Te uiui nei te mau taurearea . . .
Eaha ta ˈu e nehenehe e rave ia au mai te taata ia ˈu?
MEA tano iho â ia hinaaro tatou e ia auhia mai tatou e te taata. Hau atu, e nehenehe ta tatou e rave i te tahi ohipa ia rahi atu â te taata e au mai ia tatou. Teie râ, te manaˈo nei paha outou e noa ˈtu ta outou mau tutavaraa atoa, e rave iho â outou i te tahi ohipa o te faairia ˈtu ia vetahi ê; e ia tamata noa ˈtu outou i te haamata i te tahi aparauraa, eita iho â outou e manuïa; o outou noa iho â te titau-manihini-hia i te taime hopea roa, o outou atoa te taata hopea e haapaohia aore ra e anihia i te tauturu. Eaha ta outou e nehenehe e rave no te arai i teie huru tupuraa e ia au atoa mai te taata ia outou?
Te au ra anei outou ia outou iho?
A tahi, e tia ia papu maitai ia outou e aita e taata o te auhia e te taatoaraa o te taata. Inaha, noa ˈtu e e taata tia roa o Iesu Mesia, e enemi atoa to ˈna (Isaia 53:1-3)! No reira, i te mea e te vai ra te tahi mau taata o te au ore nei ia outou, a faariro ïa i te reira mai te hoê fifi o te oraraa. Teie râ, mea fifi roa ˈtu â ia farii i taua huru tupuraa nei, mai te peu e te au ore nei outou ia outou iho. Ia ore tatou e faatura ia tatou iho, mea peapea roa ïa na tatou ia ite anaˈe tatou e eita te hoê taata e au ra ia tatou. Inaha, e riro taua manaˈo haafaufaa ore ra i te turai ia outou ia tutava e ia farii mai te mau taata atoa ia outou.
Ua ite o Simon, 15 matahiti, e e nehenehe taua haerea nei e faatupu mai i te mau faahopearaa taa ê roa i tei opuahia na. Te na ô ra oia e: “Te ite nei au e ia hinaaro rahi anaˈe vau e ia farii mai te taata ia ˈu, e rahi roa ïa ta ˈu ohipa e rave no te na reira, e inaha, e ite iho â vetahi pae [i to ˈu manaˈo papu ore] e i te pae hopea, eita ratou e tâuˈa faahou mai ia ˈu.”
E titauhia ïa te tahi manaˈo faahiahia ia ˈna iho, mai ta te faaueraa a Iesu e faaite ra oia hoi, ‘e aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na’. (Mataio 22:39.) No reira, a farii na e mea faufaa outou. Oia mau, e mau vahi hape iho â ïa to outou, teie râ, a haamanaˈo na e e nehenehe atoa ta outou e horoa ˈtu e rave rahi mau mea na vetahi êa.
Mai te peu e e manaˈo aifaito maitai to outou no nia ia outou iho, mea ohie aˈe ïa na outou ia ore e haapao i te haerea o te feia o te patoi mai paha i to outou hinaaro e faahoa ˈtu. E tauturu atoa teie huru ia outou ia ore e pohehae i to outou mau hoa. Tera hoi te nehenehe e roohia ˈtu i nia ia Jacqueline, te hoê potii o tei ite e e nehenehe to ˈna mau taairaa e te hoê o to ˈna mau hoa e haafifihia, i to ˈna haamataraa e haere atu e te tahi atu tamahine. Teie râ, eiaha na outou e manaˈo e e nehenehe ta outou e faahoa ˈtu i te hoê anaˈe taata, mai te huru ra ïa e hoê anaˈe taata te nehenehe e farii mai ia outou ei hoa no ˈna i roto i te ao nei. Ia riro ïa outou ei taata aifaito maitai ia ineine noa outou i te farii ia faahoa atoa ˈtu to outou mau hoa fatata roa e te tahi atu mau taata. Inaha, ua papu ia Jacqueline e, noa ˈtu e te vai ra to to ˈna hoa i te tahi atu mau hoa, mea paari maitai ïa to raua auhoaraa.
