VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/7 api 13-15
  • Te avaava—Te hiˈoraa kerisetiano

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te avaava—Te hiˈoraa kerisetiano
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te here i te Atua e i te taata-tupu
  • No te aha ratou i faaea ˈi
  • Mea tano anei ia rave i te mau tutavaraa?
  • Eaha to te Atua manaˈo i te puhipuhiraa avaava?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Te ohipa hoo taoˈa e haapohe—O outou anei te tapao?
    A ara mai na! 1989
  • No te aha te rahiraa taata e pupuhi ai i te avaava, no te aha ratou i hape ai
    A ara mai na! 1986
  • Te vai mau ra anei te hoê taairaa i rotopu i te avaava e te oraora-maitai-raa o te tino?
    A ara mai na! 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/7 api 13-15

Te avaava—Te hiˈoraa kerisetiano

PAPU maitai e aita te Bibilia e faahiti ra i te parau no te avaava e no nia i te puhipuhiraa i te avaava, e te tumu: aita roa ˈtu teie na mea e piti nei e itehia i te pae Hitia o te ra ma i Tahito ra. Aita hoi teie raau tupu no Marite Apatoa mai, i Mexique e i te mau Antilles i ô mai i roto i te tahi atu mau fenua o te ao nei na mua ˈˈe i te ropuraa o te senekele XVI.

Teie râ, e ere ïa te auraa e te faaea muhu ore noa ra te Bibilia i nia i taua tumu parau nei. Te faaite maramarama maira hoi oia i te mau faaueraa tumu no nia i te huru haerea te tia ia faaohipa i roto i te mau huru tupuraa atoa. E tuatapapa anaˈe na vetahi o taua mau faaueraa tumu matamua ra.

Te here i te Atua e i te taata-tupu

Ua faataahia mai te manaˈo matamua te tia i te kerisetiano ia faaohipa e Iesu i te na ôraa mai oia e: “E hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa e ma to varua atoa, e ma to puai atoa, e ma to manaˈo atoa ia hope, e aroha hoi oe i to taata-tupu mai te aroha ia oe iho na.” — Luka 10:27.

Nafea hoi te hoê taata e nehenehe ai e here i te Atua ma to ˈna mafatu atoa, ma to ˈna feruriraa atoa, e ma to ˈna puai atoa mai te peu e e faaite mai o ˈna i te puai o to ˈna feruriraa ia rave o ˈna i te hoê peu e haapohe ia ˈna i te maˈi e e pohe oioi roa ˈtu ai oia? E faaite anei tatou i te aau mehara no te ǒ a te Atua oia hoi te ora, ia huti tatou i te raau taero, te hoê raau e nehenehe e riro ei mea faufaa roa no tatou? I te mea hoi e ua ite tatou e na te Atua i horoa mai “i te ora, e te aho”, e tia anei ia tatou ia haaviivii i te aho ta ˈna i horoa mai no tatou (Ohipa 17:24, 25)? Ia au i te hiˈoraa o te Atua, ua riro mau â te puhipuhiraa i te avaava ei peu ino mau, aore ra, ia au i te faataaraa ta te hoê titionare e horoa ra, “e peu viivii mau e te tia ore”.

E here anei te hoê taata e puhipuhi i te avaava i to ˈna taata-tupu ia haaviivii o ˈna i to ˈna ahu e ia haaviivii o ˈna i te reva na roto i to ˈna aho e te au auahi ta ˈna e puhipuhi ra i rapae? Eaha te parau no to ˈna mau fetii: ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii? Te faaite ra anei o ˈna e te here ra o ˈna ia ratou ia pee o ˈna i te hoê haerea e haapohe rii mǎrû noa ia ˈna, te hoê pohe mauiui e te oioi ta to ˈna utuafare fetii e ite atu? E nehenehe anei e parau e e peu kerisetiano ia faahepo tatou ia vetahi ê ia hutihuti i te mau au auahi ino e mai te huru atura ïa e e taata puhipuhi avaava atoa oia? Eita roa ˈtu e maerehia e i roto i te aua tiare no Blanes, i te fenua Paniora, ua tuuhia te mau tumu avaava i roto i te anairaa tiare taero.

E te hereraa ia ˈna iho? Mea tano iho â ia here tatou ia tatou iho a aupuru atu ia tatou i te pae tino, i te pae feruriraa e i te pae varua. Inaha hoi, ua parau te aposetolo Paulo e “aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite”. E nehenehe anei e parau e te here ra tatou ia tatou iho ia rave tatou i te hoê peu e faino mǎrû noa i to tatou oraora-maitai-raa? — Ephesia 5:28, 29.

