Te senekele o te faaararaa
MAI mutaa ihora mai â to te mau taata hinaaro-noa-raa e ite eaha te mau ohipa e tupu ra na te ao nei. Te hinaaro nei ratou e ia faaara-oioi-hia ratou no nia i te ohipa taa ê e tupu noa ˈtu. Hoê o te mau afai vea tuiroo roa ˈˈe o te aamu, o te hoê ïa faehau o tei horo e maha ahuru kilometera i te atearaa no te haere atu e faaite i te feia no Ateno e ua pau te mau nuu peresia i Marathon i te matahiti 490 hou to tatou nei tau. Te faaite ra te aai e ua pohe oia i te rohirohi i muri aˈe i to ˈna faaiteraa i ta ˈna poroi.
I to tatou nei tau, fatata e 600 mirioni afata teata e 1,4 miria afata radio o te faaite roa ˈtu nei i te mau taata no te ao nei, i to ratou fare, i te mau ohipa i tupu tau hora, e tae noa ˈtu i tau minuti na mua ˈtu. Te haapuroro-atoa-hia ra te tahi mau ohipa i te taime iho te reira e tupu ai. Hau atu, te piahia nei te mau hanere mirioni vea i te mau mahana atoa na roto i te mau ahuru reo no te haamâha i te hiaai o te hoê ao e titau nei e ia faaarahia oia i te mau parau apî atoa.
Aitâ i naeahia ˈtura i te 550 matahiti, ua tatara te ohipa i itehia mai e Johannes Gutenberg oia hoi te matini neneiraa e nehenehe te mau reta e tauihia, i te uputa ia parare oioi noa te mau parau apî e neneihia. Teie râ, mea iti roa te parau i neneihia e mea moni roa atoa, no reira, o te feia moni anaˈe te nehenehe e fanaˈo i te mau vea matamua.
Aita i maoro roa, ua riro atura te tiamâraa i te pae no te piaraa i te parau apî ei tumu parau aimârôraa. Ei hiˈoraa, e piahia na te Gazette a Renaudot i te senekele XVII ma te parau faatia a te arii no Farani, e te rahiraa o ta ˈna mau tumu parau, ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te faatereraa. I taua tau ra, mea iti roa te feia papai vea o tei tamata i te patoi atu i te mana i haamauhia i roto i to ratou fenua.
Te titauraa i te parau apî i teie mahana
I te hopearaa o te senekele XIX, ua tupu aˈera te parareraa rahi o te mau ravea haapurororaa parau apî, parareraa o tei tupu maoti te mau matini nenei vea e te mau neneiraa vea rahi, i Europa iho â râ e i Marite Apatoerau.
I muri iho, ua fa maira te mau ravea apî no te haapuroro i te mau parau apî, te afata radio iho â râ. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1917, i te tau o te orureraa hau rusia, ua faaitoito atura te matini radio a te pahi tamaˈi ra Aurore i te feia no Petrograd (o Leningrad i teie mahana) ia faatupu i te hoê orureraa hau.
I roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua riro maira te afata radio ei mauhaa puai mau no te haaparare i te mau manaˈo, i roto iho â râ i te rima o te mau nazis. I to ˈna aˈe pae, mai Lonedona mai, ua haapuroro te B.B.C. i te mau parau apî no nia i te mau Hau Tauturu i roto i te hoê tuhaa rahi no Europa e no te ao nei.
Ua tamatahia te afata teata i roto i te mau matahiti 30, e noa ˈtu e ua faataere rii te tamaˈi i to ˈna parareraa, ua riro oioi noa oia i muri iho ei ravea haapurororaa parau apî rahi. I teie mahana, te mataitai nei te mau hanere mirioni taata i te mau parau apî na roto i te afata teata.
Mai te tahi tau ahuru matahiti mai â, e rave rahi mau vea taa ê tei neneihia. I muri aˈe i te tamaˈi, ua fa maira i roto i te mau fare hooraa vea, te tahi mau vea tahebedoma e tuatapapa ra i te mau ohipa e tupu ra na te ao nei. Te hoo-rahi-hia nei te mau vea i faataahia na te mau taurearea, te mau vahine, te feia i tatuhaahia, te feia taaro, te feia tataˈi, ma te ore e haamoe i te mau vea tahebedoma no nia i te afata teata. Ei hiˈoraa, i Farani, te tapaohia nei i te mau matahiti atoa e 200 vea o te nenei-apî-hia.
Te mau parau apî a muri aˈe
Maoti te matini roro uira e te mau faanahoraa aru uira, e nehenehe e taai atu i te mau pu haaputuraa parau. Ei hiˈoraa, i te Fenua Marite, maoti te taairaa aru e te taoˈa peeutari e nehenehe e haruharu i te mau pu afata teata e haapuroro nei i te mau vea i te po e te ao, e, ia au i te tahi feia aravihi, e nehenehe e tiaturihia e e parare roa teie ohipa na te ao atoa nei. No reira, e nehenehe e parau e ua riro te senekele XX ei senekele o te mau parau apî. Teie râ, e nehenehe anei e tiaturi i teie mau parau apî? E nehenehe anei e tiaturi e te faaite nei teie mau rahiraa ravea haapurororaa parau apî i te parau mau e te manaˈo tia?
[Hohoˈa i te api 20]
I to Gutenberg iteraa mai i te matini neneiraa parau, ua parare oioi atura te mau parau apî e te mau manaˈo.
[Hohoˈa i te api 18]
I teie mahana mea rahi aˈe to tatou ite no nia i te mau ohipa e tupu nei na te ao nei ia faaauhia i to tatou mau metua tupuna. Tera râ, e nehenehe anei e tiaturi e parau mau anaˈe te faataahia maira na roto i te mau ravea haapurororaa parau apî? Te vai ra anei te tahi mau tumu e manaˈo ai tatou e te faaohipa-huna-hia ra teie mau parau no te turu, ei hiˈoraa, i te mau faufaa a te feia faaite i te mau poroi faatianiani aore ra ta te feia politita? Aita anei tatou e erehia ra i te hoê parau faufaa roa ta te mau ravea haapurororaa parau apî e ore e faahiti nei? Te pahono nei o A ara mai na! i teie mau uiraa i roto i te mau tumu parau i muri nei.