Teie râ, no roto mai paha to outou mau fifi i te tahi o to outou mau huru au ore maoti hoi i te hoê manaˈo haafaufaa ore ia outou iho.
Ia riro na outou ei taata aravihi i te pae no te tauaparauraa
Te hinaaro nei o Martine e ia farii mai te feia paari ia ˈna. Teie râ, ia haamata ratou i te faaô mai ia ˈna i roto i ta ratou mau aparauraa na roto i te uiraa ˈtu i te tahi mau uiraa, e oioi noa ratou i te faaea noa i reira no te mea eita o ˈna e pahono maitai i taua mau uiraa ra.
I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, mea au roa na tatou i te taata o tei ite maitai i te paraparau. I to outou aˈe pae, te feaa ra anei outou aore ra eita anei outou e ite e nafea râ, ia tamata outou i te tauaparau e te taata? Aore ra aita paha outou i ite e eaha ta outou e faahiti atu? E te mea ino roa ˈtu â, e fiu anei te feia e faaroo maira ia outou no te mea e faahiti noa outou i te parau no nia ia outou iho? Mai te peu e tera to outou huru, ia riro ïa outou ei taata aravihi ia anaanatae mai te taata i ta outou mau tauaparauraa, e tia ˈi.
Na mua roa ˈˈe, a faaohipa i to outou aravihi no te paraparau no nia i te mau tumu parau huru rau. Ei hiˈoraa, a tamata i te haapao i te mau ohipa apî e tupu ra i roto i te ao nei. Mai te peu e eita ta outou e nehenehe e taio i te mau vea, te faaitoito nei o Dorothy Sarnoff, taote i te pae no te arairaa i te mau fifi o te paraparauraa, ia “faaroo i te mau parau apî i te radio aore ra i te afata teata ia faanehenehe outou ia outou e ia tapea mai i roto i to outou feruriraa i te mau tumu parau anaanatae ta outou e nehenehe e faaohipa ˈtu i roto i ta outou mau tauaparauraa”. Te tahi atu ravea ia itea mai i te mau tumu parau tauaparauraa apî huru rau, te taio-tamau-raa ïa i te A ara mai na!.
Te iteraa e nafea ia faahaere i te aparauraa i mua, o te tahi atu â ïa tuhaa o te aravihi i te pae no te aparauraa. Ei hiˈoraa, ia ani mai te hoê taata e mea maitai anei te ohipa ta outou i rave i te hopea hebedoma, eiaha noa ïa outou e pahono noa ˈtu e e, e atira ˈtu ai. A faaite eaha ta outou i rave i te hopea hebedoma e no te aha outou i au roa ˈi i tera ohipa. I muri iho, a tamau faahou â i te tauaparau ma te ani atoa ˈtu i te taata e paraparau maira ia outou e eaha ta ˈna i rave i to ˈna aˈe pae.
I teie nei râ, nafea ïa outou mai te peu e aita e taa maitai ra ia outou i te tumu parau e paraparauhia ra, aore ra mai te peu e aita outou e anaanatae ra i te reira? Te aˈo maira te Bibilia ‘ia haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai’. (Philipi 2:4.) No reira, a tamata i te ui i te tahi mau uiraa. E oaoa roa ïa te feia ta outou e paraparau atura, ia faaite outou e te hinaaro ra outou e ite i te ohipa ta ratou e anaanatae ra.
Ia faaite na outou i te peu maitai ia tauaparau outou e te taata. Eiaha outou e faahaumani ia vetahi ê na roto i te oreraa e vaiiho i te tahi pae ia paraparau atoa mai, aore ra na roto i te tâpûraa i te parau a te hoê taata mai te peu e eita outou e afaro i to ˈna manaˈo (hiˈo Tito 3:2). Inaha, e riro te feia e faaroo maira ia outou i te riri na roto i teie haerea au ore mau. A vaiiho na ia ratou ia faaite atoa mai i to ratou manaˈo. A imi i te tahi mau tumu parau e tuea ˈi to outou manaˈo e a faaitoito i te faaea noa i nia i taua mau tumu parau nei. Mai te peu e e hinaaro outou e faaite e aita outou e afaro ra i nia i te hoê tuhaa faufaa roa, a faaite atu ïa i te reira ‘ma te mǎrû e te faatura maite atu’ i te mau manaˈo o te taata e faaroo maira. — Petero 1, 3:15.
Ia ite na outou nafea ia horoa e nafea ia farii mai
Te tautururaa ˈtu i te taata, te faaiteraa ˈtu i to outou mauruuru ma te aau mehara e te faahitiraa ˈtu i te mau parau faaitoito, e mau tapao aroha anaˈe ïa teie e haapapu ra ia vetahi ê e te haapao atura outou ia ratou e te aupuru atoa ra outou ia ratou. Maoti taua mau tapao hamani maitai ra, e faariro mai ïa ratou ia outou ei taata maitai roa. Mai ta te maseli e parau ra, “e tei pîpî i te pape ra, e pîpî-atoa-hia mai oia”. (Maseli 11:25.) Ua faaohipa mau â te aposetolo Paulo i taua faaueraa tumu nei. A taio na i roto i te Bibilia i te mau parau i faahitihia i roto i te Ohipa 20:31-38, e a tapao na mea nafea to Paulo horoaraa ia ˈna iho ma te ore e taio no te faaitoito i to ˈna mau hoa no Ephesia. Eaha hoi te iteahia mai e ana ra? No to ratou here rahi ia Paulo, i to ratou faarooraa e e reva oia, “oto anaˈe ihora ratou atoa, tauahi maira i nia i te aˈî o Paulo ua hôˈi maira ia ˈna”. — Ohipa 20:37.
Ia au i te hiˈoraa o Paulo, te horoa ra anei outou ia outou iho, i to outou taime e to outou atoa puai? Te horoa ra anei outou i te mau parau faaitoito e ta outou tauturu ia vetahi ê? Ia na reira outou, ma te papu maitai, e auhia mai ïa outou. Teie hoi ta Iesu i parau: “E horoa, e e noaa hoi ta outou.” — Luka 6:38.
I te tahi aˈe pae, eaha to outou huru ia hinaaro te hoê taata e rave i te tahi ohipa no te tauturu ia outou? I te tahi taime, no to ratou huru ê i te mea e te haapaohia maira ratou, eita te tahi mau taata e farii i taua tauturu ra. Teie râ, ia farii outou i taua mau ohipa ra ma te mauruuru, e faaitoito ïa outou ia vetahi ê ia haafatata mai ia outou (Kolosa 3:15). I te hoê taime, ua farii aˈera o Iesu Mesia i te monoˈi noanoa moni roa, fatata hoi te tino moni o te hoê matahiti ohipa tei aufauhia e te vahine na ˈna taua monoˈi ra (Ioane 12:3-6). A haamanaˈo na e e hinaaro atoa vetahi pae e ite i te oaoa ia horoa i te tahi taoˈa. A faaite atu i to outou mauruuru i taua mau tapao aroha ra, e e riro ïa outou i te auhia mai e te taata.
Eiaha e mǎtaˈu i te tamata!
Oia mau, mea atâata rii i te omuaraa, ia haafatata ˈtu i te taata e ia faaite i te anaanatae haavare ore i nia ia ratou. E mǎtaˈu paha outou e ia manaˈohia e mea paruparu outou e no reira outou e rave ai i teie mau tutavaraa, aore ra e mǎtaˈu outou e ia faahaehaahia mai outou. O ta Gilles ïa, te hoê taurearea apî, i mǎtaˈu na, e no reira, eita ïa o ˈna e faaô atu ia ˈna i roto i te mau aparauraa. I muri aˈe râ, ite atura oia e eita iho â te taata e haafifi mai ia ˈna ia faaea noa o ˈna i te hiti, eita atoa râ te taata e haafatata mai ia ˈna. Ua haamata ˈtura oia i te haafatata rii atu ia vetahi ê ma te anaanatae hau atu â ia ratou. “I te omuaraa, mea fifi roa ïa, o ta ˈna ïa e parau ra, i muri aˈe râ, mea ohie rii aˈe ïa.” I teie nei, mea maitai aˈe te mau auraa i rotopu ia Gilles e to ˈna mau hoa.
Parau mau, e riro paha vetahi pae i te ore e haapao i te mau tutavaraa ta outou e rave nei no te faahoa ˈtu ia ratou. Teie râ, mai te peu e e patoi mai aore ra e faaooo mai te hoê taata ia outou, o ˈna ïa te fifihia ra, eiaha râ o outou! Te vai ra hoi te mau taata e rave rahi o tei ineine i te farii popou i ta outou mau tutavaraa. Eiaha na ïa outou e mǎtaˈu i te faaruru atu i te mau fifi e tupu mai, ia faaite outou e te hinaaro ra outou e faahoa ˈtu ia vetahi ê.
Teie hoi ta te arii ra o Solomona i papai, “e taoˈa anaˈe â tei te mau ohipa atoa ra”. (Maseli 14:23.) Mea faufaa roa ïa ia rahi atu â ta outou mau tutavaraa ia itea mai ia outou i te mau faahopearaa maitai. A haamaitai i to outou aravihi i te pae no te faatupuraa i te mau auraa maitatai e o vetahi ê. I roto i te mau tauaparauraa, a faaite na outou i te mau peu maitai e te faatura; a anaanatae na i te oaoa o vetahi ê. I reira, mai te hiˈoraa o te tamaiti ra o Samuela o te tau bibilia ra, e paari ïa outou ma te “herehia mai e Iehova e te taata atoa”. — Samuela 1, 2:26.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau ra “Nafea ia tapea mai i te manaˈo faatura ia ˈu iho?” i roto i te A ara mai na! (farani) no te 8 no tiurai 1983.
[Tumu parau tarenihia i te api 14]
Ia vai mâ noa outou e ia faanehenehe maitai outou — Mea faufaa roa te reira!
Ua ite te hoê taurearea e e ape noa to ˈna mau hoa ia ˈna. No to ˈna anei huru taata? Aita roa ïa. Inaha, mea reporepo roa oia. Ua opua aˈera oia e haamaitai ia ˈna i roto i taua tuhaa nei, e ua rahi roa ˈˈera to ˈna mau hoa. Eita iho â ïa e maerehia, inaha, e au te haapao maitai ta outou e faaite no te mau manaˈo o vetahi ê i roto i te hoê tuhaa rahi, i to outou haapaoraa e ia vai mâ noa outou i te pae tino. Oia mau, o vai i rotopu ia tatou mea au na ˈna ia faaea i pihai iho i te hoê taata reporepo aore ra mea hâuˈa roa o ˈna?
Mea faufaa roa atoa ia haapao maitai outou i to outou ahu e to outou huru faanehenehe. Teie ta te taata papai ra o Milo Frand e papai ra: “Inaha, mai te peu e e faaite outou e te haapao ra outou i to outou huru faanehenehe, eita ïa e faufaa ia oomo outou i te mau ahu moni roa aore ra eita, mai te peu e mea apî roa to outou ahu aore ra eita. Ia oomo outou i te ahu mâ e te au maitai, e anaanatae mai ïa te taata ia outou.”
Oia mau, e nehenehe outou e faahuru ê i te manaˈo o vetahi ê na roto i te raveraa mai i te ahu haapao ore aore ra huru ê roa. Teie râ, tera anei te huru taata ta outou e hinaaro e haafatata ˈtu e e faariro ei hoa no outou? Eita paha. E ere anei i te mea maitai aˈe ia imi ei hoa no outou, i te feia o te tauturu ia outou ia faaite i to outou mau huru maitatai, eiaha râ to outou mau huru hairiiri (Maseli 13:20; Korinetia 1, 15:33)? No te reira ra, e riro te hoê huru faanehenehe mâ maitai e te au maitai i te tauturu rahi mai ia outou. — Timoteo 1, 2:9.
[Hohoˈa i te api 13]
E pinepine te feia e tauturu ia vetahi ê i te auhia e te taata.