraa e te mau aroraa i rotopu i te mau rave ohipa e te mau paoti ohipa. Te ravea a te amui-tahi-raa, o te opereraa ïa i te mau faufaa a te nunaa ma te aifaito aˈe.
Teie râ, i te hopea o te senekele XIX, aita te mau marxistes i afaro faahou no nia i te mau ravea e naeahia ˈi teie opuaraa amui. I roto i te mau matahiti matamua o te senekele XX, na te mau socialistes e patoi ra i te orureraa hau uˈana e e faateitei ra i te tahoêraa e te faanahoraa manahune maoti te apooraa o te haere ra i mua. Mai roto mai i teie pǔpǔ, e tupu mai te socialisme manahune, e itehia ra i teie mahana i Repubilita tooa o te râ helemani, i Farani e i te fenua Beretane. Inaha, ua patoi teie mau pǔpǔ i te manaˈo tumu a Marx e te maimi noa nei i te faatupu i te hoê Hau-tauturu no te huiraatira.
Area o Lénine ra, marxiste itoito, ua tiaturi oia e e nehenehe noa te opuaraa a te pae no te amui-tahi-raa e tupu maoti te orureraa hau uˈana. Ua riro to ˈna mau manaˈo, mai to Marx ra, ei niu no te amui-tahi-raa tumu o teie nei tau. Ua fanauhia o Lénine, to ˈna râ iˈoa mau o Vladimir Ilich Oulianov ïa, i te matahiti 1870 i te fenua e parauhia ra i teie mahana te Autahoêraa rusia. I te matahiti 1889, ua farii aˈera oia i te manaˈo o Marx. Mai te matahiti 1900 mai, i muri aˈe i to ˈna hopoi-ê-raahia i Sibérie, ua ora oia i Europa tooa o te râ. I muri aˈe i te toparaa te faatereraa a te arii rusia, ua hoˈi atura oia i Rusia i reira to ˈna haamauraa i te pǔpǔ turu i te amui-tahi-raa rusia e to ˈna faatereraa i te Orureraa hau bolchevique i te matahiti 1917. Riro mai nei oia ei faatere o te Autahoêraa rusia e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa i te matahiti 1924. Taa ê atu i te mau mencheviks, ua faariro o Lénine i te pǔpǔ turu i te amui-tahi-raa mai te hoê pǔpǔ i reira e tahoêhia ˈi te feia orure hau e auraro maite ra i te mau ture etaeta e o te riro ei pǔpǔ matamua o te feia rave ohipa. — Hiˈo te tumu parau i te api 20.
I to tatou nei tau, aita te otia i rotopu i te orureraa hau e te mau tauiraa i faataa-papu-hia. I te matahiti 1978, ua faaite te buka ra Faaauraa i te mau faanahoraa politita: Mana e politita o na ao e toru (beretane) e: “Ua itehia e piti huru i roto i te amui-tahi-raa i te pae no te tapaparaa i te mau tapao socialistes. (...) Ua iti roa mai te mau taa-ê-raa i rotopu i te amui-tahi-raa e te socialisme manahune.” Te haapapu ra hoi te mau tauiraa rahi e tupu ra i roto i te amui-tahi-raa i roto i te mau fenua no Europa Hitia o te râ i te reira.
Ua farii faahou te amui-tahi-raa i te haapaoraa
“Te titau nei tatou i te mau faufaa i te pae varua. (...) E nehenehe te mau faufaa morare ta te haapaoraa i faatupu e i faahohoˈa i roto i te mau senekele e faaitoito i te ohipa patu-faahou-raa i roto i to tatou nei fenua.” Mea iti roa te taata o tei manaˈo e e faaroohia teie mau parau i roto te vaha o te hoê papai parau rahi a te pǔpǔ turu i te amui-tahi-raa no te Autahoêraa rusia. Teie râ hoi te tauiraa rahi ta Mikhaïl Gorbatchev i rave i te 30 no novema 1989, i roto i te hoê tere i Italia.
E tia anei ia faariro i te reira mai te haapapuraa o te tatararaa e faataa ra e e feia turu i te amui-tahi-raa te mau kerisetiano matamua, inaha, ua faaohipa ratou i te hoê huru o te socialisme kerisetiano? O ta vetahi ïa e parau ra ma te faaohipa i te irava a te Ohipa 4:32, e na ô ra e “ua amui-noa-hia” te mau taoˈa a te mau kerisetiano no Ierusalema “na ratou atoa”. Teie râ, ia tuatapapa-anaˈe-hia teie mau parau, te itehia ra e ua ravehia teie mau faanahoraa i roto noa i te hoê area taime ia au i te mau huru tupuraa manaˈo-ore-hia, e ere râ i te hoê faanahoraa tamau a te tahi socialisme “kerisetiano”. I te mea e te tufa ra ratou i ta ratou mau taoˈa ma te here, “aore roa hoi te hoê o ratou i ere”. Oia mau, ua “tufahia ihora na ratou atoa e ua au maite aˈera”. — Ohipa 4:34, 35.
“Glasnost” e “perestroïka”
I roto i te mau avae hopea no 1989, ua tupu te mau tauiraa politita maere mau i roto i te Autahoêraa rusia e te mau fenua no Europa Hitia o te râ e haaati ra ia ˈna. Maoti te politita a te glasnost, oia hoi faaite-tahaa-raa i te mau ohipa atoa, ua ite te ao atoa nei i teie mau tauiraa rahi. Ua fariihia te mau tauiraa hohonu i anihia e te mau nunaa no Europa Hitia o te râ i roto i te tahi faito. Ua farii te mau tia no te pae o te amui-tahi-raa e te titauhia ra te hoê faanahoraa aroha aˈe, mǎrû rii aˈe, e ua hinaaro ratou, ia au i te mau parau a te hoê taata tuatapapa i te faanavairaa faufaa no Polonia, i te hoê “fa-apî-faahou-raa o te socialisme i raro aˈe i te hoê huru taa ê, maramarama aˈe e te aravihi aˈe”.
I mua roa i teie mau faatere, te vai ra o Mikhaïl Gorbatchev, o tei faatupu i te manaˈo i to ˈna raveraa mai i te toroa i te matahiti 1985 ra, no te perestroïka (faanaho-apî-faahou-raa). I roto i te hoê tere i Italia, ua haapapu oia e mea titauhia te perestroïka no te faaruru i te fifi o te mau matahiti 90. “I te mea e ua haere ratou na nia i te eˈa o te tauiraa puai, ua naeahia i te mau fenua socialistes te faito e eita ratou e nehenehe faahou e otohe, o ta ˈna ïa i parau. Teie râ, mea hape roa ia parau e, mai ta te tahi pae e parau nei i te pae Tooa o te râ, ua riro te reira ei tapao no te toparaa o te socialisme. Teie râ, e haere atu â te socialisme i mua i roto i te ao nei e e rave mai oia i te mau hohoˈa huru rau.”
No reira, aita roa ˈtu te mau tia no te pae o te amui-tahi-raa e afaro ra e te manaˈo ta te papai vea o Charles Krauthammer i faataa i te matahiti i mairi aˈenei: “Ua itehia mai te pahonoraa i te uiraa tahito roa o tei haafifi noa na i te feruriraa o te mau philosopho politita atoa mai ia Platon mai â oia hoi — eaha te huru faatereraa maitatai roa ˈˈe?. I muri aˈe i to tatou tamataraa e rave rahi tausani matahiti te maoro, i te mau huru faatereraa politita atoa, te faahope nei tatou i teie nei tausani matahiti na roto i te papuraa e ua itea mai ia tatou i te mea o ta tatou i maimi noa maoti te hau manahune fatu faufaa i niuhia i nia i te mau tuhaa faatere huru rau e te tiamâ.”
Mea aifaito aˈe te manaˈo o te vea helemani Die Zeit o tei ore i haamarirau i te faataa i te huru peapea o te mau hau manahune no te pae tooa o te râ, ma te faahiti i te “ereraa i te ohipa, te inu-hua-raa i te ava, te raau taero, te peu taiata, te itiraa mai te mau porotarama i te pae totiale, te maraaraa o te tute e te mau topatariraa i te pae no te faanavairaa faufaa”; teie ïa te uiraa i muri iho: “Te reira mau anei te totaiete tia roa o tei upootia roa mai i nia i te socialisme?”
Te parau ra te hoê parau paari no nia i te feia e ora ra i roto i te mau fare hiˈo e eiaha ratou e taora i te ofai. Inaha, eaha te faatereraa taata nei o te nehenehe e faahapa i te mau paruparu o te tahi atu faatereraa ia hiˈohia to ˈna iho paruparu? Te faaite ra te mau ohipa i tupu e aita e faatereraa taata tia roa — oia hoi te Utopie. Te maimi noa nei â te feia mana politita i te “vahi maitai”, e inaha, “aita teie vahi” e vai ra.
[Nota i raro i te api]
a E ati iuda te mau metua o Marx e ua fanauhia oia i te matahiti 1818 i roto i te fenua Prusse i taua tau ra. Ua haere o ˈna i te haapiiraa i Helemani e ua haamata o ˈna i te toroa papai vea. I muri aˈe i te matahiti 1849, ua faaea oia i Lonedona te rahiraa o to ˈna oraraa e ua pohe o ˈna i reira i te matahiti 1883.
[Tumu parau tarenihia i te api 20]
PUE PARAU NO TE PAE SOCIALISTE E TE PAE NO TE AMUI-TAHI-RAA
BOLCHEVIKS/MENCHEVIKS: I te matahiti 1903, ua vahi te Pǔpǔ rave ohipa social-démocrate rusia i haamauhia i te matahiti 1898 na roto e piti pǔpǔ: te mau bolcheviks (oia hoi “melo o te paeau rahi”), o Lénine to ratou aratai, e titau ra e ia tapea-noa-hia te hoê pǔpǔ iti e tahoê mai i te hoê numera taotiahia o te feia orure hau auraro; te mau mencheviks (“melo o te paeau iti”) e titau ra i te hoê pǔpǔ rahi aˈe e faaterehia na roto i te mau ravea a te hau manahune.
PǓPǓ FEIA ONA/PǓPǓ FEIA RAVE OHIPA: Ua haapii o Marx e e faataahuri te pǔpǔ rave ohipa i te pǔpǔ feia ona (te pǔpǔ no ropu, e oia atoa te feia tapihoo tauihaa) e e haamau oia i te hoê “faatereraa haavî a te pǔpǔ feia rave ohipa”, ma te faatupu i te hoê totaiete aita e pǔpǔ taa ê faahou.
EUROCOMMUNISME: Amui-tahi-raa a te mau pǔpǔ turu i te amui-tahi-raa no Europa tooa o te râ. Mea taa ê oia i te pǔpǔ o te amui-tahi-raa no Rusia, e e farii oia i te ravea no te amui-atoa-raa mai te tahi mau pǔpǔ politita huru rau i roto i te faatereraa e ua faaoti oia e eita e titau-faahou-hia te hoê “faatereraa haavî a te pǔpǔ feia rave ohipa”.
KOMINTERN: Haapotoraa parau rusia no te parau Internationale o te amui-tahi-raa (aore ra IIIraa o te Internationale). Oia hoi te hoê faanahoraa i haamauhia e Lénine i te matahiti 1919 no te faateitei i te amui-tahi-raa. Ua faaorehia oia i te matahiti 1943, na mua ˈtu ia ˈna ua tupu te Internationale matamua (1864-1876), o tei faatupu e rave rahi mau pǔpǔ socialistes no Europa, e na roto i te IIraa o te Internationale (1889-1919), tei riro ei apooraa rahi a te mau pǔpǔ socialistes.
FAAITERAA A TE PǓPǓ COMMUNISTE: Faaiteraa i papaihia i te matahiti 1848, i reira to Marx raua o Engels faataaraa i te mau haapiiraa matamua a te socialisme a te ite aravihi e ua riro i roto i te hoê tau maoro ei papai tumu na te mau pǔpǔ socialistes e te mau pǔpǔ turu i te amui-tahi-raa no Europa.
SOCIALISME IA AU I TE ITE ARAVIHI/NO TE HAU FERURI-NOA-HIA: Mau parau ta Marx i faaohipa no te faataa ê i ta ˈna mau tatararaa, tei parauhia hoi e ua niuhia i nia i te hoê tuatapaparaa ia au i te ite aravihi o te Aamu e te mau faanahoraa a te capitalisme, te mau tatararaa socialistes tei riro ei opuaraa oti ore a te feia na mua ˈtu ia ˈna.