VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/8 api 21-23
  • E nehenehe anei e tiaturi i te mau ravea haapuroro parau apî?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe anei e tiaturi i te mau ravea haapuroro parau apî?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te maitiraa e te faaiteraa i te mau parau apî
  • Te mau pǔpǔ faahepo
  • Te mana i nia i te huiraatira
  • E tiaturi anei oe i te mau poroi atoa?
    A ara mai na! 2014
  • Te senekele o te faaararaa
    A ara mai na! 1990
  • Te haapeapearaa rahi no nia i te reni faahoaraa e te feia apî
    Tumu parau rau
  • Tamarii e te reni faahoaraa (Tuhaa 1): E tia anei ia faaohipa ta ˈu tamarii i te reni faahoaraa?
    Tauturu no te utuafare
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/8 api 21-23

E nehenehe anei e tiaturi i te mau ravea haapuroro parau apî?

I TE 10 NO ME 1927, ua nenei te vea farani ra La Presse i te hoê neneiraa taa ê no te tapao i te ohipa faahiahia mau i ravehia e e piti taata faahoro manureva farani, o Nungesser raua o Coli, o tei manuïa i te tere na nia i te moana Atlantique no te taime matamua, ma te ore e tapea. Ua faaite te api matamua i te hohoˈa o na aito e piti e ua faataa atoa i te aamu taatoa o to raua tapaeraa ˈtu i New York. E i te pae hopea, ua itehia mai e e aamu haavare anaˈe te hopea o teie ohipa; inaha, ua topa te manureva e ua pohe na faatere manureva.

Te faahiti-pinepine-hia ra te mau parau apî haavare. I te matahiti 1983, ua pia te tahi mau vea tahebedoma rahi, to Farani e to Helemani iho â râ, i tei parauhia te mau buka huna a Hitler. Tera râ, e mau buka haavare anaˈe teie.

Oia atoa, i te matahiti 1980, ua pia te Washington Post i te hoê tumu parau no nia i te hoê taata apî e faataero ra ia ˈna, e na roto i teie tumu parau ua noaa i te taata papai te re Pulitzer, te re teitei roa ˈˈe no te hoê papai vea i te Fenua Marite. I reira atoa, mea haavare anaˈe teie aamu: aita hoi teie taata apî e vai ra. Ma te faahepohia e te feia titorotoro, ua vaiiho atura te papai vea i to ˈna toroa, ma te parau e: “Te faaite atu nei au i to ˈu manaˈo tatarahapa i te vea, i te toroa papai vea, i te feia maiti i te re Pulitzer e i te feia atoa e maimi ra i te parau mau.”

Ua riro te faatiaraa i te mea hape aore ra te haavare i te pae no te mau parau apî ei mau faainoraa i te parau mau, tera râ, e ere te reira anaˈe.

Te maitiraa e te faaiteraa i te mau parau apî

Mea pinepine te mau papai vea e te feia rahi i te pae no te papairaa i te vea i te tapea mai i te mau parau apî e tano maitai no te huti i te ara-maite-raa o te taata, noa ˈtu e e ere i te mea faufaa roa. E maiti-na-mua-hia te mau parau apî maere mau e te parau e huti i te manaˈo ia rahi te vea e neneihia aore ra te feia e haapao mai. E faateiteihia te feia tuiroo i te pae no te ohipa faaetaetaraa tino e te pae no te teata ma te ore e haapao i te faahopearaa e roohia ˈtu i nia i te ui apî. Ia ite-noa-hia ˈtu te tahi parau apî no nia i te taatiraa herehere, te faaipoiporaa aore ra te poheraa o te hoê o taua mau taata tuiroo ra, e faahiti-rahi-roa-hia ïa te reira.

I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, te haafaufaa nei te mau vea a te afata teata i te mau tumu parau e te mau hohoˈa puai mau. O te mea ïa e itehia ra i roto i te mau parau a te hoê faatere no te hoê pu afata teata rahi tei faahitihia i roto i te vea marite TV Guide, oia hoi “te titau ra oia i roto i te mau hohoˈa te mau ‘taime puai’, oia hoi te mau ohipa maere mau, te mau hohoˈa o te faahoruhoru roa i te aau e o te faahepo i te taata mataitai ia faaô roa ˈtu ia ˈna i roto i te mau aamu tataitahi”. No reira, te imihia nei i te ravea no te huti i te manaˈo o te taata mataitai maoti hoi i te faaara ia ˈna.

E nehenehe te huru faataaraa i te mau ohipa e horoa i te hoê hiˈoraa papu ore no nia i te tahi huru tupuraa. O ta te api parau hau tahebedoma a te vea ra Le Monde ïa e faaite ra na roto i te tuatapaparaa i te hoê parau e faataa ra, i Farani, “e toru afata teata tei paaina i roto noa i te area hoê ahuru ma pae mahana”. Inaha, ia au i teie huru faataaraa, mai te huru ra e e numera teitei roa teie, i te parau mau râ, mea iti aˈe ïa i te numera matauhia.

Te ite-atoa-hia ra e e faataahia te mau parau apî faufaa roa ma te huru hape rii. Ia au i te Parade Magazine, mea pinepine te feia mana e te feia politita “i te faaohipa i te mau ravea haapurororaa parau apî no te haavare ia outou, ma te taviri i te mau ohipa i tupu no te faahema i to outou huru feruriraa. Maoti hoi i te faaite mai i te parau mau taatoa, e maiti noa ïa ratou i te tahi mau parau e tuu atu ai te tahi i te hiti”.

Te faatupu nei teie huru raveraa i te mau parau faahapa. Teie ta te buka Encyclopædia Universalis e faataa ra: “Mai te hopea mai â o te mau matahiti vau ahuru, ua faahapa tera e tera taata, te mau taata aravihi i roto i teie tuhaa aore ra aita, te mau melo huiraatira aore ra te feia toroa, i te mau ravea rarahi i te pae no te haapurororaa i te parau apî, te afata teata iho â râ, no te parau o ta ratou e faahiti ra e no te parau o ta ratou e ore e faahiti ra, no ta ratou huru faahitiraa i te parau aore ra no ta ratou mau parau rii haavarevare.”

Ua riro atoa te opereraa te mau nunaa i te mau parau apî na te tahi e na te tahi, ei fifi ê atu, o tei riro na i te hoê tau ei tumu aimârôraa rahi i te UNESCO (Faanahonahoraa a te mau Hau amui no te haapiiraa, te ite aravihi e te ihotumu). Inaha, te ǎmuǎmu ra te mau fenua e haere ra i mua, i te mea e e faahiti-noa-hia to ratou parau ia tupu anaˈe te mau ati aore ra te mau fifi rahi i te pae politita. I muri aˈe i to ˈna faaiteraa e mea rahi aˈe te mau parau apî ta te tahi mau pu a te vea no te pae tooa o te râ e faataa ra no nia i te paeau Apatoerau maoti hoi i te paeau Apatoa, teie ta te vea Le Monde e faataa ra: “Te itehia ra ïa te hoê aifaito-ore-raa rahi o te faaino nei i te mau manaˈo o te huiraatira o te mau fenua tei mua roa e tae noa ˈtu i te mau fenua e haere ra i mua.”

Te mau pǔpǔ faahepo

Te faaohipa nei te feia faaite i te mau parau faatianiani, i te mau ravea faaheporaa i nia i te feia e haapao ra i te mau ravea haapurororaa parau apî, inaha e hauti te reira i nia i te mau parau apî e horoahia ˈtu na te huiraatira. I roto i te mau matahiti 40, ua faaea aˈera te feia hamani i te mau piana i te faaite i te mau poroi faatianiani na roto i te hoê vea marite i muri aˈe i to teie vea piaraa i te hoê tumu parau e faataa ra i te mau vahi maitai o te tita no te hauti i te upaupa. I muri iho, ua nenei atura teie vea i te hoê tumu parau no te faatiatia i te piana! I roto i teie mau huru tupuraa, eiaha ïa e maerehia mai te peu e mea iti roa te mau tumu parau o te faaite tahaa ra i te atâataraa o te avaava ia itehia e mea rahi roa te mau vea e fanaˈo nei i te rahiraa o ta ratou moni no roto mai i te mau poroi faatianiani no nia i te avaava.

Ua riro te feia mataitai e te feia taio iho ei puai faahepo. Ua faataa o Raymond Castans, e haapao na i te mau porotarama a te hoê pu haapurororaa radio faaroo-roa-hia i mutaa ihora e, mea au roa na te rahiraa o te feia faaroo i te mau mea i matauhia, e no reira, e tia ia haapao maitai ia ore ia faataui rahi roa i ta ratou mau peu. No reira, e maere anei tatou i te mea e e hunahia te tahi mau ohipa tia ore no nia i te haapaoraa aore ra ia tuuhia i te hiti mai te peu e mea puai roa teie haapaoraa i roto i te fenua?

