No te aha te Atua i faatia noa ˈi i te mauiui
“E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa. E aˈo mai oe ia ˈu, e Iehova.”— Ieremia 10:23, 24.
Ua papai o Ieremia i teie mau parau tau tausani matahiti i muri aˈe i te poieteraahia te taata. Ua ite maitai oia i te huru peapea mau o te aamu o te taata nei ia faaauhia i te omuaraa faahiahia mau ta te Atua i horoa ˈtu i to tatou na metua matamua.
Ua haapapu na hau atu i te 2 500 matahiti o tei mairi mai te tau o te peropheta mai â, i ta ˈna mau parau. Ua ino roa ˈtu â te mau ohipa. Eaha te tumu?
Aita i faaohipa-maitai-hia te tiamâraa no te maiti
Ua moehia i to tatou na metua matamua e aita raua i poietehia no te oaoa ma te faarue i te Atua e ta ˈna mau ture. Ua opua aˈera raua e faataa ê mai ia raua i to raua Metua i te raˈi ra, ma te tiaturi e e ora raua i te hoê oraraa anaanatae aˈe ia na reira anaˈe raua. Aita râ raua i faatura i to raua tiamâraa; ua na nia ˈtu raua i te mau otia o ta te Atua i haamau no nia i to raua tiamâraa ia maiti. — Genese, pene 3.
No te aha te Atua i ore ai i haamou roa ia Adamu raua o Eva e e horoa faahou i te hoê haamataraa apî i te huitaata nei na roto i te poieteraa i te hoê tane e te hoê vahine apî? No te mea ua patoihia to ˈna mana hau aˈe i nia i te ao nei e ta ˈna faatereraa. Na nia i to ˈna tiaraa Atua Mana Hope e Poiete, tei ia ˈna ra te mana no te faatere i nia i te mau mea atoa. I te mea e e paari faito ore to ˈna ra, tei ia ˈna ra ïa te faatereraa maitatai roa ˈˈe no ta ˈna mau mea atoa i poiete. Tera râ, ua patoihia taua faatereraa nei.
E noaa anei i te taata te mau faahopearaa maitatai aˈe ahiri e eita ratou e faatere-faahou-hia e te Atua? Ma te papu maitai, ua ite te Poiete i te mau ohipa, tera râ, te ravea papu no te haapapu maitai i teie manaˈo i te mau taata, o te fariiraa ïa i to ratou titauraa i te tiamâraa taatoa. Mai te peu e ua farii te Atua i te ohipa ino e te mauiui, i rotopu i te tahi atu mau tumu, no te horoa ïa i te hoê pahonoraa o te ore roa ˈtu e nehenehe e patoihia i teie nei uiraa: e nehenehe anei ta te mau taata e aratai ia ratou iho ma te ore e tauturuhia mai e te Atua e e oaoa anei ratoua?
Ua hopoi mai o Adamu raua Eva i te utua o te mauiui i nia ia raua iho e i nia atoa i to raua mau huaai. Ua ‘ooti raua i ta raua i ueue’. (Galatia 6:7.) ‘E haerea ino mau to ratou; e ere ratou i te tamarii na te Atua, e feia peu ino anaˈe ratou.’ — Deuteronomi 32:5.
Ua faaarahia raua e ia faarue noa ˈtu raua i te faatereraa a te Atua, e pohe ïa raua (Genese 2:17). O te ohipa ïa i tupu. I to raua faarueraa i te Atua, ua faataa ê mai raua i te pu o te oraora-maitai-raa e te ora, e inaha, ua ino roa ˈˈera to raua tino e tae roa ˈtu i to raua poheraa. — Genese 3:19.
I muri iho, ua vaiiho te Atua ia mairi te hoê area taime navai maitai ia faaite te taata, ma te papu maitai, mai te peu e e nehenehe ta ˈna aore ra eita e haamau o ˈna anaˈe iho i te hoê faanahoraa faahiahia mau i te pae politita, i te pae totiale aore ra i te pae faanavairaa faufaa. E nehenehe anei te hoê o teie mau faanahoraa e faatupu i te hau e te oaoa no te ao nei e e faaore roa i te tamaˈi e te ohipa taparahi taata? E iteahia mai anei hoê o te afai mai i te ruperupe i te pae materia na te taatoaraa? hoê o te faaore roa i te maˈi, te ruhiruhiaraa e te pohe? Area te faatereraa a te Atua ra, ua faaineinehia oia no te afai mai i teie mau maitai atoa na te taata nei. — Genese 1:26-31.
Eaha tei itehia i roto i te roaraa o te tau?
Aita i maoro roa, ua haapapu mai te roaraa o te tau i te parau mau i faaitehia i roto i te Roma 5:12 oia hoi: “Ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe.” Te na ô faahou ra teie irava e: “No te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe.” I to raua patoiraa ˈtu i te faatereraa a te Atua, ua riro maira o Adamu raua o Eva ei feia tia ore. Ua vaiiho atoa ˈtu raua i teie huru tia ore na ta raua huaai, e inaha, ua fanauhia mai tatou maoti teie huru, e e roohia tatou paatoa i te maˈi e te utua pohe.
