Te mau Nunaa amui—Te hoê ravea maitai aˈe?
TE FAATAA ra te omuaraa parau a te Haapueraa ture a te mau Nunaa amui i te mau titauraa faahiahia mau: “Matou, te mau fenua o te mau Nunaa amui, e haa matou no te paruru i te mau ui no a muri atu i te ati o te tamaˈi o tei tairi i te huitaata nei e piti taime i roto i te hoê oraraa taata i te mau mauiui aita e faaauraa, . . . e [ua opua maite matou] e tahoê i to matou puai no te tapea i te hau e te ino ore na te ao atoa nei, . . . ua faaoti matou e amui i ta matou mau tutavaraa no te faatupu i teie mau opuaraa.”
Ua ‘faatupu anei’ te mau Nunaa amui i ‘teie mau opuaraa’? Ua aratai anei oia i te mau nunaa ia tahoê i to ratou puai e ia tapea i te hau e te ino ore? Aita, aita e tae roa mai i teie nei, e te reira noa ˈtu ta ˈna mau tutavaraa mau ia hau atu oia i te maitai i te Totaiete o te mau Nunaa. Mai te tau mai â a haamauhia ˈi oia i te matahiti 1945, ua tupu te mau tamaˈi, te mau orureraa hau, te mau haruraa fenua, te mau faatahuriraa i te faatereraa e te mau aroraa te tahi i muri aˈe i te tahi i roto e rave rahi o te ao nei. Hau atu, mea pinepine teie haavîraa uˈana i te faatupuhia e te mau nunaa o tei tǎpǔ e “tapea i te hau e te ino ore na te ao atoa nei.”
E ere iho â i te mea maitai aˈe
Te moehia ra i te feia o te faahapa nei i te mau Nunaa amui no te mea aita ratou i manuïa i te ape i teie mau ati, i te hoê manaˈo faufaa roa: ua taaihia te puai o te hoê faanahonahoraa i te mana ta ta ˈna Haapueraa ture e horoa ra no ˈna e te fariiraa o to ˈna mau melo ia faatura i te mau titauraa ta teie Haapueraa ture e titau maira ia ratou. Teie hoi te hoê manaˈo faufaa roa, aita te Haapueraa ture a te mau Nunaa amui e faariro ra i te Faanahonahoraa ei hau faatere no te ao atoa nei o te faaohipa ra i te mana teitei i nia i te taatoaraa o to ˈna mau Hau melo.
Te na ô ra hoi te irava 2(7) e: “Aita hoê faanahoraa a teie Haapueraa ture e faatia ra i te mau Nunaa amui ia faaoti i roto i te mau ohipa e tano e na te hoê hau iho e haapao.” Ua faaoti te Apooraa a te mau Nunaa amui no nia i te Faanahonahoraa a te ao nei, o tei tupu i San Francisco mai te 25 no eperera e tae atu i te 26 no tiunu 1945 e o tei hope na roto i te tarimaraahia te haapueraa ture, e “haapapu e, i roto i te mau huru tupuraa hau aˈe na te ao nei, eita te mau Nunaa amui e ohipa i rapae au atu i te mau otia faatiahia aore ra e hau atu i te mau hopoia i faataahia no ratou.”
Ua tapao anei outou i te parau ra “i roto i te mau huru tupuraa hau aˈe na te ao nei”? Ua faaotihia e e taui teie faaueraa “i te taime e faariro ai te huru o te ao nei, te manaˈo o te huiraatira o te ao nei e te taai-maite-raa o te ao nei i teie ohipa ei titauraa e ei mea tano mau.”
E tapao faahiahia mau te tapearaa i te ‘hau e te ino ore na te ao nei’ i hinaarohia i roto i te Haapueraa ture a te mau Nunaa amui, no te maitai o te huitaata nei. Inaha, mea papu aˈe te ao nei ahiri e e auraro te mau nunaa i te irava 2(4) o te haapueraa ture: “Te haapae nei te mau melo o te Faanahonahoraa . . . i te faaohipa i te haamǎtaˈuraa aore ra i te puai, . . . no te aro atu i te vai-mau-raa o te tuhaa fenua aore ra te tiamâraa politita o te mau Hau atoa.” Teie râ hoi, e rave rahi taime te mau hinaaro miimii o te mau Hau melo i te faainoraa i te mau tutavaraa a te Faanahonahoraa no te faatupu i ta ˈna tapao. Maoti i te faatura i ta ratou parau tǎpǔ e ‘faatitiaifaro i to ratou mau peapea na te ao nei na roto i te mau ravea faahau,’ mea pinepine te mau nunaa aore ra te mau pǔpǔ nunaa i te faaohipa i te tamaˈi, ma te faahua parau e ‘e ohipa te reira no to ratou iho fenua.’—Irava 2(3,7).