Ua tǎpǔ mai te Atua ra o Iehova “i te raˈi apî e te fenua apî (...), i te vai-mau-raa o te parau-tia ra”. (Petero 2, 3:13.) O te hoê teie ao apî e te mâ maitai, aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe tapao no te viivii. Eita e faatia faahou ia puhipuhi i te avaava i reira, e aita hoi taata e hinaaro i te reira. No reira, no te aha e puhipuhi ai i te avaava i teie mahana? E itehia taua huru feruriraa nei i roto i te aˈoraa a te aposetolo Paulo e na ô ra e: “E teie nei, e au mau here e, tei ia tatou taua mau maitai i parauhia maira, e tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua, ma te faatupu hua i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.” (Korinetia 2, 7:1). Te haaviivii nei te raau taero i te tino. E te hoê kerisetiano e puhipuhi ra i te avaava, eita ta ˈna e pûpû atu i to ˈna tino no te Atua “ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, o te haamori au ïa [ia ˈna]”. (Roma 12:1.) Te haapii maira te feruriraa au maitai e mea atâata roa ia puhipuhi i te avaava e aita roa ˈtu e tano ra i te mau faaueraa tumu bibilia. Tera te manaˈo matamua te tia ia faaitoito i te taata e hinaaro e faaea i te puhipuhi i te avaava e au mai ai te Atua ia ˈna.

No te aha ratou i faaea ˈi

E rave rahi milioni taata i roto i te ao nei tei faaea i te puhipuhi i te avaava. No reira, e nehenehe mau atura ïa e faaea i te puhipuhi. Nafea ra hoi e tapae ai? Mea faufaa roa te hoê tumu puai. No te rahiraa o te taata, e riro paha taua tumu ra o to ratou ïa oraora-maitai-raa i te pae tino, te hereraa ia ratou iho, aore ra i te hereraa i to ratou utuafare fetii. No te tahi pae, te vai atoa ra te hoê tumu faaroo: oia hoi te hinaarooraa e ia au mai te Atua ia ratou.

Te haamanaˈo ra anei outou ia Ray, ia Bill, ia Amy e ia Harley, ta tatou i faahiti aˈenei te parau i roto i te piti o te tumu parau? No te aha hoi ratou i faaea ˈi i te puhipuhi i te avaava?

E taata hauti upaupa aore ra hauti teata paha o Bill e te huruhuru taa roa e te rouru roa ia ˈna i haamata i te haapii i te Bibilia e te mau Ite o Iehova. Teie ta ˈna e faatia faahou maira: “Ua hinaaro vau e ia au mai te Atua ia ˈu e e tavini ia ˈna ma te hoê tino e te hoê feruriraa viivii ore. Ua faaea taue aˈera vau i te puhipuhi i te avaava. I te 1 no tenuare 1975, ua puhipuhi vau i ta ˈu avaava hopea e ua faarue vau i ta ˈu puohu avaava. Mai reira mai, ua maitai roa mai ïa vau. Te vai ra to ˈu maa vahi iti emphysème, ua maitai roa maira vau i te pae no te ite-faahou-raa i tera huru peni e tera huru peni i muri aˈe i to ˈu faaearaa i te puhipuhi i te avaava.”

Te faataa maira o Amy, te vahine utuutu maˈi, e mea nafea to ˈna faaoreraa i te puhipuhi i te avaava: “Te reira atoa vau ia tâpûhia i te taata, e inaha ua ite au i te mau huru mahaha atoa: mea tarona maitai vetahi e te maitai, area vetahi ra mea ereere roa ïa e te taero. Noa ˈtu â ïa e ua ite vau i taua mau mahaha maˈi ra, mai te huru ra ïa e ua î roa te pepa i nia iho, aita te reira i faaitoito ia ˈu ia puhipuhi i te avaava. Te na ô noa na vau i te parau: ‘Mea apî â oe. Eita te reira e roohia i nia ia oe.’

“I muri iho, i te matahiti 1982, ua hinaaro aˈera vau e faanaho i to ˈu oraraa e ua haamata aˈera vau i te haapii i te Bibilia e te mau Ite o Iehova. Noa ˈtu â ïa e ua noho vau i pihai iho i te hoê vahine e Ite oia, eita vau i nehenehe e ore e haere e puhipuhi i te avaava ma te tapuni i nia i te taupee. Ua tia aˈera hoi ia ˈu ia aro ia ˈu iho. Ua pure maoro roa vau ma te tuutuu ore, i te taime râ vau i opua ˈi, mea ohie roa. Mea fifi roa na mahana matamua e piti, ua riro râ te pure tuutuu ore no ˈu ei tauturu faufaa mau.”

