Ua fatata te hopea o te mau mauiui atoa!
I te tahi taime i roto i to outou oraraa, ua ui paha outou e: ‘No te aha te mau mauiui atoa?’ E mau tausani matahiti i te maoro to te fetii taata mauiui-rahi-raa i te tamaˈi, te veve, te ati, te ohipa ino, te parau-tia ore, te maˈi e te pohe. Ua faaruru atu â te huitaata i te mauiui i na hanere matahiti i mahemo i tei mutaa iho. E ore roa anei teie mau mea atoa?
Teie te pahonoraa tamahanahana, e, e ua fatata roa! Te na ô ra te Parau a te Atua, te Bibilia e: “Aita ra [te paieti ore] . . . Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” Eaha te maororaa? “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:10, 11, 29.
I muri aˈe te Atua e tatara ê ai i te ino e te mauiui, e faarirohia te fenua ei Paradaiso. I muri iho, e nehenehe te taata e ora e a muri noa ˈtu ma te ea tia roa e te oaoa. Te faaite atea ra te Parau a te Atua e: “Na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:4.
I roto i tera ao apî, e faatia-faahou-hia mai tei pohe atoa no te fanaˈo i teie mau haamaitairaa: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) No reira Iesu Mesia e nehenehe ai e parau i te taata ohipa ino tatarahapa o tei faaite i te faaroo ia ˈna e: “Ei te Paradaiso oe e o vau atoa nei.”—Luka 23:43, MN.
No te aha te mauiui i fa mai ai?
I te mea e ua opua te Atua ia fanaˈo te taata i te hoê oraraa faahiahia no a muri aˈe, no te aha oia i faatia ˈi ia fa mai te mauiui? No te aha oia i vaiiho maoro roa ˈi i te reira?
I to te Atua poieteraa ia Adamu raua Eva, ua hamani Oia ia raua ma te tino e te feruriraa tia roa. Ua tuu oia ia raua i roto i te hoê aua paradaiso e ua horoa na raua i te hoê ohipa oaoa ia rave. Te na ô ra te Bibilia e: “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.” (Genese 1:31) Ahiri raua i faaroo i te Atua, e tamarii tia roa ïa ta raua e fanau mai, e e riro mai ïa te fenua taatoa ei Paradaiso i reira te taata e ora ˈi e a muri noa ˈtu i roto i te hau e te oaoa.
Ua tuu te Atua i roto ia Adamu raua Eva i te ô faahiahia o te tiamâraa e maiti ei tuhaa o te natura o te taata. E ere raua i te mau matini feruriraa ore. Ua taaihia râ to raua oaoa tamau i ta raua faaohiparaa ma te tano i te tiamâraa e maiti—e auraro i ta te Atua mau ture. Te parau ra te Atua e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.” (Isaia 48:17) E tupu te ati no te faaohipa-hape-raa i te tiamâraa e maiti, i te mea e aita te taata i poietehia ia manuïa ratou ma te faataa ê mai i te Atua. Te na ô ra te Bibilia e: “E ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23.
Te mea peapea, ua manaˈo to tatou na metua matamua e e nehenehe raua e faataa ê mai i te Atua e e manuïa noa. Ia raua râ i patoi i te faatereraa a te Atua, aita oia i vaiiho faahou ia raua i roto i te huru tia roa. Ua haamata ˈtura raua i te ino e ua ruhiruhia e pohe atu ai i te pae hopea. Ia au i te mau ture o te ihi tapao tupuna, ua taea tatou tera huru tia ore e te pohe.—Roma 5:12.
Te tumu parau faufaa roa—te mana arii
No te aha te Atua i ore ai i haamou ia Adamu raua Eva e i poiete ai i te tahi atu â na taata? No te mea ua aahia to te Atua mana arii o te ao atoa, oia hoi, to ˈna tiaraa e faatere. Teie te uiraa, Tei ia vai ra te tiaraa e faatere, e ta vai te faatereraa tia? Oia atoa, E mea maitai aˈe anei te taata ia ore e faaterehia e te Atua? I te vaiihoraa ia ratou i te taime e navai no te faaohipa i te tiamâraa taatoa, e haapapu roa te Atua e mea maitai aˈe anei ratou i raro aˈe i ta ˈna faatereraa aore ra i ta ratou iho. Ua navai te taime i vaiihohia i te taata no te tamata i te mau huru faanahoraa atoa i te mau pae poritita, totiare, ihiihi, e faaroo o te atea ê i ta te Atua aratairaa.
Eaha te faahopearaa? Te faaite maira te mau tausani matahiti o te tuatapaparaa o te taata e te rahi noa ˈtura te mauiui. I te senekele i mahemo, ua faaruru te fetii taata i te mau mauiui ino roa ˈˈe. Ua haapohehia e mau mirioni taata i roto i te Taparahiraa a te mau Nazis. Ua taparahihia 100 mirioni tiahapa taata i roto i te mau tamaˈi. Ua parare te ohipa ino e te haavîraa uˈana. Te uˈana noa ˈtura te raveraa i te raau taero. Te tamau noa ra te mau maˈi purumu i te parare. Te pohe ra e mau ahuru mirioni taata i te poia e te maˈi i te mau matahiti atoa. Ua ino roa te oraraa utuafare e te mau faufaa morare i te mau vahi atoa. Aita ta te faatereraa taata e ravea no te faatitiaifaro i teie mau fifi. Aita hoê aˈe o ratou i faaore i te ruhiruhiaraa, te maˈi e te pohe.
Tera iho â te tupuraa o te taata ta te Bibilia i faaite atea no to tatou tau. Te faataa ra te Parau a te Atua i to tatou tau mai “te mau mahana hopea” o teie faanahoraa o te mau mea ia “tupu mai te mau taime ati rahi faaruru atâ.” E mai ta te Bibilia i parau, ‘e tupu â te ino o te mau taata iino e te feia haavare.’—Timoteo 2, 3:1-5, 13, MN.
Ua fatata te hopea o te mauiui
Te haapapu ra te mau mea atoa e te fatata nei tatou i te hopea o te tamatamataraa peapea a te taata i te faataa-ê-raa mai i te Atua. Ua faaite-maitai-hia e eita roa ˈtu te faatereraa a te taata o te atea ê i te Atua e nehenehe e manuïa. O te faatereraa a te Atua anaˈe te nehenehe e hopoi mai i te hau, te oaoa, te ea tia roa e te ora mure ore. No reira, ua fatata ta Iehova faatiaraa i te ino e te mauiui i to ˈna hopea. Te fatata ra te Atua i te faaô mai i roto i te mau ohipa a te taata ma te haamou i te taatoaraa o teie faanahoraa mauruuru ore o te mau mea.
Te na ô ra te parau tohu bibilia e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra [te mau faatereraa taata e vai ra i teie nei], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [i nia i te raˈi], o te ore roa ïa e mou . . . ; e hope roa hoi taua mau basileia ra [teie nei mau faatereraa] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44) O te faatiaraa i te mana arii o Iehova, to ˈna tiaraa e faatere, na roto i to ˈna Basileia i te raˈi te haapiiraa faufaa roa o te Bibilia. Ma te faaite atea i te hoê tuhaa faufaa o te tapao o “te mau mahana hopea,” teie ta Iesu i parau: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.
Ia tae mai te hopea, o vai te ora ˈtu? Te pahono ra te Bibilia e: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei.” (Maseli 2:21, 22) Te feia piˈo ore, o te feia ïa o te haapii ra i to Iehova hinaaro e o te rave ra i te reira. Ua na ô Iesu Mesia e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Oia, “te mou nei . . . teie nei ao, . . . o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.
No roto mai te mau irava i Te Bibilia Moˈa ra. Ia tuuhia MN, e huriraa ïa o te mau Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau—avec notes et références (Beretane).