O vai te fatu i te Fenua?
I ROTO i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua pahono maira Iesu e o ‘te feia haehaa te fatu i te fenua’. Tau senekele na mua ˈtu, ua papai te papai salamo ra o Davida e: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua.” No nia i te Atua ra o Iehova, teie ta Bibilia e parau ra: “Area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei.” — Mataio 5:5; Salamo 37:11; 115:16.
A poiete ai te Atua i te taata, ua faaue maira oia ia ˈna e haapao i te fenua, ‘e e atuatu atu e a aupuru atu’. (Genese 2:15.) Maoti hoi i te reira, te haaviivii nei te taata e te faaino nei hoi i te vahi i reira oia e faaea ˈi. Te faaite atea maira te Apokalupo 11:18 e e tupu mau â mai te reira te huru e o te Atua anaˈe ra te nehenehe e faaore roa i te reira; no reira, e “haamou atura ïa [te Poiete] i te feia e faaino nei i te fenua”. Mai te peu e te tapiri ra te taata i to ˈna tariˈa i te mau tuô patoiraa a te natura, area te maniania o te moni ra, aita roa ïa oia e tapiri ra i to ˈna tariˈa. — Timoteo 1, 6:10, T.a.a.
Teie râ, i roto i te roaraa o te tau, te tahi tau moni ïa tei mâuˈa i roto i te faaino-roa-raa i te vahi faaearaa o te taata nei. Teie te uiraa faufaa mau ta te hoê vea U.S.News & World Report, e faahiti ra:
“O vai ma te mau taata manaˈo tano roa i teie mahana? A hia ˈtura rahiraa matahiti i teie nei, te faaino-noa-hia nei te feia e haapeapea ra i te ohipa ta tatou e rave ra i nia i te fenua nei, ma te faariro ia ratou ei mau taata e moemoeâ noa ra, ei mau taata manaˈo haapeapea, ei mau taata e faaô atu ia ratou iho i roto i te mau ohipa e ere i te ohipa na ratou. E inaha, mai te huru atura ïa e taua mau taata e hepohepo e ‘e moemoeâ’ ra hoi, ua tano roa ratou, no nia i te parau o te ûa taero, no nia i te fifi e roohia ra e to tatou paruru ozone aore ra te tamahanahanaraa te huru o te palaneta ta te haaviiviiraahia te reva e te mahu ino e faatupu nei.
“I roto taua na tuhaa e toru nei, e mau faahopearaa iino iho â ïa e faaruruhia ˈtu e tatou nei e ta tatou mau tamarii, no te matapo o teie mau taata e parau ra e e manaˈo tano roa to ratou. E riro taua huru ‘manaˈo tano’ ra, tei aratai hoi ia ratou ia patoi i te tahi mau ravea no te aro i te haaviiviiraa, oia hoi i taua tau ra, e nehenehe e taiohia te tahi tau mirioni [dala marite] haamâuˈaraa, i te faahepo ia tatou ia aufau te tahi tau miria no te aro i te mau faahopearaa papu maitai e nehenehe e faatupu mai i te hoê ati i roto i te ao taatoa nei.”
Te feia e nehenehe e rave i te tahi ohipa, ua feaa ïa to ratou manaˈo e ua faaî i to ratou pute a pohe-noa-hia ˈi vetahi pae i te maˈi e a pohe noa atoa ˈi vetahi pae. E aita roa ˈtu to ratou haerea i taui. Te haapapu maira na matahiti e 6000 o te aamu taata nei i mairi e ua tano mau â te Bibilia ia parau oia e: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” — Ieremia 10:23.
Ua horoa mai te Atua na te taata i te aratai e hinaaro-mau-hia e ana: “E lamepa ta oe parau i to ˈu nei avae, e tiarama no to ˈu nei mau eˈa.” (Salamo 119:105). E aratai hoi taua lamepa nei ia tatou i te oaoaraa: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra.” — Isaia 48:17, 18.
Atae hoi e, aita te rahiraa o te huitaata nei i farii ma te haehaa i te aratairaa a te Atua, e te ooti nei oia i te mau faahopearaa no taua farii-ore-raa na ˈna ra. Te titau ra oia e na ˈna iho e faatere ia ˈna, e te onoono noa nei oia e rave i te hoê eˈa e aratai tia ia ˈna i te pohe. O te feia aau haehaa anaˈe ra te itea i “te eˈa e tae atu ai i te ora”. — Mataio 7:13, 14.
I teie mahana, ua riro atura ïa te mau taata ei feia te ore e nehenehe e faaau ia ratou i tera e tera tupuraa. I muri aˈe i to ratou haaviiviiraa ia ratou i te pae morare, te haaviivii nei ratou i te palaneta. E no te topa-roa-raa ratou i te pae morare te Atua e haava mai ai ia ratou ei mau taata o te ore roa e tia ia fatu mai i te Fenua. E vauvau mai te tumu parau i mua nei i te mau hiˈoraa papu maitai o na nunaa e piti no Tahito ra, oia hoi, i muri aˈe i to raua haaviiviiraa i to raua fenua mai te reira te huru, ua tiavaruhia ˈtura raua.
[Hohoˈa i te api 10]
Ua viivii roa to tatou palaneta inaha, e ere hoi te reira i te ohipa maere no te taatoaraa o te taata, e te tamau noa nei te mau aivanaa i te haaparare i te mau poroi faaara. Te haapohe nei te mau ûa taero i te mau ururaau e te mau iˈa, te faaino nei te mau mahu o te mau mohina raau pâmu i te paruru ozone, ua ino roa te fenua i te mau taoˈa taero, ua viivii roa atoa te mau moana na roto i te faarueraahia te mau pehu i reira e te mau ati e roohia i te mau pahi faauta mori arahu, e maoti te faaohiparaahia te mau taoˈa mai te arahu ra, ua mahanahana roa te huru o te fenua nei — aita hoi te mau buka i papaihia no nia i teie tumu parau e faaite papu ra i te aanoraa o te mau faainoraa i ravehia. Teie râ, aita te rahiraa o te taata o teie nei tau e taa ra i te tumu matamua roa o te haaviiviiraa: oia hoi te topa-roa-raa i te pae morare, e vai ra mai te mau senekele mai â. “Ua oto te fenua, e ua oriorio; ua auê to te ao, e ua oriorio; ua paruparu te feia teitei o te fenua nei. Ua viivii te fenua i raro aˈe i te taata ra; ua hapa ratou i te ture ra; ua ruri-ê-hia e ratou tei haapaohia ra; ua piˈo ratou i te faufaa haapao-tamau-hia ra.” — Isaia 24:4, 5.