E nehenehe atoa te faaheporaa e tupu mai na roto i te mau pǔpǔ aore ra te mau taata etaeta roa e manaˈo nei e aita ta ratou mau opuaraa e haapaohia ra i roto i te mau ravea haapurororaa. Tau matahiti i teie nei, ua titau te feia faahuehue o tei tapea ia Aldo Moro, faatere hau matamua tahito no Italia, ia vaiihohia ratou ia faaite i ta ratou mau titauraa na roto i te afata radio, na roto i te afata teata e na roto i te mau vea italia. Oia atoa, te faahiti-rahi-hia nei te parau no te mau taata faahuehue e faataui nei i te tereraa o te mau manureva e o te tapea nei i te taata, na roto i te mau vea a te afata teata, inaha, te fanaˈo ra ïa ratou i te faaiteiteraa o ta ratou e maimi ra.

I te tahi taime, te faahapahia nei te mau papai vea i te mea e te pee maite ra ratou i te mea i matauhia, te tamau noa nei ratou i te faatupu i te mau manaˈo e te mau faanahoraa i haamauhia. Teie râ, e nehenehe anei e tiaturi e e haaparare te hoê pu e titau ra e faarahi i te numera o to ˈna mau taata taio aore ra te feia e faaroo maira ia ˈna, i te mau manaˈo o te ore e tuea i te feruriraa o te rahiraa o te taata?

Te ite-atoa-hia ra e, i roto i te mau fenua e rave rahi, te faahepo nei te maraaraa o te hoo o te neneiraa i te mau vea ia tahoê ia ratou, e faatupu hoi teie mau tahoêraa i te mau “hau emepera a te vea” i roto i te rima o te tahi tau taata, e tae noa ˈtu i te hoê anaˈe taata. Ia iti noa te rahiraa fatu vea, e varavara atoa ïa te mau manaˈo e faaitehia.

Te mana i nia i te huiraatira

Mea papu maitai e e mana atoa ta te mau ravea haapurororaa no te faataui i te mau faufaa a te totaiete. Te na reira nei ratou na roto i te faaiteraa i te mau otia i te pae morare e te mau huru oraraa e faautuahia na tau matahiti i teie nei, mai te mau peu tano roa.

Teie te tahi hiˈoraa: I te omuaraa o te mau matahiti 80, ua tauaparau te hoê Ite no Iehova marite e pae ahuru matahiti no nia i te peu mahu e to ˈna metua tane, e ora ra i taua tau ra i San Francisco. Te tahi tau ahuru matahiti na mua ˈtu, ua parau mai hoi oia e mea faufau roa na ˈna teie nei peu. I teie nei râ, ua riro roa to ˈna manaˈo i te mau ravea haapurororaa, e inaha, ua paruru oia i te peu mahu, ma te faariro i te reira ei huru oraraa tano roa.

Te na ô ra te buka Parau paari o te tuatapapa i te oraraa totiale (farani) e: “E nehenehe te radio e te afata teata e (...) haapii i te mau manaˈo apî, e faaitoito i te mau opuaraa e titau ra i te mea apî aore ra e faahuehue na roto i te faateiteiraa i te reira i to ratou faraa mai, na roto i te faarahiraa i to ratou faufaa, no roto mai hoi i te faahiahia ta teie mau ravea haapurororaa e faaite ra no te mau parau rii maere mau.”

Eaha te tia ia rave ia ore te mau ravea haapurororaa ia taui i to tatou mau faufaa? Ia pee ïa tatou i te mau aˈoraa paari e vai ra i roto i te Bibilia. Inaha, e tano roa te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te mau huru totaiete atoa e no te mau anotau atoa. Hau atu, e tauturu mai ratou ia taa tatou e mea faufaa roa ia vaiiho ia tatou ia arataihia e te mau faaueraa a te Atua, eiaha râ e te mau manaˈo i matauhia i roto i te totaiete o teie nei tau. — Isaia 48:17; Roma 12:2; Ephesia 4:22-24.

I te pae hopea, te faataa maira te mau Papai no nia i te mau ohipa e tupu ra na te ao nei i te hoê tatararaa faufaa roa ta te mau ravea haapurororaa parau apî e ore roa ˈtu e ite ra. A hiˈo na e eaha teie tatararaa na roto i te taioraa i te tumu parau i muri nei.

[Hohoˈa i te api 23]

Ua noaa i te mau pǔpǔ etaeta i te faaiteiteraa o ta ratou e maimi noa ra.

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa ANSA

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono