Te raau taero—Te vai ra anei te hoê ravea?
AITA te mau ravea atoa i faaohipahia no te tapea i te parareraa o te raau taero, i manuïa. Eaha hoi te tumu? Hoê noa ïa parau pahonoraa, oia hoi: TE MONI. E ohipa maona mau te raau taero e e naea-roa-hia te apî e noaa mai, i nia i te mau miria dala marite.
I te mau Etats-Unis anaˈe, te manaˈohia ra e te tino moni e noaa mai na roto i te hooraa i te raau taero, e 60 miria e tae atu i te 120 miria dala marite i te matahiti hoê. Noa ˈtu e e tatarahia tau 20 miria no te mau haamauˈaraa, te apî e toe mai oia ïa, e 40 e tae atu i te 100 miria dala marite. “Maoti te tino moni ra e 300 miria dala marite i te matahiti, ua riro te ohipa hooraa raau taero ei ohipa maona matamua i roto i te ao nei”, ta te vea ra World Press Review ïa i papai.
Ma te faaohipa i teie tino moni rahi roa, ua hauti te feia hoo raau taero i nia i te huru nounou moni e te miimii o te taata nei, e ua noaa ia ratou i te mana no te rave mai ta ratou e hinaaro. “Aita ratou e taio faahou nei i ta ratou moni, ta te hoê ïa mutoi i parau, e faito râ ratou i to ˈna teiaha. E nehenehe ratou e peta i te taata no te haavare i mua i te tiribuna; e nehenehe hoi ratou e peta i te taata ta ratou e hinaaro.” I te fenua Bolivie, te parauhia ra e ua faaau te hoê taata hoo raau taero e na ˈna e aufau i te taatoaraa o te tino moni ta te fenua i tarahu i te tahi atu mau fenua — oia hoi e 3,8 miria dala marite — mai te peu e eita te mau mana faatere e faatura i te ture no nia i te mau raau taero.
I te mau fenua no te pae Tooa o te ra ma, mea puai aˈe te mana o te mau raatira o te cocaïne e o te marijuana i to te mau huimana o te opiumu i Asia, mea mana roa atoa hoi ratou. Ia au i te vea ra Time, “na roto i te petaraa i te taata e te faaohiparaa i te pupuhi, ua haaparare te mau huiarii o te raau taero i te ohipa iino mai te fenua Bolivie e haere tia ˈtu i te mau Bahamas, e i roto e rave rahi mau fenua, fatata roa ratou i te riro ei mana puai aˈe i te faatereraa hau iho e mana ra i reira”. Te na ô ra o Belisario Betancur, peretiteni tahito no Colombie, e: “Te aro nei matou i te hoê faanahonahoraa tei puai aˈe i te Hau.”
Ua ite hoi o ˈna eaha ta ˈna e parau ra. I Colombie, ua aratai te pǔpǔ maona a Medellín, e faatere nei i te hooraa cocaïne, i te hoê ohipa haavîraa i nia i te feia atoa i haafifi i to ˈna mau faufaa aore ra i hinaaro e horo i to ˈna mau melo i mua i te tiribuna. I rotopu i te feia i taparahi-pohe-hia, te vai ra te hoê tia no te Haavaraa, e 21 mau haava, te hoê paoti ohipa no te hoê vea, tau ahuru mau papai vea e e rave rahi mau faehau e e mau mutoi. “Aitâ i itehia aˈenei te hoê faanahonahoraa ohipa iino, i te manuïaraa i te haamehameha i te hoê nunaa puai, ta te vea Newsweek ïa e faataa ra. Te mǎtaˈu nei te mau haava no Colombie i te faaoti i te hoê haavaraa, te mǎtaˈu nei te mau mutoi i te haru i te taata. I teie nei, e pinepine te mau papai vea i te papai i ta ratou mau tumu parau faahaparaa i roto i te fenua ěê, i reira to te rahiraa o to ratou mau hoa hororaa ia ore ratou e taparahihia.”
Aita te aroraa i te hamaniraa i te raau taero i manuïa
O te moni te tumu te mau faanahoraa atoa i ravehia no te faaore i te raau taero, i ore ai i manuïa. Te tamau noa nei te feia faaapu i te tanu i te coca, te cannabis e te raau opiumu, no te mea mea hoona aˈe teie ohipa ia faaauhia i te mau faaapu matauhia, mea iti roa hoi ta ratou moni e noaa mai. No ratou, ua riro te mau taata hoo raau taero ei feia maitatai o te turu nei i te pae faanavairaa faufaa o te fenua. E rave rahi mau mutoi e mau tuanie teie e tapo nei i to ratou mata ia faaô-huna-hia te raau taero i roto i te hoê fenua e e nehenehe ratou e aufauhia e 300 000 farane farani [fatata e 6 000 000 farane patitifa] aore ra hau atu â no te na reira-noa-raa.
Te haapii atoa nei te mau taata hoo raau taero, i te mau tamarii e iva aore ra hoê ahuru matahiti, nafea ia monihia maoti te hooraa i te raau taero: 1,50 farane [fatata e 30 farane patitifa] no te hoê puohi iti crack pau, ta ratou e ohi na nia i te purumu, e 600 farane [fatata e 12 000 farane patitifa] i te mahana no te tiai e no te faaara mai ia haere mai te mutoi, e 2 000 farane [fatata e 40 000 farane patitifa] i te mahana, no te afai te raau taero, e e aufauhia ˈtu e 20 000 farane [fatata e 400 000 farane patitifa] i te mahana i te mau taurearea e hoo atu i te raau taero. I muri iho, ma te faaiteite atu i te mau ahu moni roa, te mau fifi piru aore ra te mau pereoo moni rahi, e huti mai ïa ratou i to ratou mau hoa haapiiraa i roto i teie ohipa.
Te faaohipa nei te mau taata faahuehue i te raau taero ei ravea e noaa mai ai te moni no te aufau i ta ratou mau ohipa totovaraa. Ei faahoˈiraa, e tauturu ïa ratou i te mau taata hoo i te raau taero. Te apiti atoa nei te tahi mau faatere politita i roto i te ohipa hooraa i te raau taero, ia monihia ratou e oia atoa no te faatahuri i te mau faatereraa enemi. Eita ratou e haamarirau i te haru i te taata e i te faautua ia ratou. No te moni rahi e noaa mai, ia faaea noa ˈtu te hoê taata hoo raau taero aore ra te hoê tia mana i petahia, e piti atura ïa taata ê atu te tia mai no te mono ia ˈna.
Ia au i te hoê faataaraa parau i neneihia i te avae mati i mairi aˈenei na te pu ohipa a te Hau marite, “te vahi peapea roa, e ohipa tapi hooraa ona roa te hamaniraa e te hoo-huna-raa i te raau taero, e te rahi noa ˈtura te feia e faataero nei ia ratou na te mau vahi atoa o te ao nei. Te petaraa i te mau tia a te hau e te mau haava, te petaraa i te mau taata e faataa i te parau i mua i te tiribuna, te haamǎtaˈuraa e te haavîraa puai, e i te mea e mea puai aˈe te feia hoo raau taero i te mau Hau faatere i te pae no te mau taata e rave ra i te ohipa na ratou, te mau mauhaa e te mau ravea i te pae moni, na teie mau tumu atoa ra e haafifi nei i te mau tutavaraa e ravehia nei na te ao nei no te faaore i te hamaniraa e te hooraa i te mau raau taero”. No reira, eaha ˈtura ïa te ravea?
Te ravea, o te faaitiraa anei i te titauraa i te raau taero?
Te manaˈo nei vetahi pae e te ravea ra, o te faaitiraa mai ïa i te aniraa a te feia e hinaaro nei i te raau taero. Mai te tahi atu mau ohipa maona, ua haamauhia te ohipa hooraa raau taero na te ao nei, i nia i te pûpûraa ˈtu i te tahi taoˈa e te titauraa i te teie taoˈa. Mai te peu e eita te taata e titau uˈana faahou i te raau taero, e ore atoa ïa to ˈna parareraa. Teie râ, noa ˈtu te mau faaararaa, te haamaramaramaraa i te taata, te mau hiˈopoaraa e te mau faaitoitoraa ia ‘parau e eiaha i te raau taero’, eita ïa te rahiraa taata e faataero ia ratou, e iti ra. Te vahi peapea roa ˈtu â, te rahi noa nei ratou.
