Te mau taoˈa e faaruehia nei: e mau pehu apǐapǐ
NO TE haamoe i te mau fifi o te mau pehu e te mau tumu o teie fifi, e tia ïa ia haamoe roa i te mau peu a te hoê totaiete o te faarue nei i te mau mea atoa. Ei hiˈoraa, mea ohie aˈe paha ia rave i te mau tauera papie i roto i te fare tutu i te mau tauera ahu. E taui anei outou i ta outou mau tauera papie i te tauera ahu i te taime tamaaraa? Mai te peu e e tamarii aruaru ta outou, e rave paha ïa outou i te mau pahii e faaruehia maoti i te mau pahii hamanihia e te ahu. I to outou manaˈoraa, mea ohie aˈe anei ia faaohipa i te mau hahu taa e te mau pata hohoˈa e faaruehia? Mea iti roa te mau taurearea i teie nei o tei papai aˈenei e te hoê penitara inita; ua monohia hoi i te mau penitara e nehenehe e faaruehia aore ra e tito-faahou-hia. Te hoo mai nei te mau pu raveraa ohipa i te tausani penitara mai teie te huru. Te opere nei te feia no te tuhaa poroi faatianiani i te mau mirioni penitara.
I roto i te mau vahi e faaineine-oioi-hia te maa, aita te tî, te taofe, te mau pape monamona, te mau inu hamanihia i te û e te mau hamburgers, e horoa-faahou-hia i roto i te mau hapaina aore ra te mau mereiti carton, i roto râ i te mau auˈa polystyrène. E tamaa te taata e te mau tipi, te mau patia e te mau punu taipu uraina o te faaruehia ia paia anaˈe te taata. Aita e hopea to te tabula o te mau taoˈa e faaruehia. “Ua riro tatou ei totaiete ineine noa i te faarue, o ta te taata faatere i te Pu no te mau pehu paari a te Hau no New York i parau. E tia ia tatou ia taui i ta tatou mau peu.”
Te faaohipahia nei te uraina no te hamani i te mau mohina û maoti hoi i te hapaina, i te iri animala e te uaua no te hamani i te mau tiaa, i te mau taoˈa natura rari ore no te hamani i te mau pereue faarari. Te aniani nei hoi vetahi e mea nafea to te ao nei tereraa na mua ˈtu i te anotau o te uraina. A hiˈo atoa na i te mau paepae o te mau fare toa, teie mau taoˈa atoa i tuuhia i roto i te mau puohu rarahi no te huti i to tatou mata. Hau atu, i teie anotau o te mau matini roro uira e tutuha nei i te mau miria api parau papaihia, ua hau atu â ïa te papie o te tuu-faahou-hia ˈtu na nia iho i te haapueraa papie tahito.
Eaha te mau haapaeraa o ta tatou e farii no te arai i te fifi? Te manaˈohia ra e, i te Fenua Marite anaˈe, e 4,3 mirioni penitara e e 5,4 mirioni hahu taata o te faaruehia nei i te mau mahana atoa i roto i te farii pehu. Teie râ, noa ˈtu e e haamâuˈa oia i te moni rahi no teie ravea ohie, eita e nehenehe e tiaturi e e farii te totaiete i te hoˈi faahou atu e 50 matahiti i muri e e ore e faaohipa faahou i te uraina e te mau taoˈa faaruehia e faaohipahia nei i teie mahana.
Hoê â huru no te mau pahii tamarii. “Hau atu i te 16 miria pahii, tau 2,8 mirioni tane tutae e omaha to roto, teie e faaruehia nei i te mau matahiti atoa i te Fenua Marite i roto i te mau vahi faarueraa pehu o te iti noa ˈtura”, o ta te New York Times ïa i faaite. Hau atu i te 4 275 000 tane pahii e faaruehia nei, e nehenehe te reira e haaferuri ia tatou. Ia au i te hoê taata aravihi i te pae no te mau pehu paari i Washington, “tera te hiˈoraa no te hoê taoˈa faarue mea moni aˈe i te pahii ahu te nehenehe e faaohipa-faahou-hia, mea atâata aˈe no te vahi nohoraa e mea pau roa i te pae no te mau faufaa o te ore e faaapîhia”. Ua ineine anei te mau metua i te puˈa i te mau pahii pepe aore ra ia faaau i te ohipa e te feia haapao i te reira? No te feia e rave rahi, eita e nehenehe e farii i te manaˈo no te hoê ao aita e pahii faarue.
Ua faariro te feia paruru i te natura i teie taoˈa ei taipe no te ati o te mau pehu. “Te mea ino roa ˈtu â, o ta te U.S.News & World Report e papai ra, aita hoê pahii uraina i hamanihia mai te taime e haamatahia ˈi i te hoo i teie taoˈa i te matahiti 1961, i ore roa; e titauhia fatata e 500 matahiti no te faaore i teie huru pahii.”
Ia hiˈohia teie huru tupuraa, te faaitoito nei te feia toroa e te feia paruru i te natura e ia taui tatou i ta tatou mau peu, ahiri aita, e moe roa ïa tatou i raro aˈe i ta tatou iho mau pehu. Ua riro paha te mau taoˈa faaruehia ei haamaitairaa no te taata e faaohipa ra i te reira, tera râ, ua riro ratou ei topita no te mau vahi faarueraa pehu. Aitâ te oreraa te mau taoˈa uraina i ore atura. Taa ê atu i te parau e tiaturihia ra, aita te mau tane papie e faaruehia nei i te mau mahana atoa i roto i te ao nei (170 000 i te Fenua Marite anaˈe) e ino nei, noa ˈtu e e rave rahi matahiti to ratou vai-noa-raa i raro aˈe i te mau haapueraa pehu rahi. Ei haapapuraa, ua itehia vetahi mau vea i iritihia mai roto mai i te repo o te hoê vahi faarueraa pehu hau atu i te 35 matahiti i muri aˈe i to ratou faarueraahia i reira, e nehenehe hoi e taiohia i te parau i papaihia i nia iho mai te mahana matamua ra.
Te fifi no te faaapî-faahou-raa
Ua papaihia e e maha ravea anaˈe no te faaore roa i te mau pehu: “te haapoiraa i te repo, te tutuiraa i te auahi, te faaapî-faahou-raa e... te oreraa e hamani i teie rahiraa pehu.” I te pae no te haapoiraa i te repo, mea au ore roa no te huiraatira o taua vahi ra ia hiˈo atu, hau atu râ, e nehenehe teie ohipa e riro ei mea atâata roa no te oraora-maitai-raa. Ia ino anaˈe te mau pehu, e hamani ratou i te hoê mahu itea-ore-hia, hâuˈa-ore-hia e te ura ohie noa, oia hoi te méthane, e ia ore anaˈe e haapaohia, e purara roa oia na roto i te repo, e haapohe atu ai i te mau raau tupu, e ô atu i roto i te mau fare e vai ra i reira e e paaina ia û anaˈe atu oia i nia i te auahi. Ua tupu ê na te mau ati o tei haapohe i te taata. E nehenehe atoa te mau taoˈa taero atâata roa e parare na roto i te repo e tae roa ˈtu i te mau apoo pape, ma te haaviivii i te mau haapueraa pape.
Te haafifihia ra te faaapîraa i te papie o te mau vea na roto i te rahiraa papie e toe nei. “Aitâ i itehia aˈenei teie huru faito vea tahito e pue noa nei, o ta te hoê tia o te Pu marite o te papie ïa i faaite. Te vai ra i roto i te mau vahi vairaa tauihaa o te mau fare hamani papie e te feia hoo hau atu i te hoê mirioni tane vea, oia hoi hoê tuhaa i nia i te toru o te hamaniraa o te matahiti. Ua taea-roa-hia te faito e ua apǐ roa te mau vahi vairaa tauihaa.” No teie haapueraa rahi, e rave rahi mau oire marite o tei hoo i ta ratou papie i te matahiti i mairi aˈenei e 40 dala marite te tane, te titauhia i teie nei ia aufau e 25 dala marite te tane ia faautahia ˈtu teie rahiraa papie i te hoê vahi faarueraa pehu aore ra i te vahi taninaraa pehu.
Eaha ˈtura ïa no te mau taoˈa uraina? Ia au i te U.S.News & World Report, “te rave nei te pu hamaniraa uraina i te mau tutavaraa rahi no te faaau i te faaapî-faahou-raa, no to ˈna iho â râ mǎtaˈu e ia opanihia ta ˈna mau taoˈa tei parare roa hoi”. Ei hiˈoraa, e nehenehe e faaiti i te mau mohina uraina i nia i te faito o te mau toetoea o te faaohipahia no te hamani i te mau vauvau tahua haavare, te taoˈa faaî i te mau pereue e te tahi atu mau mea. Teie râ, noa ˈtu teie tauiraa, te haamǎtaˈu-noa-hia ra te ohipa o te uraina. Oia mau, ua maiti-ê-na-hia te mau ture i roto i te tahi mau vahi no te opani e ia faaohipahia e ia hoohia te taoˈa polystyrène e te PVC (polychlorure de vinyle) i roto i te tuhaa o te maa. E tano teie opaniraa no te mau puohu uraina, te mau punu vairaa iˈo e te mau hapaina polystyrène, e tae noa ˈtu te mau punu maa hamani-atoa-hia e te polystyrène, i reira e tuuhia ˈi te mau hamburgers.
I te Fenua Marite, hau atu i te 75% o te mau pehu paari a te oire o te nehenehe e faaapî-faahou-hia. Teie râ, no te tâuˈa ore o te taata e te ereraa i te mau ravea aravihi, aita teie ohipa i naeahia ˈtura. Ia au i te parau a te hoê taata aravihi, “te farerei nei te faaapîraa i te taoˈa i te hoê tau fifi roa. E rave rahi mau faatereraa o te fifihia no te arai i te ati”.
Ia au i te tahi feia toroa, e noaa mai te ravea na roto i te paturaa i te mau umu rarahi na te mau oire. Teie râ, mea fifi roa atoa. Te faaite nei te feia paruru i te natura e ia tutuihia te mau taoˈa uraina e te tahi atu mau taoˈa e vai ra i roto i te mau pehu, e mâˈi atu te tahi mau taoˈa taero i roto i te mataˈi, mai te dioxine. “Te hoê umu rarahi, o te hoê ïa matini hamani i te dioxine”, o ta te hoê taata paruru i te natura tuiroo ïa i parau. Ia au i te Newsweek, “te hamani nei te mau umu i te mau tane rehu te vai ra te tapau e te cadmium i roto”. Ia opua-anaˈe-hia e haamau i te hoê pu tutuiraa taoˈa, e maniania ïa te huiraatira. Aita hoê taata e hinaaro ra e faaea i pihai iho i te hoê pu tei faarirohia ei haamǎtaˈuraa no te oraora-maitai-raa e te vahi nohoraa. No teie mau tumu atoa, te rahi noa ˈtura ïa te ati o te mau pehu. Aita anei ïa e ravea?