Aita noa te mau nunaa i opua maite e ofati i te mau faaauraa no te hau a te mau Nunaa amui, ua haafaufaa ore atoa râ e ua patoi atu i ta ˈna mau faaueraa no nia i te faatitiaifaroraa i te mau peapea. Mea pinepine to ratou mau auvaha i te tiaraa mai no te vauvau i te mau oreroraa parau roa no te tamata i te faatia i ta ratou mau aroraa. Mea pinepine teie haerea no te ape i te mau ture i haamauhia no te paruru i te hau, i te haaparuparu i te mau Nunaa amui i roto i te mau taime faufaa roa e ua haafaufaa ore mau â i to ˈna tiaraa papu. E rave rahi o te feia toroa a te mau Nunaa amui tei tia mai i taua mau rururaa ra, o te ite ra i te tahi ereraa. Inaha, te faahiti noa ra teie mau oreroraa parau i te mau parau haavarevare no te faaiti aore ra no te faatia i te mau ohipa haavî uˈana aore ra te mau haamaniiraa toto i ravehia. No reira, eita e maerehia i te mea e ua faaite te papai parau rahi a te mau Nunaa amui, o Javier Pérez de Cuéllar, e “ua faarirohia” te mau Nunaa amui “i te tahi mau vahi mai te hoê pare no Babela e, i roto i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe, mai te hoê tahua no te mau paraparauraa a te mau auvaha fenua o tei riro pinepine ei mea faufaa ore.”
Te vai ra te tahi atu tumu no reira te mau Nunaa amui i fifihia ˈi no te rave i te ohipa maitai aˈe i te Totaiete o te mau Nunaa. I to ˈna haamataraa i te ohipa, i te 24 no atopa 1945, “aita hoê ravea papu no te haamau i te hau i faaineinehia,” o ta Pérez de Cuéllar Tane ïa i faahaamanaˈo. No reira, nafea ïa te mau Nunaa amui e nehenehe ai e riro ei mauhaa o te haamau i te hau na te ao nei mai ta ˈna e opua ra?
Eaha te huru hau o ta ˈna e nehenehe e haamau?
Te pahono ra o Pérez de Cuéllar Tane e: “Te hau, e ere ïa te auraa e e faaore-roa-hia te mau tamaˈi atoa. E riro noa hoi oia ei arai no te faaafaro i te mau tatamaˈiraa na roto i te hoê ravea ê atu i te puai aore ra te faariariaraa. . . . Te tutava nei te mau Nunaa amui i te turai ia tatou ia hiˈo i roto i taua aveia nei.” Inaha, hoê anaˈe hau ta te mau Nunaa amui e nehenehe e haamau, o te tapea-noa-raa ïa i te haavîraa uˈana.
E nehenehe mau anei e faahiti i te parau no te hau e te ino ore? Oia mau, “e nehenehe te mau Faatereraa atoa e titau ra i te hau . . . e riro ei melo no te mau Nunaa amui”. (Irava 4[1]) Teie râ, te hoê nunaa o te titau i te hau ia ô mai oia i roto i te mau Nunaa amui, mea papu anei e e vai hau noa oia? E taui te mau faatereraa, e na muri iho ia ratou, te mau raveraa politita. Eaha ïa te ohipa e tupu ahiri e e riro mai te hoê Hau melo ei faatereraa haavî, e faaite oia i te manaˈo here aiˈa puai e e faatupu oia i te mau titauraa haru fenua? Eaha ïa te tia ia rave mai te peu e e haamata oia i te haaputu i te mau mauhaa atomi e te mau mauhaa taero? Tei mua ˈtura ïa te mau Nunaa amui i te hoê huru tupuraa atâta mau. Teie râ, mai ta te mau ohipa i tupu aˈenei i te pae Hitia o te râ no Ropu i faaite, peneiaˈe paha e tia roa ia tapae i nia i teie faito ia horoa ˈtu te mau nunaa na te mau Nunaa amui i te mana no te faaore i te mea e haamǎtaˈu ra i to ratou vai-maitai-raa.
E ite mai anei te mau nunaa i te hoê eˈa maitai aˈe?
Te papu maitai ra i te mau nunaa i te mea ta te Apooraa a te mau Nunaa amui no nia i te Faanahonahoraa o te ao nei, i pii “te ati-maite-raa o te ao nei.” Aita ta te hoê Hau e nehenehe faahou e ora o ˈna anaˈe iho i to ˈna pae. Tei roto te mau nunaa atoa i te hoê autahoêraa na te ao atoa nei. Tei mua ratou paatoa i te hoê pueraa tupuraa fifi mau: te mau faahopearaa iino o te haaviiviiraa i nia i te vahi nohoraa, te veve, te mau maˈi haaparuparu, te hooraa i te mau raau taero na nia i te palaneta atoa, te ohipa totovaraa, te pueraa mauhaa atomi aravihi roa i roto i te mau vahi haaputuraa a te mau fenua o te rahi noa ˈtura. I mua i teie mau haamǎtaˈuraa, e piti anaˈe ravea ta te mau hau: te imiraa i te haamau i te hau e te ino ore i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te mau Nunaa amui aore ra te faaôraa ˈtu i roto i te taparahiraa ia ratou paatoa.
Teie ta Chevardnadze Tane, faatere hau tahito rusia no te mau Ohipa ěê, i parau: “E nehenehe te mau Nunaa amui e tere maitai mai te peu e e horoa ˈtu to ˈna mau melo i te mana no ratou, mai te peu e e afaro te mau Hau i te vaiiho roa ˈtu e no te hoê taime faataahia, i te hoê tuhaa o to ratou mau tiaraa mana e i te horoa ˈtu e na ratou e haapao i te tahi mau ohipa no te maitai o te taatoaraa.” Ua parau faahou oia e: “Tera anaˈe te ravea no te faatupu i te hau tamau e te aueue ore.”
Mai te peu noa ˈtu e e manuïa, i reira ïa te mau Nunaa amui, maoti te puai o to ˈna mana, e nehenehe ai e faahapa i te nunaa atoa o te haamǎtaˈu i te hau o te ao nei. I te mea e te vai ra to ˈna mana mau, e nehenehe ïa oia e faaore i te nunaa patoi ma te ravea puai e ma te ore e haamaoro. Teie râ, e horoa anei te mau nunaa melo i teie huru mana no ˈna, ‘ma te tuu i ta ratou mau nuu puai, ta ratou mau ravea tururaa e ta ratou mau mauhaa ia ˈna ra’ no te paruru i te hau (Irava 43[1])? E na reira ratou—ahiri e e haamǎtaˈu te hoê ati i te niu iho o te mana o to ratou hau fenua. E riro paha ratou i te faatura rahi atu â i te mau Nunaa amui ahiri e e ite ratou e e nehenehe te ‘tahoêraa i to ratou mau puai no te atuatu i te hau e te ino ore o te ao nei’ i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te mau Nunaa amui, e faaore i teie mau haamǎtaˈuraa.
‘Aita anei te tuhaa a te mau Nunaa amui i roto i te fifi o te Ooa e ohipa ra ia au i teie haerea?’ o ta outou paha e aniani ra. E paha. E rave rahi mau nunaa o tei ite i te tiaraa mai i mua ia ratou i te tapao mehameha o te topatariraa i te pae faanavairaa faufaa. Teie râ, no te mau taairaa piri roa o te mau tabula faanavairaa faufaa o te mau nunaa, ia topa anaˈe te reira, e topa atoa ïa te taatoaraa o te faanahoraa o te ao nei i te pae faanvairaa faufaa. No reira, ua amui aˈera te mau nunaa i raro aˈe i te aratairaa a te mau Nunaa amui. Ua farii te Apooraa no te parururaa i te tahi mau opuaraa no te faaafaro i te fifi ma te hau, e i muri iho, i mua i te manuïa-ore-raa o taua mau ravea nei, ua maiti aˈera oia i te tahi atu opuaraa o tei faatia i te faaohiparaa i te puai i roto i te Ooa.
Ma te paruru i teie opuaraa, ua parau te faatere hau marite no te mau Ohipa ěê, o James Baker e: “Te horoa mai nei te Aamu i teie mahana i te hoê tamataraa apî. I teie nei, ua hope te anotau o te tamaˈi toetoe, te horoahia maira te ravea no te patu i te hoê ao ia au i te manaˈo o te feia i haamau i te mau . . . Nunaa amui. Te horoahia maira te ravea no te faariro i te Apooraa no te parururaa e te mau Nunaa amui ei mau mauhaa aravihi no te haamau i te hau e te parau-tia na nia i te fenua atoa nei. . . . E tia ia tatou ia faatupu i to tatou hiˈoraa amui no nia i te hoê ao hau e te parau-tia o te mono mai i te tamaˈi toetoe.” Hau atu, no nia i te tauparauraa no te faaohiparaa i te puai i roto i te Ooa, ua parau oia e: “Te manaˈo nei au e e taiohia [oia] i rotopu i te mau tauaparauraa faufaa roa ˈˈe i roto i te aamu o te mau Nunaa amui. E faaohipa mau â oia i te hoê mana hohonu i nia i te tau a muri aˈe o teie faanahonahoraa.”
Te tiaturi papu nei te mau Ite no Iehova e e fatata roa te mau Nunaa amui i te hauti i te hoê tuhaa faufaa roa i roto i te mau ohipa a te ao nei. Mea anaanatae mau â te tereraa o te mau ohipa. Hau atu, e faaohipa to ˈna mau faahopearaa i te hoê mana hohonu i nia i to outou oraraa. Mai te peu e te hinaaro ra outou e ite hau atu â, te titau nei matou ia outou ia ani atu i te mau Ite no Iehova no to outou vahi. Mea maramarama maitai te tatararaa a te Bibilia: fatata roa, e noaa mai i te mau Nunaa amui te puai e te mana; e rave ïa ratou i te mau ravea maere mau o te riro i te faahitimahuta ia outou. Teie râ, e oaoa atoa outou i te ite e e fatata roa te hau e te ino ore mure ore i te haamauhia maoti te hoê ravea faahiahia aˈe.
[Hohoˈa i te api 9]
O Guido de Marco Tane, peretiteni no te Apooraa rahi a te mau Nunaa amui (i te pae atau) e o Pérez de Cuéllar Tane, papai parau rahi, i te 45raa o te rururaa a te Apooraa rahi
[Faaiteraa i te tumu]
UN photo 176104/Milton Grant