VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/11 api 7-8
  • Eita te mau vahine e taparahi-faahou-hia—Afea roa ïa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eita te mau vahine e taparahi-faahou-hia—Afea roa ïa?
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ture a te Atua e te manaˈo kerisetiano
  • Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Eiaha e faataa ê atu i ta te Atua i taati
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E te mau tane, a farii i te tiaraa upoo o te Mesia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E nafea to outou oraraa utuafare e oaoa ˈi?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
Ite hau atu â
A ara mai na! 1988
g88 8/11 api 7-8

Eita te mau vahine e taparahi-faahou-hia—Afea roa ïa?

I ROTO i te Tuatapaparaa, afea te ohipa taparahiraa i te mau vahine i te haamataraa? Te parau nei vetahi mau taata e, fatata e 4 500 matahiti i teie nei, ua faatia aˈera te hoê ture papaihia tahito roa ˈˈe i itehia mai, i te mau tane ia taparahi i ta ratou mau vahine.

I te matahiti 1700 hou to tatou nei tau, ua haamau aˈera o Hammourabi, arii etene no Babulonia, i te haapueraa ture tuiroo roa a Hammourabi, fatata hoi e 300 mau irava ture to roto no te faatere i te oraraa o to ˈna mau taata. Te faataa ra te haapueraa ture e e tia i te vahine ia auraro taatoa i ta ˈna tane, e e tiamâraa to te tane no te faautua ia ˈna ia hape noa ˈtu oia.

I muri roa iho, i raro aˈe i te Hau Emepera roma, teie ta te haapueraa ture roma a te pater familias i faataa mai: “Te taata e roohia ia ˈna e te faaturi ra ta ˈna vahine, e nehenehe ïa oia e taparahi pohe roa ia ˈna ma te ore o ˈna e haavahia, mai te peu râ e na te tane e faaturi aore ra e rave i te peu faufau, eita e tia i ta ˈna vahine ia faautua ia ˈna, inaha, aita te ture e faatia ra ia ˈna ia na reira.”

Ua aˈo te hoê buka no nia i te faaipoiporaa no te senekele e XV o to tatou nei tau, i te mau tane, ia rave ta ratou vahine i te hoê hapa, “na mua roa, ia faariaria ˈtu ia ˈna” e i muri iho, “ia rave i te hoê raau e ia tairi atu ia ˈna”.

I te senekele e XIX, i te fenua Beretane, ua opua te mau iriti ture, e faaiti rii mai i te mau mauiui o te mau vahine na roto i te haamauraa i te tahi ture no nia i te rarahiraa o te raau. E faatia na taua ture nei, tei parauhia hoi te “ture o te manimani rima rahi” i te hoê tane ia tairi i ta ˈna vahine e te hoê raau “aita i rahi atu i to ˈna manimani rima”.

I to tatou nei tau, noa ˈtu e eita te mau tane e taparahi nei i ta ratou vahine, e paruruhia e te ture i roto e rave rahi mau fenua, te rave-noa-hia nei taua peu ra i roto e rave rahi mau vahi o te ao nei. Ia au i te hoê hohoˈa a te afata teata marite CBS, te faahanahanahia nei te mau vahine i te fenua Beresilia, i te tahi aˈe pae ra, te faahaehaahia nei ratou, te hamani-ino-hia nei, te taparahihia nei e te haapohehia nei ratou ma te haama ore. E itehia taua huru feruriraa nei i roto i te mau tuhaa atoa o te totaiete taata nei, e oia atoa i mua i te mau tiribuna, i reira te hoê taata taparahi taata e nehenehe ai e tuuhia, mai te peu e ua rave oia i te ohipa taparahi taata no te “paruru i to ˈna iho tiamâraa”, mai te peu iho â râ e ua taparahi oia i ta ˈna vahine. Ia au i te hoê taata papai vea, “e rave rahi o taua mau taata taparahi taata ra, e ere ïa ratou i te taata poiri roa, e mau taata maramarama râ, e tiaraa teitei hoi to ratou”.

Te ture a te Atua e te manaˈo kerisetiano

Mea maramarama maitai te ture a te Atua ia faahiti oia e e tia i te mau tane ia ‘aroha i ta ratou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia’. Te na ô faahou ra oia e: “E aroha atoa to mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.” (Ephesia 5:25, 28, 29). Te faaore nei taua faaueraa nei i te mau ture atoa a te taata nei, to mutaa ihora e to teie nei tau.

Ma te papu maitai, eita ta te hoê tane kerisetiano e nehenehe e parau e mea here na ˈna i ta ˈna vahine mai te peu e e taparahi oia ia ˈna. E huti anei te tane taparahi vahine i to ˈna rouru aore ra e moto anei oia ia ˈna iho i nia i te mata e i nia i te tino taatoa ma te parau e te here nei oia ia ˈna iho? Te faaite tahaa ra anei oia i te taata — i te mau melo o to ˈna utuafare, i to ˈna mau hoa aore ra i te tahi atu mau kerisetiano — e no to ˈna here rahi i ta ˈna vahine, e taparahi oia ia ˈna i te tahi mau taime? Aore ra te faariaria ra anei oia ia ˈna, ia ore oia e faaite i te ohipa o ta ˈna e rave ra i nia ia ˈna? Te faahepo ra atoa anei oia i te mau tamarii eiaha e faaite e mea ino roa o ˈna? E peneiaˈe paha, mea haama roa na ratou? Te patoi ra anei ta ˈna mau ohipa i ta ˈna mau parau ia na ô oia e mea here roa na ˈna ta ˈna vahine? Mai te peu e e tia iho â ia here te tahi e te tahi, area te haavîraa i to ˈna hoa faaipoipo ra, e ere roa ˈtu ïa te reira i te mea tano.

Inaha, ia taparahi noa ˈtu te hoê tane kerisetiano i ta ˈna vahine, aita anei oia e rave ra ia faaore te Atua i te faufaa o ta ˈna mau ohipa kerisetiano atoa ra? A haamanaˈo na e eita te taata e “momoto”, e faaî i te mau titauraa ia noaa ia ˈna i te mau hopoia i roto i te amuiraa kerisetiano (Timoteo 1, 3:3; Korinetia 1, 13:1-3; Ephesia 5:28). Te faaite nei te tahi atu mau faataaraa parau e, i roto i teie nei ao, e pinepine te mau vahine i te taparahi i ta ratou mau tane. Oia mau, e tano atoa ïa te mau manaˈo i hiˈopoahia i nia nei no taua mau vahine ra.

Mea faufaa roa ia faaite te mau tane e te mau vahine, i teie nei iho â, i roto i to ratou oraraa i te hotu o te varua — “o te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo. Te mamahu, te hitahita ore”. (Galatia 5:22, 23.) Mai te peu e e manuïa tatou i te faatupu i taua mau hotu ra mai teie atu nei, e nehenehe atoa ïa ta tatou e amui atu i roto i te feia e ora ˈtu e a muri noa ˈtu i roto i te hau e te here, i nia i te fenua nei tei riro mai ei paradaiso.

[Hohoˈa i te api 8]

Te tane kerisetiano, ‘e here ïa o ˈna i ta ˈna vahine mai ta ˈna i here i to ˈna iho tino ra’; eita ïa o ˈna e taparahi ia ˈna.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono