VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/12 api 8-10
  • Te autaeaeraa i rotopu i te mau nunaa: Mea papu maitai te reira!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te autaeaeraa i rotopu i te mau nunaa: Mea papu maitai te reira!
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea taa ê te mau Ite no Iehova
  • Te parau moe o te autahoêraa
  • Te tupu nei te mau parau tohu bibilia
  • Ia ora amui anaˈe te mau opu atoa ma te hau
    A ara mai na! 1993
  • Te faaineinehia ra te niu o te ao apî i teie nei iho â
    Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?
  • Te au-ore-raa i te nunaa ê
    A ara mai na! 2014
  • Oaoa i roto i te hoê autaeaeraa mau na te ao nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/12 api 8-10

Te autaeaeraa i rotopu i te mau nunaa: Mea papu maitai te reira!

I MURI noa ˈˈe i to ˈna tapaeraa ˈtu i Afirika tooa o te râ, ua haere atura te mitionare i te hoê vahi atea roa no te amui atu i roto i te hoê putuputuraa faaroo. A haafatata ˈtu ai oia i te hoê utuafare fetii o taua vahi ra, ua taˈi ihora te tamaroa iti e piti matahiti e aita hoi e tumu.

Ua tamata ˈtura te mitionare i te faanâ ia ˈna, tera râ, ua tuô aˈera te tamarii. “Eaha tera?” o ta ˈna ïa i ani atu i te metua vahine. Ma te haamâ rii, ua pahono atura oia e: “O oe paha. Ua riaria roa o ˈna i te peni o to oe iri. A tahi ra o ˈna a ite ai i te hoê taata Uouo.”

E nehenehe te mau tamarii e huru ê i te mau taa-ê-raa i te pae tino mai to ratou nainairaa mai â. Area te mau manaˈo oti noa ra, e fa mai ïa i muri iho roa. Ia ite te hoê tamarii i te ohipa e ravehia e te feia paari aˈe ia ˈna, to ˈna iho â râ mau metua, e ia faaroo o ˈna i ta ratou parau, na te reira e faaau i to ˈna manaˈo. Ia haere o ˈna i te fare haapiiraa, e ohipa atoa te mana o to ˈna mau orometua haapii e to ˈna mau hoa haapiiraa i nia ia ˈna.

Ua faaite te hoê maimiraa maoro i ravehia i te Fenua Marite e, mai te 12raa o te matahiti, ua noaa mai i te mau tamarii te mau manaˈo e te mau haerea faataa-ê-na-hia no nia i te mau pǔpǔ feia êě, te mau nunaa taata e te mau faaroo e haaati ra ia ratou. Ia paari anaˈe ratou, ua mau hohonu roa ïa teie mau manaˈo.

Mea taa ê te mau Ite no Iehova

I roto i te hoê ao i reira mea rahi roa te mau manaˈo oti noa, te itehia ra te haerea taa ê roa o te mau Ite no Iehova. Ua matauhia ratou na te ao atoa nei no te au-maite-raa i rotopu i te feia e ere hoê â nunaa e vai ra i roto ia ratou. Mea pinepine ta ratou mau tairururaa rahi i te matahiti i te riro ei ravea ia ite te feia mataitai i taua tapao nei.

Ei hiˈoraa, teie tei taiohia i roto i te hoê vea (States-Item) no nia i te hoê tairururaa i tupu i te pae apatoa o te Fenua Marite: “Ua î roa te Louisiana Superdome i te hoê huru autaeae, a haamata ˈi te mau Ite no Iehova, te mau taurearea e te feia paari, te uouo e te ereere, i ta ratou haaputuputuraa (...) no te haapii e no te tufa i to ratou ite. (...) E ere te faataa-ê-raa i rotopu i te mau nunaa (...) i te hoê fifi no te mau Ite.”

I roto i te hoê tairururaa i faanahohia i Afirika Apatoa, teie ta te hoê vahine xhosa i parau: “Ua maere roa vau i te iteraa e e nehenehe te mau taata no te mau huru iri atoa e tahoê mau â, i ǒ nei, i Afirika Apatoa. Aita roa ˈtu vau e ite ra i te reira i roto i te mau fare pure.”

I to te mau tia tei ratere mai te fenua Marite Apatoerau mai, Marite Apatoa e mai Europa mai, haereraa ˈtu i te mau tairururaa rahi i faanahohia i te pae Hitia o te râ e i Patitifa Apatoa, ua faaite te hoê faataaraa parau e, “aita hoê tapao no te au-ore-raa i rotopu i te taata êě (...) i roto i to ratou haerea e to te feia i farii mai ia ratou”.

No reira, te mea e faataa ê ra i te mau Ite no Iehova o te fenua atoa nei, o to ratou ïa autahoêraa mau e to ratou au-maite-raa i te pae no te nunaa. Ua tahoêhia ratou na roto i te hoê here kerisetiano mau, ia au i ta Iesu i faaite atea mai i te na ôraa e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” — Ioane 13:35.

I teie nei iho â, te fanaˈo nei te mau Ite no Iehova i te hoê autaeaeraa mau, te tamau noa e na te ao atoa nei. Te tiaturi mau nei ratou i te mau parau a Iesu i papaihia i roto i te Mataio 23:8 oia hoi: “E taeae anaˈe hoi outou atoa na”, area te mau nunaa ra, te amahamaha nei ïa na roto i te mau ririraa e te mau feiiraa i rotopu i te feia iri taa ê e te mau nunaa taata. — Hiˈo atoa Korinetia 1, 1:10; Ioane 1, 3:10-12; 4:20, 21; 5:2, 3.

Te parau moe o te autahoêraa

Te ofai tihi o teie autahoêraa, o te haapiiraa bibilia ïa ta te mau Ite no Iehova e fanaˈo nei i roto i ta ratou mau Piha o te Basileia e na roto i te arai o ta ratou haapiiraa tataitahi i te Bibilia. Te pee nei ratou i te hiˈoraa o te mau kerisetiano no Tesalonia, ta te aposetolo Paulo i papai atu: “A farii mai ai outou i te parau a te Atua i ta outou i ite ia matou nei, aore outou i farii ei parau na te taata, ei parau râ na te Atua, e oia mau â hoi, o tei rave puai hoi i roto ia outou i tei faaroo ra.” — Tesalonia 1, 2:13.

Te tiaturi nei te mau Ite i te parau ta te Bibilia e faaite ra e te tutava nei ratou ma te aau mehara i te faariro i te manaˈo o te Atua ei manaˈo no ratou. Te faaitoito nei ratou i te ora ia au maite i te parau i muri nei i faahitihia e te aposetolo Petero ma te faauruahia mai e te Atua: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” — Ohipa 10:34, 35.

Ia au maite i teie mau manaˈo, ua faaue o Iesu i te feia e pee ra ia ˈna ia faariro “i te mau fenua atoa” ei pǐpǐ. (Mataio 28:19.) No reira ïa te mau Ite no Iehova e maimi ai ma te itoito i te mau hoa o te parau-tia ma te ore e tuu i te hiti te tahi mau opu taata aore ra mau nunaa. E ia farerei anaˈe teie mau taata atoa no roto mai i te mau opu e te mau huru oraraa taa ê no te haamori i te Atua, no te rave i te ohipa aore ra no te faaanaanatae i to ratou manaˈo, eita ratou e faaea i nia i te mau manaˈo oti noa. E haapii ratou ia faahiahia e ia here te tahi e te tahi.

Mea papu maitai e te taata o tei faatupu noa na i te mau manaˈo oti noa i nia i te mau nunaa êě, eita iho â ïa o ˈna e haapae oioi noa i teie mau huru manaˈo. Teie râ, ia riro mai oia ei Ite no Iehova, e haamata oia i te “faataata apî” ia ˈna, te tapao o te kerisetiano mau, e e haavî oia ia ˈna iho no te faaore roa i to ˈna mau manaˈo tahito atoa (Ephesia 4:22-24). Eita o ˈna e tamata i te faatia i to ˈna mau manaˈo oti noa na roto i te parauraa e ua paari oia mai te reira, teie râ, e tutava oia i te faaapî i to ˈna feruriraa e i te ‘aroha i te hui taeae’. — Petero 1, 2:17.

Te tupu nei te mau parau tohu bibilia

E auraa faufaa mau to te ohipa e tupu ra i teie mahana i rotopu i te mau Ite no Iehova. Inaha, te faatupu nei teie ohipa i te mau parau tohu bibilia.

A hiˈo na i te mau ohipa e tupu i roto “i te mau mahana hopea ra”, ia au i te Isaia 2:2-4, i teie “anotau hopea” o te ao ino (Timoteo 2, 3:1-5, 13). Ua faaite atea mai teie parau tohu e e faatia-papu-hia te haamoriraa viivii ore a Iehova e ‘e tairuru atoa mai te mau nunaa atoa i reira. E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o te haamoriraa viivii ore a Iehova; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa o ta ˈna e faaite maira.’

Ia au i teie parau tohu, e faatupu teie haapiiraa i te hoê haerea matau-ore-hia, haerea e faaohipahia nei e te mau Ite no Iehova na te ao atoa nei mai te omuaraa mai â o te senekele: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.”

Ma te faahiti i to tatou nei anotau, te parau ra te buka Apokalupo no nia i te hoê nahoa rahi taata “no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa” e haaputuputu ra ma te autaeaeraa mau no te tavini i te Atua i roto i te autahoêraa. — Apokalupo 7:9, 15.

E ere roa ˈtu teie orama i te moemoeâ. Ua haamata ê na hoi teie feia rahi roa no roto mai i te mau fenua atoa, te mau nunaa atoa e te mau opu atoa i te haaputuputu. Ua haamata ê na atoa te autaeaeraa mau i te tupu i roto ia ratou. Ua riro mau â oia ei niu no te hoê totaiete apî roa na te ao atoa nei, totaiete e amui ra i te mau taata oaoa e te tahoê o te mono atu i teie nei totaiete tia ore ta te Atua e faaineine ra i te haamou. Mai ta Iesu i tǎpǔ mai, ‘e riro te fenua’ i teie feia rahi roa tahoêhia e e faaea ratou i reira i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua e a muri noa ˈtu. — Mataio 5:5; 6:9, 10; Salamo 37:10, 11, 28, 29, 37, 38.

No te aha outou e ore ai e hiˈopoa roa i teie mau manaˈo? Te titau manihini atu nei matou ia outou ia haere atu i roto i te hoê Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova ia ite outou i te au-maite-raa i rotopu i te mau taata iri huru rau e vai ra i reira. Aore ra, ia haere noa mai te mau Ite no Iehova i to outou opani, no te aha ïa outou e ore ai e farii ia ratou ia tomo mai e e ani atu ai ia faaite mai ratou i roto i te Bibilia i te niu o to ratou au-maite-raa i te pae o te nunaa? Maoti te mau Papai, e haamaramarama mai ratou ia outou no nia i to ratou tiaturiraa, oia hoi no nia i te hoê ao apî i reira te mau taata atoa o te fenua nei e riro ai ei mau taeae mau.

Te horoa maira o Iehova, te Atua Mana hope, i te haapapuraa e e rave faahope roa oia i ta ˈna opuaraa e haamau i te autaeaeraa i rotopu i te mau taata atoa. Te na ô ra oia e: “Oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” — Isaia 55:11.

Te faaitoito atu nei matou ia outou ia tuatapapa i te mau parau tohu bibilia e to ratou tupuraa. Ia na reira outou, e noaa ïa ia outou i te haapapuraa e e tupu te au-maite-raa i rotopu i te mau nunaa, hau atu â râ, eita te reira e nehenehe e apehia!

[Parau iti faaôhia i te api 9]

Te faatupu nei te ohipa e itehia ra i rotopu i te mau Ite no Iehova i teie mahana i te mau parau tohu bibilia.

[Hohoˈa i te api 10]

Mea taa ê roa te mau Ite no Iehova na roto i te au-maite-raa e vai ra i roto ia ratou i rotopu i te feia e ere hoê â nunaa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono