Eaha te ohipa e tupu ra i te mau Nunaa amui?
TE TUPU ra te tahi ohipa i te mau Nunaa amui. Te ravehia ra te tahi mau tauiraa maere mau o te ohipa i nia i to outou oraraa no a muri aˈe. Te faaite nei te mau faatere o te ao nei i te manaˈo oaoa rahi. A hiˈo na i ta ratou mau parau:
“E 45 matahiti i muri aˈe i to ˈna haamauraahia, te fatafata maira te mau Nunaa amui, mea maoro hoi to ˈna vai-ohipa-ore-noa-raa, i mua i to tatou mata e te fa maira o ˈna mai te hoê haava mau o te faataa ra i te ohipa tia e o te imi ra e ia faatupuhia te reira.”—Faataaraa a te peretiteni no te Repubilita farani, o François Mitterrand Tane, i te 45raa o te rururaa o te Tairururaa rahi a te mau Nunaa amui, i te 24 no setepa 1990.
I taua noâ putuputuraa ra, ua faaite o Edouard Chevardnadze, faatere hau tahito rusia no te mau Ohipa ěê, e “mea oaoa roa ia ite i te autahoêraa aita i itehia aˈenei tei faaitehia e te Apooraa no te parururaa [a te mau Nunaa amui] . . . Te horoa ra te mau tiaraa tei faaotihia e te mau melo o te Faanahonahoraa [a te mau Nunaa amui] i te Apooraa no te parururaa i te mana no te haere roa ˈtu i nia i te faito e titauhia no te turu i te hau na te ao atoa nei.”
Tau mahana i muri iho, ua orero o George Bush, peretiteni no te fenua Marite, i te hoê oreroraa parau i mua i te Tairururaa rahi a te mau Nunaa amui. Ua turai te mau tauiraa o ta ˈna i hiˈopoa, ia ˈna ia parau e: “Mai te matahiti 1945 mai â, aitâ tatou i manuïa aˈenei i te faaohipa i te mau Nunaa amui no te faatupu i te opuaraa no reira oia i haamauhia ˈi, oia hoi te riroraa ei pu no te parururaa amui na te ao atoa nei.” Maoti “te autahoêraa e te manaˈo papu faahiahia mau ta te mau Nunaa amui i faaite” i mua i te ati o te ooa no Peresia, i faahitihia ˈi teie parau. “A tahi ra te Apooraa no te parururaa a te mau Nunaa amui e haamata ˈi i te ohipa ia au i te faanahoraa i faaineinehia no ˈna i to ˈna haamauraahia.” Ua parau faahou o Bush Tane e “e nehenehe te mau Nunaa amui e turu i te haamauraahia te hoê anotau apî” mai te peu e ‘e faarue [to ˈna mau Hau melo] i ta ratou mau mauhaa riaria.’ Ia na reira ratou, e nehenehe ïa ratou e faatupu i te “ohipa faahiahia mau i haamatahia no te haamau i te hoê faanahoraa apî na te ao nei e te hoê anotau hau o te vai maoro.”
Ua faaite atoa o Guido de Marco Tane, peretiteni no te Tairururaa rahi a te mau Nunaa amui, i taua manaˈo oaoa ra. Ua pii hoi oia ma te aau tae mau e: “Te fatata maira te omuaraa o te hoê faanahoraa apî i niuhia i nia i te auhoaraa e te au-maite-raa i rotopu i te mau puai rahi. Ua faaitoito faahou â teie mau ohipa i te Faanahonahoraa a te mau Nunaa amui.” Ua faaite atoa oia e “ua haapapu-faahou-hia te tiaraa o te Tairururaa rahi ei vahi tauaparauraa na te mau nunaa atoa ma te maere mau.” No reira, ua parau atoa oia e “aita te ao nei e ora faahou ra i roto i te mǎtaˈu e ia tupu te hoê Aramagedo na roto i te mau feiiraa i te pae no te mau manaˈo.”
Eaha “teie mau ohipa” o tei aratai tia ˈtu i te mau Nunaa amui i nia i teie tiaraa hanahana mau e te mana rahi, tei tiaturi-maoro-hia e e noaa mai ia ratou? Eaha te mau tumu o teie manaˈo oaoa, o tei turai i te mau faatere o te ao nei ia titau ma te tiaturi i ‘te hoê faanahoraa apî na te ao nei e te hoê anotau hau o te vai maoro’ tei faatiamâhia i te haamǎtaˈuraa o te hoê Aramagedo atomi?
Eaha te mau tumu o te tauiraa?
“Te hopea o te tamaˈi toetoe [i Europa],” o ta te papai parau rahi a te mau Nunaa amui, o Javier Pérez de Cuéllar, i pahono i roto i ta ˈna tabula no nia i te ohipa a te mau Nunaa amui no te matahiti 1990. Mai te mau ahuru matahiti mai â, ua “atuatu noa na” te feiiraa no roto i taua huru tupuraa nei “i te mehameha e te tiaturi ore tamau e ua faaamahamaha atoa oia i te ao nei i roto e piti pae enemi.” Ua parau oia e te “manaˈo no nia i te parururaa [e] fa maira, o te reira mau ta te mau Nunaa amui i poro noa na i roto i taua mau matahiti atoa ra.”
Inaha, e au ra e te taa ra i te mau nunaa i teie nei e, no te faahiti faahou i te mau parau a te papai parau rahi, “e faatupu te tapitapiraa no te parururaa a te nuu i te faatitiauˈaraa o te mau mauhaa tamaˈi hopea ore, . . . e haafifi oia i te tauaparauraa politita, . . . e e faarahi oia i te haapeapearaa i roto i te mau fenua atoa.” Eaha râ ta te huru tupuraa apî i faatupu mai?
Ua haamata te tahi manaˈo autahoêraa e te tiaturi te tahi e te tahi, i te puhi mai i nia i te mau putuputuraa rahi i rotopu i te mau nunaa puai. A parare noa ˈi teie manaˈo, aita ˈtura ratou i ite faahou i te faufaaraa e tapea i nia i te hoê â faito te mau nuu puai i te pae no te mau mauhaa o ta ratou i faanaho i te mau vahi faufaa i Europa no te haaparuparu i te manaˈo. Ua topa te patu no Berlin. Ua tahoêhia o Helemani. I roto i te tahi tau fenua no Europa Hitia o te râ, ua haamauhia te mau faatereraa apî o tei horoa ˈtu na to ratou mau huiraatira i te mau tiamâraa o ta ratou i ore i fanaˈo aˈenei e tae roa mai i teie nei. Ua matara te mau otia, mea fifi roa hoi ia haere atu na mua ˈˈe ra, i mua i te mau ratere, i te mau tauiraa i te pae no te ihotumu e te ohipa tapihooraa. E hau atu â, ua arue te fenua Rusia e te fenua Marite i te mau Nunaa amui e ua tiaoro atoa i te titauraa ia faariro i teie taatiraa ei mauhaa faufaa roa i roto i te maimiraa i te hau e te ino ore na te ao nei.
Eiaha e moemoeâ
Ua maere anei outou i teie mau tauiraa taue? Ua manaˈo anei outou e te fatata maira te hau e te ino ore e e hauti te mau Nunaa amui i te hoê tuhaa rahi i roto i teie tereraa ohipa? Ia hiˈohia te mau ohipa e tupu ra, e au ra e e tia mau â ia oaoa. Teie râ, te faaue maira te paari e te Aamu ia tatou ia haapao maitai.
A tapao na i teie parau ta Pérez de Cuéllar Tane i faahiti i roto i ta ˈna tabula: “E piti taime i roto i teie nei senekele, i muri aˈe e piti tamaˈi haamou rahi, aita te ravea no te patu i te hoê faanahoraa hau mau na te ao nei i manuïa taatoa.” Ua faahiti atoa te peretiteni Bush i teie mau huru parau i roto i te hoê oreroraa parau i vauvauhia i mua i te Apooraa marite i te 6 no mati i mairi aˈenei. Ua parau oia e: “E piti aˈenei taime i roto i teie senekele, ua aueue roa te fenua taatoa nei i te tamaˈi. E piti taime i roto i teie senekele, mai roto mai i te hairiiri o te tamaˈi, ua fa mai te tiaturiraa no te hau o te vai tamau. E piti aˈenei taime, ua riro teie tiaturiraa ei moemoeâ atea, aore e naeahia e te taata.”
Mea papu atu â te mau parau a James Baker, te faatere hau marite no te mau Ohipa ěê, i roto i te hoê oreroraa parau i vauvauhia i mua i te Apooraa no te parururaa a te mau Nunaa amui. Ma te hinaaro e ia farii te mau Nunaa amui i te hoê opuaraa o te faatia e ia faaohipahia te puai i roto i te Ooa, ua faahaamanaˈo oia i to ˈna mau hoa e i te matahiti 1936 ra, “aita te pii ta [te fenua Etiopia] i faatae atu i te Totaiete o te mau Nunaa i faaroohia. Aita roa ˈtu te mau tutavaraa a te [Totaiete o te mau Nunaa] no te faaore i te mau tumu o te aroraa i manuïa, ua tupu ihora te huenaneraa e i muri iho, te tamaˈi.” Ua faaoti o Baker Tane e: “Eiaha tatou e vaiiho i te mau Nunaa amui ia pee i te mau taahiraa avae o te Totaiete o te mau Nunaa.”
Eaha mau na te Totaiete o te mau Nunaa? Eaha te tumu oia i haamauhia ˈi? No te aha oia i ore ai i manuïa? Ia itehia mai te pahonoraa i teie mau uiraa, e nehenehe ïa tatou e taa i te mau tauiraa e tupu ra i teie nei i te mau Nunaa amui.