E moe roa anei tatou i raro aˈe i te hoê haapueraa pehu rahi?
E OHIPA huru ê mau teie! I roto i teie nei ui, ua tae roa te taata i nia i te avae e ua hoˈi mai. Te tonohia nei te mau taoˈa peeutari aravihi roa ˈˈe tei tamauhia i nia iho te mau pata hohoˈa maitatai roa o te hapono mai i te mau hohoˈa rarahi o te mau palaneta atea roa i te mau miria kilometera i roto i te reva teitei. Ua pou roa te taata i roto i te mau hohonuraa o te moana e ua itea mai ia ˈna te mau pahi tahito tei tomo i mutaa ihora, no te faahoˈi mai i te mau faufaa rahi, tapao no te hoê tau o tei aramoina i teie nei. Ua manuïa te mau aivanaa i te haavîraa i te huˈa iti atomi no te maitai o te taata nei aore ra no te tumâ roa i te mau oire taatoa e te feia e ora ra i reira. Ua haruharuhia te Bibilia taatoa i nia i te tahi taoˈa eleteroni huˈa roa mai te maiuu ra te huru, e nehenehe e hiˈopoa-oioi-noa-hia. Teie râ, i te hoê â taime, noa ˈtu teie aravihi rahi e te maramarama faito ore, eita ta te mau taata e nehenehe e faarue e e faaore i ta ratou mau pehu, e no reira, te mǎtaˈu nei ratou ia tanu-oraora-noa-hia ratou i raro aˈe i teie haapueraa pehu.
Na mua roa ˈˈe, e hiˈo anaˈe na i te ohipa e tupu ra i te Fenua Marite. Te manaˈohia ra e te faarue nei te mau Marite hau atu i te 400 000 tane pehu i te mahana. Mai te peu e eita e taiohia te vari e te mau toetoea ofai, 160 mirioni tane pehu e hamanihia nei i te mau matahiti atoa. Ia au i te vea ra Newsweek, “e navai roa no te tapoˈi 1 000 mahora tueraa popo i raro aˈe i te hoê meumeuraa e hoê hanere metera aore ra no te faauta ˈtu i nia i te mau pereoo rarahi i nia i te hoê atearaa e tuea i te afaraa o te tere i rotopu i te fenua e te avae”. Hau atu i te 90% o teie mau pehu o te faautahia nei na nia i te pereoo rarahi e o te faaruehia nei i roto i te mau vahi faarueraa pehu e e naea-roa-hia te mau haapueraa pehu e rave rahi ahuru metera i te teitei.
Ei hiˈoraa, te vai ra i New York te vahi faarueraa pehu a te oire rahi roa ˈˈe o te ao nei — 800 ta i nia ia Staten Island. I te mau mahana atoa, e 24 000 tane pehu o te ohihia nei e o te faautahia nei na nia i te mau pahi e tae roa ˈtu i taua faarueraa pehu rahi ra. Te manaˈohia ra e i te matahiti 2000, “e hau atu te teitei” o teie haapueraa pehu i te teitei o te tii o te Tiamâraa e e faaî oia i te hoê faito rarahi aˈe i te fare oeoe rahi no Aiphiti”. I te taime a opanihia ˈi oia, i roto paha i na ahuru matahiti i mua nei, e naeahia e 150 metera i te teitei. I to David Dinkins, tavana oire apî no New York, raveraa i to ˈna toroa, ua fariihia oia na roto i teie poroi no ǒ mai i te tia i te pae no te vai-mâ-raa: “Ia ora na! Maeva i te fare hau. E, aita e vahi no te faarue i ta oe mau pehu.”
“Te fifi nei te mau oire rahi atoa o te Fenua Marite no te faarue i ta ratou mau pehu”, o ta te hoê taata aravihi ïa i parau. “Ua î roa te mau faarueraa pehu marite tera râ aita e imihia ra i te mau vahi faarueraa apî”, o ta te U.S.News & World Report e faaite ra. “I te matahiti 1995, e opanihia ïa te afaraa o te mau vahi faarueraa pehu e faaohipahia nei i teie mahana. E rave rahi mau vahi o te ore e tano ra i te mau ture apî no nia i te parururaa i te vahi nohoraa.”
Te taiohia ra e 1,1 tane rahiraa pehu ta te hoê taata no Kalifonia e faarue nei i te mau matahiti atoa. “I te mataeinaa no Los Angeles, te hamani nei matou i te hoê faito pehu o te navai no te faaî roa i te Dodger Stadium [te hoê tahua taaroraa o te oire] fatata i te mau iva mahana atoa”, o ta te hoê taata aravihi i te pae no te vahi nohoraa e parau ra. Te manaˈohia ra e e î roa te mau vahi faarueraa pehu no Los Angeles i te matahiti 1995. ‘E nafea ïa tatou i reira?’ o te tapitapiraa ïa o te huiraatira. Inaha, fatata roa hoi tera mahana i te tae mai, mai tei faaitehia e te hoê taata haapao i te vahi nohoraa no Kalifonia: “Te vai ra te mau pereoo faauta pehu rarahi o te haaati noa nei i te oire no te maimi i te hoê vahi no te faarue i te pehu o ta ratou e uta ra”.
E opani te oire no Chicago i ta ˈna mau vahi faarueraa pehu e 33 i roto i na pae matahiti i mua nei. Te tahi atu mau oire e fifihia ra e ta ratou mau pehu, te afai atu nei ïa ratou e faarue i roto i te mau Hau tapiri mai ma te faatupu hoi i te riri o te huiraatira. Te faautahia nei te tahi tau 28 000 tane pehu i te mau matahiti atoa na nia i te mau purumu marite ma te maimi i te hoê vahi faarueraa. Te tapaohia ra e te faauta ˈtu nei te mau Hau no New York, no New Jersey e no Pennsylvanie i te hoê rahiraa e vau mirioni tane pehu i te matahiti. E faanahoraa moni roa hoi te reira. “Te vai ra hoi te hoê mea ino roa ˈtu â, o ta te vea Newsweek ïa e papai ra. Te faauta ˈtu nei vetahi feia faahoro pereoo faatoetoe maa i te iˈo animala e te tahi atu maa i te pae hitia o te râ, e ia hoˈi anaˈe atu ratou i te pae tooa o te râ, e faauta ïa ratou i roto i teie mau pereoo te mau pehu tei î roa i te toˈe.” Te opua nei te Apooraa marite e opani i teie huru raveraa no te mau fifi e nehenehe e roohia i nia i te oraora-maitai-raa o te taata.
E ere te Fenua Marite anaˈe teie e farerei nei i te fifi o te mau pehu. Te haamǎtaˈu-atoa-hia ra hoi te tahi atu mau nunaa i te ati o te mau pehu. O te hiˈoraa ïa o te fenua Tapone. Te manaˈohia ra e i te matahiti 2005, e hamani te oire no Tokyo e e toru oire tapiri i te hoê haapueraa e 3,43 mirioni tane pehu o te ore e nehenehe e faaorehia e o te afaihia ˈtu paha i te vahi ê. No reira te hoê papai vea i parau ai e: “Te mau pehu: te hoê taoˈa faufaa ore ta te fenua Tapone e hapono atu nei.”
Aitâ vetahi mau nunaa i roohia ˈtura i te fifi o te faaoreraa i ta ratou mau pehu, area vetahi ra, aita ïa ratou e taa faahou ra e nafea râ e te mau pehu no roto mai i ta ratou mau pu hamaniraa tauihaa. Ei hiˈoraa, te hamani nei te mau fenua e tutui nei i ta ratou mau pehu i roto i te mau umu rarahi i te mau tausani tane rehu e ua riro hoi vetahi ei rehu taero roa. NIMBY (Not in my back yard: eiaha i roto i to ˈu nei aua!), o te pii ïa e uˈana noa ˈtura a te mau melo huiraatira e patoi nei e ia faatupuhia te hoê vahi faarueraa pehu i pihai iho i to ratou vahi faaearaa. Eaha te tia ia rave e teie mau rahiraa pehu, o te hoê uiraa fifi mau ïa no te feia e haapao ra i teie tuhaa. Te itehia ra te tahi mau pahi tei î roa i te mau mirioni tane toetoea taero i te tere-noa-raa na te moana no te imi i te hoê vahi no te faarue i ta ratou pehu e faauta ra. E rave rahi tei tiahihia, ua roohia hoi ratou i te ati o te patoiraa NIMBY.
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua riro te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa ei faarueraa pehu no te mau tausani tane pehu hinaaro-ore-hia. Te faarue nei vetahi mau taata tâua ore i te mau pehu i roto i te natura. Ia au i te vea World Press Review, “te haamata ra te feia no Europa e te mau Marite i te ite e no te paruru i to ratou vahi nohoraa, te haaviivii nei ratou i te tahi atu mau fenua”.
Ua faaite te vea The German Tribune no atopa 1988 e ua faauta te oire no Zurich (Helevetia) i ta ˈna mau toetoea pehu i Farani, area te fenua Kanada, te Fenua Marite, o Tapone e o Auteralia ra, te hapono atura ïa i Europa Hitia o te râ.
Tera hoi te ohipa e tupu ra. “Aitâ i itehia aˈenei teie huru ati o te mau pehu, o ta te hoê tia marite ïa i parau. I te tau paˈura, e faaiti roa te taata i te rahiraa pape o ta ratou e inu. I ǒ nei râ, te tamau noa nei tatou i te hamani i te pehu.”
[Hohoˈa/Tumu parau tarenihia i te api 18]
Ua papu maitai i te feia faatere, te feia paruru i te natura e te mau melo huiraatira e te faatupu nei te haapueraa o te mau pehu i te mau fifi o te ino noa ˈtura e o te tia mau â ia haapaohia. Ua parauhia teie fifi “te ati o te mau matahiti 90”. Te faahiti rahi nei te mau vea i te parau no te faaara i te taata no nia i teie ati rahi e tairi nei i te ao nei. “Tanu-oraora-noa-hia”, o te parau ïa i papaihia i nia i te api parau matamua o te vea Newsweek; ua faaite atoa te vea e: “Haapueraa o te mau pehu — Ua fatata roa te ati rahi o te vahi nohoraa.” “Te mau tane pehu e aita e vahi faarueraa pehu”, o te upoo parau ïa o te hoê tumu parau o te vea ra U.S.News & World Report. Hoê â huru parau tei papaihia na roto i te mau reta papai orarahi i roto i te vea Time: “E pehu, e pehu na te mau vahi atoa. Ua î roa te mau vahi faarueraa pehu, mea varavara roa râ te mau ravea.” Area te vea tamahana ra International Herald Tribune, neneihia i Paris, teie ïa ta ˈna upoo parau: “Te mau pehu no te pae Tooa o te râ: te hoê zugo teiaha roa ˈtu â no te mau fenua veve.”
[Parau iti faaôhia i te api 20]
‘E navai roa no te faauta ˈtu i nia i te mau pereoo rarahi i nia i te hoê atearaa e tuea i te afaraa o te tere i rotopu i te fenua e te avae.’
[Parau iti faaôhia i te api 20]
“Te mau pehu: te hoê taoˈa faufaa ore ta te fenua Tapone e hapono atu nei.”