Ua faaite atoa mai te roaraa o te tau e, i raro aˈe i te mana o te hara, te hamani ino nei te taata i to ˈna taata-tupu. Ei haapapuraa, te numera riaria mau o te mau tamaˈi taparahi taata, te feiiraa rahi i te pae faaroo aore ra i te pae no te nunaa taata, te Tiribuna rahi katolika, te mau ohipa taparahi taata hairiiri mau e rave rau, te mau haerea miimii e te nounou taoˈa. Ma te ore e faahiti i te mau mirioni taata e roohia nei i te veve e te poia.
I roto i te mau tausani matahiti, ua tamata te huitaata nei i te mau huru faatereraa atoa. Teie râ, aita hoê i manuïa i te haamâha i te mau hinaaro o te taata nei. Aita i maoro aˈenei, ua patoi te mau nunaa e rave rahi i te faanahoraa politita parauhia communisme. Ua ino roa te mau fenua hau manahune na roto i te ohipa taparahi taata, te veve, te papu-ore-raa i te pae no te faanavairaa faufaa e te peu tia ore. Mea papu maitai e aita hoê huru faatereraa taata nei i manuïa.
Ua vaiiho atoa te Atua na te huitaata nei i te taime ia naeahia ia ˈna i te mau tapao aravihi roa i te pae no te ite aivanaa e te mau ravea apî. Tera râ, e nehenehe anei e faahiti i te parau ra haereraa i mua ia ite anaˈe tatou e ua mono te mau topita atomi i te fana e te mau tea? Te haere nei te taata i roto i te reva teitei, tera râ, eita o ˈna e ora ra ma te hau i nia i te fenua nei? Te mehameha nei te mirioni taata ia haere na rapaeau i te po no te mau ohipa taparahi taata?
No reira, ua faaite mai te roaraa o te tau e eita ta te taata e nehenehe e ‘aratai i to ˈna taahiraa avae’ ma te oaoa mai ta ˈna e ore e nehenehe e ora ma te ore e tamaa, e inu aore ra e huti i te aho. Ua hamanihia tatou no te pee maite i te aratairaa a to tatou Poiete, mai ta tatou e titau nei i te maa, te pape e te mataˈi ora. — Mataio 4:4.
Na roto i te faaoromairaa i te ohipa ino e te mauiui, ua haapapu maitai te Atua e eaha te mau faahopearaa ino ia faaohipa-anaˈe-hia te tiamâraa ia maiti ma te tano ore. Mea faufaa roa teie tiamâraa e maoti hoi i te faaere i te taata i te reira, ua vaiiho te Atua ia ratou ia ite e eaha te ohipa e noaa mai ia ore anaˈe teie tiamâraa e faaohipa-maitai-hia.
No nia i te tiamâraa ia maiti, te parau ra te buka ra “Faaiteraa o te mau faaueraa tumu o te haapaoraa ati iuda tumu” (beretane) e: “Te manaˈo no nia i te maitiraa, aita ïa e auraa ahiri e aita ta te taata e nehenehe e rave i te maitiraa ino ia titauhia oia ia maiti i rotopu i te maitai e te ino. (...) Ua riro te rahiraa o te mau mauiui o te ao nei ei faahopearaa no roto mai i to tatou faaohiparaa i te tiamâraa ia maiti i horoahia mai ma te tano ore.”
No reira, ua tano mau â o Ieremia i to ˈna papairaa e: “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa”. Aita atoa o Solomona i hape i to ˈna parauraa e: ‘Te faatere nei te taata i te taata no to ˈna iho ati.’ — Koheleta 8:9.
Te faaite ra teie mau parau atoa ma te maramarama maitai i te mauˈa o te taata ia faaore i te mauiui. Aita o Solomona iho, noa ˈtu to ˈna paari rahi, ta ˈna mau faufaa e to ˈna mana, i manuïa i te arai i te mauiui faatupuhia e te faatereraa taata nei.
Nafea te Atua e faaore ai i te mauiui? E haamoe anei oia i te mau mauiui tahito i te mau taata?
[Nota i raro i te api]
a Mai te peu e e hinaaro outou e tuatapapa hohonu roa ˈtu â i teie mau uiraa atoa i faahitihia, a hiˈo i te mau pene 11 e te 12 o te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 9]
Ua horoa te Atua i te hoê haamataraa tia roa i te huitaata nei, tera râ, ua faaite mai te Aamu e, ia ere-anaˈe-hia oia i te aratairaa a te Atua, eita ta te taata e nehenehe e ‘aratai i to ˈna taahiraa avae’ ma te manuïa.