“Te farerei atoa ra te tahi atu mau fenua i teie ati, ta te Time ïa e papai ra. Ua hema roa atoa te ui apî i te pae Europa ma e i te fenua Asia ra, i teie peu marite no te raau taero ra. Noa ˈtu â ïa e mea fifi roa ia tapao i te mau numera tia, mai te huru ra e te parare noa ˈtura te raveraa i te raau taero i roto i te ao nei, i roto iho â râ i te mau fenua e hoo atura i te reira i te mau Etats-Unis.” O te ohipa ïa e itehia ra i te fenua Bolivie, tei tapao hoi aita i maoro aˈenei, i te hoê maraaraa rahi i te pae no te rave-hua-raa i te raau taero. A tamau-noa-hia ˈi i te tanu i te coca ma te faatiahia e te ture, e auauhia te mau rauere aore ra e inuhia mai te tî ra te huru, te rahi noa ˈtura te mau taurearea no Bolivie tei mataro roa i te bazuko, oia hoi te hoê raau taero e au i te cocaïne o te puhipuhihia. I to ˈna aˈe pae, ua tapao te fenua Viêt Nam, i te hoê maraaraa rahi o te mau taurearea e faataero nei ia ratou i te opiumu e te héroïne, i te pae apatoerau e i te pae apatoa atoa hoi o teie fenua. Te manaˈohia ra e te vai ra e 40 mirioni feia e rave nei i te raau taero opanihia e te ture i roto i te ao nei.
Te fariihia nei i teie mahana e, aita hoê aˈe fenua e nehenehe e arai o ˈna anaˈe iho i te fifi o te raau taero. E nehenehe anei ïa e tiaturi e e tahoê te mau nunaa no te faaore i teie ati? Ia hiˈohia te nounou moni e te imi taoˈa rahi e itehia ra i roto i te ohipa maona o te raau taero, eita ïa teie huru tahoêraa o te mau nunaa e nehenehe e tiaturihia — ma te ore hoi e faahiti i te mau tiaraa politita taa ê e ore roa ˈtu e tuea. Te haamarirau nei te tahi mau Hau i te titau e ia faautuahia to ratou mau hoa politita, i te mau utua etaeta mau, noa ˈtu â ïa e ua riro teie mau fenua ei mau pu haaparareraa i te ohipa hooraa raau taero. Hau atu, ua riro te tanuraa i te raau tupu e hamanihia ˈi te raau taero ei imiraa no te mau mirioni taata. Ia au i te World Press Review, “e topatari roa ïa vetahi mau fenua mai te peu e e ore taue noa te ohipa maona o te raau taero”.
Te ravea
Te tiaturi nei te mau mana faatere e a tahi, e iti mai te rave-hua-raa i te raau taero e i muri iho, e ore mǎrû noa te hinaaro o te taata no te raau taero. Teie râ, e ere te tiaturiraa e e ore roa te fifi o te raau taero i te moemoea. Teie hoi te parau tǎpǔ e taiohia ra i roto i te Bibilia: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (Isaia 11:9; Habakuka 2:14). ‘E ore e hauti, e ore e rave ino’ oia hoi te auraa, e ore roa atoa te taatoaraa o te mau fifi i taaihia i te rave-hua-raa i te raau taero.
A tapao na râ i te tumu o teie tauiraa: E î roa hoi te fenua nei “i te ite ia Iehova”. Ia tiamâ mai te hoê taata i te mana o te raau taero, mea faufaa roa ïa ia papu maitai to ˈna manaˈo. Na te here ia Iehova e te hinaaro e ia farii mai oia ia ratou, i niuhia i nia i te ite mau no nia i to ˈna huru e to ˈna hinaaro, i tauturu i te mau taata e rave rahi ia tiamâ mai i te faatîtîraa o te raau taero. A hiˈo na i te hiˈoraa o Angelo.
E 60 matahiti to Angelo i teie nei, e e rave rahi matahiti to ˈna faataero-noa-raa ia ˈna iho, inaha ua haamata oia i te matahiti 1964 ra. Ua haamata o ˈna i te rave i te raau taero na roto i te arai o to ˈna mau hoa e au ra hoi e e ohipa anaanatae roa ta ratou e rave ra, e ua haamata oia i te puhipuhi i te marijuana e i muri iho, ua tamata atoa ˈtura o ˈna i te cocaïne, te haschisch, te morphine e te LSD. “Tei raro aˈe noa vau i te mana o te raau taero, ta Angelo ïa e faatia ra. E faataero na vau ia ˈu i te mau mahana atoa. I to ˈu manaˈoraa, e nehenehe ïa ta ˈu e faaohu i te ao nei. Te nevaneva haere noa ra to ˈu upoo. I taua tau ra, te haere ra te taata i nia i te avae, area o vau ra, te hinaaro ra ïa vau e haere atea roa ˈtu â.”
Teie râ, ua faatupu te raau taero i nia ia Angelo, i te mau aoaoa, te iria, te faataa-ê-raa ia vetahi ê e te hinaaro e haapohe ia ˈna iho. “I te avae mati 1979, haamata ˈtura vau i te taio i te Bibilia, ta Angelo ïa e parau faahou ra. Te ite ra vau i te mau aoaoa e te hinaaro atoa ra vau e haapohe ia ˈu iho, tera râ, te hinaaro ra vau na mua ˈˈe e ite e e haere atu vau i hea i muri aˈe i to ˈu poheraa. Haere mai nei te mau Ite o Iehova i to ˈu fare, e ani atura vau ia ratou ia faataa mai i te Bibilia. I to ˈu tuatapaparaa i te Bibilia, taa ˈtura ia ˈu e te opani ra te ture a te Atua i te raveraa i te raau taero, no te mea o te Atua te fatu o to tatou tino, e te na ô ra te Korinetia 2, 7:1 e e tia ia tatou ia tamâ ia tatou iho i te mau huru ‘viivii’ atoa.”
Mea nafea hoi to ˈna manuïaraa i te tiamâ mai i te raau taero? “Na roto ïa i te pureraa i te Atua, ta ˈna ïa e parau ra, oia mau te pureraa ma te aau mehara e te haapiiraa i te Bibilia i te mau mahana atoa. E tia mau â ia noaa ia oe i te hinaaro mau no te faarue i te raau taero. E ere iho â i te mea ohie. Teie râ, te manaˈo nei au e ua ite o Iehova eaha te mea e vai ra i roto i to ˈu mafatu, e mai ta te Maseli 3:5, 6 e parau ra, e nehenehe vau e turui atu i nia ia ˈna. I te mea e ua riro roa vau ei tîtî na te raau taero, te tiaturi nei au e na Iehova iho i tatara mai ia ˈu mai roto mai i teie fifi.”
Mai ia Angelo, e rave rahi mau taata tei ite atoa e maoti te hoê manaˈo papu, te faaroo i te Atua, te tiaturiraa i ta ˈna tauturu e ma te turuhia mai e to ratou mau hoa here mau, e nehenehe ta ratou e ofati i te faatîtîraa a te raau taero. Teie râ, “eaha ra te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra?” ta te Bibilia ïa e ani ra i roto i te Roma 10:14. E oaoa roa te feia nenei i teie nei vea i te tauturu ia outou ia noaa ia outou i teie “ite mau” no nia i te Atua e oia atoa te tiaturiraa papu e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê ao aita e raau taero faahou. — Ephesia 1:17; Roma 15:4.
[Parau iti faaôhia i te api 11]
“Maoti te tino moni ra e 300 miria dala marite i te matahiti, ua riro te ohipa hooraa raau taero ei ohipa maona matamua roa i roto i te ao nei.”
[Parau iti faaôhia i te api 12]
No te tiamâ mai i te faatîtîraa o te raau taero, e tia ia hinaaro mau e faaea.