“A haamanaˈo ia Pearl Harbor!”
MEA MAITAI roa te mahana i taua sabati poipoi ra i nia i te motu no Oahu. Tei rapaeau o Adeline, te hoê tamahine afa Tapone, afa Vaihi e haere ra i te haapiiraa tuatahi, i roto i to ˈna aua i roto i te oire no Honolulu. Ua ite atura oia i te mau manureva e rere ra e te auauahi e mâˈi maira no ǒ mai ia Pearl Harbor. E tamataraa anei teie a te nuu?
Ua matau te feia no Oahu i te mau ohipa a te nuu e te mau pupuhiraa haavarevare, no reira, ua hiˈo atu te mono Atimarara iho a te Nuu moana Marite no Patitifa, o William S. Pye, na roto i te haamaramarama o to ˈna fare e ua parau atu i ta ˈna vahine: “Mea ê roa ia rave te Nuu i te mau tamataraa topita i te sabati poipoi.” Taua sabati poipoi ra, o te 7 ïa no titema 1941.
I to ˈna faarooraa i te mau manureva e piri maira, ua faao atura te hoê tamaroa 13 matahiti na roto i te haamaramarama. Ua faaite atura oia i to ˈna metua tane, o ˈna te raatira o te Pu a te Nuu moana e te Nuu manureva no Kaneohe e: “E papa, e tapao menemene uteute to nia i teie mau manureva.” Ua navai ia hiˈo noa ˈtu i te menemeneraa uteute, te hitiraa mahana, i nia i te mau manureva a te Nuu moana a te Hau emepera Tapone, no te taa i te ohipa e tupu ra—te hoê aroraa hitimahuta!
Ua faataehia ˈtu te poroi no te aroraa i te Atimarara o H. E. Kimmel, raatira o te Nuu moana Marite no Patitifa i Pearl Harbor, na roto i te niuniu paraparau. “Ua uouohia [to ˈna hohoˈa mata] mai te uouo o to ˈna ahu faehau” a tia noa ˈi oia ma te hitimahuta roa, ma te hiˈo atu i te mau manureva enemi e maniania ra mai te manupatia ra te huru, a topita ˈi ratou i to ˈna nuu. “Ua taa ia ˈu i reira iho,” o ta ˈna ïa e faatia ra, “e te tupu ra te hoê ohipa riaria mau, e ere noa hoi i te tahi aroraa matauhia a te tahi noa mau manureva tei moe haere. Ua î roa te reva i te enemi.”
“Tora, Tora, Tora”
Tau minuti na mua ˈˈe te mau paainaraa topita e te mau harururaa paura e faahuehue ai i te hau o Pearl Harbor, ua ite atu te hoê raatira i roto i te hoê manureva taora paura i te motu no Oahu i te atea ê. Ua manaˈo ihora oia: “Mea hau roa teie motu ia topitahia oia.”
Ua haaputapû râ te ateatearaa mai te mau ata i te Tomana Mitsuo Fuchida, te raatira manureva o te nuu tamaˈi, i roto i te huru taa ê roa. “Tei ia matou ra te Atua,” o ta ˈna ïa i manaˈo. “Na te rima o te Atua i faaatea ê i te mau ata i nia noa ˈˈe ia Pearl Harbor.”
I te hora 7 mairi i te 49 minuti i te poipoi, ua horoa o Fuchida i te tapao no te aroraa, “To, To, To,” oia hoi “A aro!” na roto i te reo tapone. Ma te tiaturi e e hitimaue roa te mau nuu marite i teie aroraa, ua faaue aˈera oia ia haponohia te poroi e faaite ra e ua ravehia te aroraa hitimahuta—te poroi auraa huna tuiroo ra “Tora, Tora, Tora” (“Nemera, Nemera, Nemera”).
Ua oti te aroraa hitimahuta
Mea nafea te hoê nuu rahi tei roto hoi e ono pahi faauta manureva i te tapiri-huna-noa-raa mai e 370 kilometera ia Oahu e e tono atu ai i te pǔpǔ matamua e 183 manureva tamaˈi, o tei ape i te mau pu radio hiˈohiˈo e o tei tairi i te Nuu moana Marite no Patitifa i teie pau riaria mau? A tahi, ua tere mai te nuu tamaˈi Tapone na te pae apatoerau mai noa ˈtu te mau arepurepuraa moana puai i te tau toetoe. Mea iti aˈe te mau pǔpǔ hiˈopoa marite na te pae apatoerau no Pearl Harbor. E ua mamû noa te mau radio a te mau pahi faauta manureva tapone.
Teie râ, te vai ra te hoê radio hiˈohiˈo e tiai ra i teie motu faufaa roa no te hiˈopoa i te tahi manureva e piri mai. Fatata i te hora hitu i taua poipoi taa ê ra, ua tapao e piti faehau e rave ra i te ohipa i te Pu radio hiˈohiˈo no Opana i nia i te motu no Oahu i te mau tapao puai huru ê i nia i te matini hiˈopoa, “ua hau atu paha i te 50” manureva. Tera râ, i to raua faaararaa ˈtu i te Pu Haamaramaramaraa, ua parauhia mai raua e eiaha e haapeapea. Ua manaˈo hoi te raatira o te Pu Haamaramaramaraa e, e nuu manureva topita marite B-17 teie o te tiaihia ra na te Hau Marite mai.
Aita anei râ te hau faatere marite i ite aˈe e e tupu te hoê aroraa? Ua hapono atu te hau faatere Tapone i te hoê poroi e 14 tuhaa i ta ˈna mau tia i Washington, D.C., no te faatae atu ia Cordell Hull, te papai parau a te hau, i te hora 1 tia i te avatea, hora no te pae Hitia o te râ, i te 7 no titema 1941. O te poipoi ïa o te 7 no titema i Pearl Harbor. Te na ô ra hoi te poroi e e faaore o Tapone i te mau parau faaau e te Hau Marite no nia i te mau tumu parau politita faufaa roa. I te mea e ua haru mai oia i te poroi, ua ite ïa te Hau Marite i te atâtaraa o te huru tupuraa. Te po na mua ˈtu i taua mahana rahi ra, ua faataehia ˈtu ia Franklin D. Roosevelt, te peretiteni o te Hau Marite i taua tau ra, na tuhaa matamua e 13 o te poroi i haruhia mai. I muri aˈe i to ˈna taioraa i te reira, ua parau oia, “Te auraa ra, o te tamaˈi ïa.”
Noa ˈtu e ua taa i te feia toroa marite e fatata roa te mau Tapone i te rave i te hoê ohipa aroraa, te parau ra Te buka parau paari apî beretane (beretane) e: “Aita ratou i ite i te taime aore ra te vahi e tupu ai te reira.” Ua manaˈo te rahiraa e e tupu te reira i te hoê vahi i te pae Hitia o te râ, peneiaˈe i Thaïlande.
Ua faanuuhia te farereiraa faataahia o te hora 1 i te avatea, no te mea ua taerehia te mau papai parau a te fare tia hau Tapone i te patapataraa i te poroi na roto i te reo beretane. I to te tia hau Tapone faatororaa ˈtu i te poroi ia Hull ra, o te hora 2 mairi i te 20 minuti i te avatea ïa i Washington. I taua taime ra, te topitahia ra o Pearl Harbor e te haamǎtaˈuhia ra oia e te piti o te aroraa. Ua faaara-ê-na-hia o Hull e ua tupu te aroraa. Aita oia i horoa noa ˈtu i te tahi parahiraa na te mau tia; ua taio atura oia i te poroi e ua faaite noa ˈtu oia i te opani ma te auhoa ore.
Ua rahi roa ˈtu te riri o te mau Marite ia Tapone no te taere o te afairaahia mai te poroi faaotiraa hopea. Ua manaˈo atoa te tahi mau Tapone e, no teie noa ohipa, aita ˈtura te aroraa no Pearl Harbor i riro faahou ei ravea paari faahitimahuta, e aroraa haavarevare râ. “Ua riro maira te mau parau ra ‘A HAAMANAˈO IA PEARL HARBOR’ ei horeo o tei haaputapû i te manaˈo tamaˈi o te nunaa Marite,” o ta Mitsuo Fuchida ïa i papai, te raatira o te nuu manureva o te aroraa matamua. Ua farii oia e: “Ua hopoi mai teie aroraa i te haama i nia ia Tapone o tei ore i moe e tae noa ˈtu i muri aˈe i to ˈna pauraa i te tamaˈi.”
Ua parau o Franklin D. Roosevelt i te 7 no titema “te taio mahana o te tia mai i roto i te haama.” I taua mahana ra i Pearl Harbor, ua tomo aore ra ua paparari e vau pahi tamaˈi marite e hoê ahuru mau pahi ê atu, e hau atu i te 140 manureva o tei vavahi-roa-hia. E 29 manureva ta te mau Tapone i pau i nia i e 360 manureva tamaˈi e manureva topita, o tei aro mai e piti taime, e oia atoa e pae pahi hopu nainai. Hau atu i te 2 330 Marite o tei pohe, e e 1 140 o tei pepe.
Ua tahoê te huiraatira marite no te aro ia Tapone i raro aˈe i te pii ra “A haamanaˈo ia Pearl Harbor!” “Maoti hoê anaˈe reo patoi i te Apooraa hau,” o ta te buka ra Te aamu o Pearl Harbor—Te mau taairaa tapone-marite 1931-1941 (beretane) e faaite ra, “ua tahoê paatoa te Apooraa (mai te rahiraa o te nunaa Marite) no te turu i te peretiteni Roosevelt ma te hinaaro papu e upootia ˈtu i nia i te enemi.” Te manaˈo tahoo no te aroraa i ravehia, e tumu navai maitai ïa no ratou no te tamaˈi atu i te Fenua o te Hitiraa mahana.
Te hoê aroraa hitimahuta no te hau o te ao nei?
Eaha te mau tumu ta te mau faatere Tapone i faahiti no te faatitiaifaro i ta ratou mau ohipa patoi? Noa ˈtu e mea fifi roa ia tiaturi, ua parau ratou e ua na reira ratou no te haamau i te hau na te ao nei na roto i te tahoêraa i te ‘ao taatoa i roto i te hoê utuafare fetii rahi,’ aore ra hakkō ichiu. O te parau ïa o tei turai i te mau Tapone i roto i te haamaniiraa toto. “Ua haapapuhia te tapao matamua o te opuaraa a te nunaa no Tapone,” o ta te faatereraa hau Tapone ïa i faaite i te matahiti 1940, “i nia i te haamau-papu-raa i te hau na te ao nei ia au maite i te manaˈo teitei o te hakkō ichiu tei riro ei niu no te nunaa, e i nia i te paturaa, ei taahiraa avae matamua, i te hoê ao apî i roto i te Aiˈa no Asia Hitia o te râ.”
Taa ê atu i te parau ra hakkō ichiu, ua riro te faatiamâraa ia Asia i te mana o te mau nunaa no te pae Tooa o te râ, ei tapao rahi ê atu a te tamaˈi Tapone. Ua faarirohia teie nau tapao e piti mai te hinaaro o te emepera. No te faatupu i teie upootiaraa i nia i te ao nei, ua aratai te mau tia mana a te nuu i te nunaa i roto i te hoê tamaˈi e te fenua Taina e i muri iho, e te mau nunaa puai no te pae Tooa o te râ, e oia atoa e te Hau Marite.
Ua faaoti râ o Isoroku Yamamoto, tomana rahi a te Nuu moana amui no Tapone, e aita roa ˈtu ta te mau nuu tapone e ravea no te upootia ˈtu i nia i te Hau Marite. Hoê anaˈe ravea ta ˈna i ite no te tapea i te mana tapone i Asia. E tia i te Nuu moana a te Hau emepera ia “aro uˈana e ia haamou roa i te Nuu moana Marite matamua i te omuaraa ra iho o te tamaˈi, ia paruparu roa te manaˈo o te Nuu moana Marite e to ˈna mau taata i nia i te faito e eita ratou e tia faahou mai,” o ta ˈna ïa i feruri. Mea na reira ïa te manaˈo no te aroraa hitimahuta i nia ia Pearl Harbor i te haamataraa mai.
[Hohoˈa i te api 4]
Te aroraa i Pearl Harbor
[Faaiteraa i te tumu]
U.S. Navy/U.S. National Archives photo