Mea fifi roa na Harley, te pairati tahito no roto i te nuu e tere na te moana, ia haapae roa i te raau taero. “Ua tamata vau, ma te faufaa ore râ hoi, no te faaea rii rii noa. I muri iho, i muri aˈe i to ˈu raveraa i te opuaraa ia bapetizo ia ˈu ei Ite o Iehova, ua faarue taue aˈera hoi au. Mea fifi roa na mahana e piti aore ra e toru i muri aˈe. Aita vau e taa ra e nafea ra. E iria noa hoi vau; e e hinaaro noa na vau i te puhipuhi i te avaava. Ua horoa maira te hoê Ite i teie nei aˈoraa faufaa mau ma te na ô mai e: ‘I te taime oe e hinaaro ai e rave i te hoê avaava oe e pure ai ia Iehova ia turu mai oia ia oe.’ Ua nehenehe vau e ite i te aravihi o taua aˈoraa nei. Ua mau maitai atoa ia ˈu i teie nei huru feruriraa, oia hoi: E nehenehe anei ta ˈu e manaˈo e e avaava to roto i te vaha o Iesu? Eita iho â ïa e nehenehe e manaˈo. Ua taa ra ia ˈu e no te faaea i te puhipuhi i te avaava, ia noaa mau ïa ia oe i te hoê tumu puai. Ua matau noa na vau i te parau i to ˈu metua vahine e: ‘O vau anaˈe ta ˈu e faaino ra, mama.’ Inaha hoi, o ˈna atoa ta ˈu e faaino ra, e auê ïa faainoraa e.”

Faaea i te puhipuhi i te avaava, aita atoa ïa i riro ei mea ohie no Ray, te hoê matoro tahito i roto i te nuu e tere na te moana. “Ua tamata vau e hia rahiraa taime hou aˈe vau e farerei i te mau Ite o Iehova, ta ˈna ïa e faatia ra, aita râ i manuïa. E pinepine vau i te farerei i te mau taata e puhipuhi nei i te avaava, e mea fifi roa na ˈu ia patoi atu i te avaava i faaauhia mai ia ˈu. Ia ˈu râ i ite i te parau mau e vai ra i roto i te Bibilia, ua hinaaro vau e tavini ia Iehova, mai ia Iesu. Ua faarue taue aˈera vau i te puhipuhi i te avaava. E piti hebedoma i te maoro, auê ïa vau i te peapea e. E titau noa na to ˈu tino i ta ˈna faito raau taero. Auê ra hoi ïa tauiraa i muri iho e! Ua noaa taue maira ia ˈu i te itoito. Ua maitai roa vau. Ua anaanatae faahou vau.”

Mea tano anei ia rave i te mau tutavaraa?

Mai te peu e te hoê peu e peu atâata mau, e hinaaro iho â ïa te feruriraa maitai e ia faarue tatou i taua peu ra. Inaha hoi, te puhipuhiraa i te avaava e ere noa i te hoê peu atâata roa, e peu râ e haapohe; e mai te huru ra e te huti ra oe i te mea taero. Teie ta Patrick Reynolds i parau no nia i taua tumu parau nei, oia hoi te fatu o te mau fare hoo avaava Reynolds, i mua i te tahi mau melo o te Apooraa marite: “No ˈu, ia ravehia i te mau parau faatiani no te mau avaava mai te huru ra ïa e te turuhia ra te hoê raau taero; i to ˈu manaˈo mea tia mau â ïa, e mea maitai hoi ia faaore roa i te mau parau faatiani atoa e turu ra i te avaava.”

No te mau kerisetiano, e hinaaro e ia au mai te Atua ia ratou, mea tano iho â ïa e mea maitai ia faaore roa mai roto atu i to ratou oraraa, eiaha noa i te parau faatiani e turu ra i te avaava, i te avaava iho râ. Avaava (“mea mama” aore ra eita), te mau paipu e te mau tita, e mau ravea anaˈe hoi teie no te faataero ia ˈna iho e te raau taero. Eita outou e hinaaro i teie mau mea no te haapapu e ‘mea atea to outou haereraa mai’, e e taata ite i te mea au maitai outou aore ra mea au na outou i te ora. Noa ˈtu â ïa e eaha te mau mea ta te feia e haa ra e ia tere teie ohipa hoo taoˈa e haapohe i te taata, e faatiaturi mai ia outou e ere roa ˈtu te faataeroraa i te hoê ohipa papu mau.

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

Te mau tauiraa i roto i te ohipa hoo avaava

I te matahiti 1875 ra, ua haamau o R. J. Reynolds i te hoê fare hoo avaava e amuamuhia i Caroline Apatoerau (Etats-Unis). I te matahiti 1913 ra, ua faatupu taua fare ra i ta ˈna avaava matamua: te mau Camel. I muri iho, no te mea hoi e ua tere maitai te ohipa, to muri noa mai atura ïa oia ia Philip Morris i te mau Etats-Unis no nia i te pae no te hooraa i te avaava e te moni apî e noaa mai. Te hina a na taata i haamau i taua fare ra o Patrick Reynolds ïa, ua hau atu o ˈna i te 40 matahiti. I muri aˈe i to ˈna puhipuhiraa i te avaava 15 matahiti te maororaa, ua rave aˈera oia i te hoê tiaraa tei faahuru ê mau i te mau taata tei riro te avaava ei imiraa moni na ratou.

I te matahiti 1986 ra, ua tia ˈtura oia i mua i te tahi mau melo no te Apooraa marite no te faaite roa ˈtu ia ratou i te fifi ia puhipuhi i te avaava. Mai reira mai, ua na reira tamau noa o ˈna. Na te aha e faatupu i taua huru inoino ra no teie taoˈa, oia iho te tumu iho to ˈna fetii i monihia ˈi? Te hoê ïa manaˈo ta ˈna i tapea mai to ˈna vai-tamarii-raa ra: oia hoi to ˈna metua tane, te hoê taata puhipuhi rahi i te avaava, i pohe rii mǎrû noa i te emphysème. Teie ta Patrick Reynolds i parau: “Te hohoˈa ta ˈu i tapea mai no to ˈu metua tane, o te hohoˈa ïa o te hoê taata e rohirohi tamau noa e e taio noa i te taime e toe ra no ˈna no te ora.”

Ua opua o Patrick Reynolds e faaohipa i to ˈna oraraa no te hoê ohipa maitai aˈe. “Ua ite aˈera vau e e nehenehe vau e taui e e faaohipa i to ˈu oraraa no te hoê ohipa maitai.” Ia au i ta ˈna e parau ra, e tamau â i te haaparare i te mau “raau taero e haapohe” mai te huru ra ïa e “te ravehia ra te peu ino roa ˈˈe”.

“Mai te peu e ua faaamu te ohipa hoo avaava ia ˈu, ua haapohe atoa râ oia e rave rahi milioni taata, e e tamau â o ˈna i te haapohe mai te peu e eita te taata e hinaaro e farii e e mea atâata mau te avaava.” — The New York Times, 25 no atopa 1986.

Ua tui te roo o David Goerlitz no te mea e ua hauti o ˈna i te tiaraa o te taata matamua o te mau parau faatiani e turu i te avaava Winston. Ua faarue oia i taua tiaraa ra, e i teie mahana o ˈna te hoê o te mau tia o te Taatiraa marite e aro i te mariri ai taata. Na te aha i turai ia ˈna ia taui? Ua faataa mai oia i roto i te hoê uiuiraa manaˈo i ravehia i roto i te afata teata, i te 29 no titema 1988, e te na ô ra ïa e: ‘Ua haere vau e hiˈo i to ˈu taeae i te vahi i reira e vaiihohia ˈi te mau taata i roohia i te mariri ai taata no te hoê fare maˈi no Boston. I taua mahana ra, ua ite roa ˈtu vau i te mau faahopearaa no ta ˈu ohipa: te mau taata i roohia i te mariri ai taata no te mea ua puhipuhi ratou i te avaava. Ua ite au i te mau faahopearaa ino mau o te avaava i nia i te feia i roohia i taua fifi ra, e tae noa ˈtu i nia i to ratou mau utuafare. Ua ite au i te mau taata maha ahuru matahiti aita e rouru faahou, e mau uaua tei taumihia i roto i te arapoa e i roto i te vairaa maa. Ua haama roa vau e ua opua aˈera vau e ore roa ˈtu e turu faahou i te mau parau faatiani no te avaava.’

[Hohoˈa i te api 14]

“Ua ite roa vau i te mau taata i tâpûhia, e ua ite vau i te mau huru mahaha atoa.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono