Te mau tane taparahi vahine—Eaha to ratou huru mau
UA TAHOÊ te manaˈo o te mau taata aravihi i te na ôraa e te vai ra te hoê huru taata taparahi vahine. Ua tuea atoa te manaˈo o te mau taote, te mau paruru, te mau mutoi, te mau taata toroa i te pae no te ture e te feia rave ohipa totiare — inaha, tei mua ratou i te hamani-ino-raa i roto i te utuafare fetii i te mau mahana atoa, na roto i ta ratou ohipa. Teie ta te hoê taata haapao ture i parau: “Ua riro te faahiahia-roa-raa te hoê taata ia ˈna iho, ei tapao matamua. Te itehia ra te hoê auraa huru ê roa i rotopu i te tane taparahi vahine e te aiû iti. Ua faahiti mai te mau vahine atoa o ta ˈu i farerei e, e riri taue noa ta ratou tane. Ia hiˈo teie huru taata i te ao nei, e imi ïa o ˈna i te ravea e nehenehe ai oia e faatupu i to ˈna mau hinaaro.” Te faahiti nei teie taata haapao ture i te parau no te taata parauhia “psychopathe”, oia hoi te hoê taata o te ore e nehenehe e feruri i nia i te mau faahopearaa o ta ˈna mau ohipa.
Ia au i te hoê vea, “mea anaanatae roa ia hiˈopoa e te vai ra i roto i te mau taata e rave nei i taua mau hamani-ino-raa ra, i te tahi manaˈo haafaufaa ore ia ratou iho, e te haa nei ratou ia tupu atoa teie manaˈo i roto i te vahine o ta ratou e hamani ino atu”. I to ˈna aˈe pae, ua faataa te hoê vea e “te hinaaroraa e riro ei fatu e te pohehae e oia atoa te oreraa e nehenehe e faaoaoa i to ˈna hoa i te pae no te mau taatiraa e te oreraa oia e faatura ia ˈna iho, o te mau huru ïa o te mau tane taparahi vahine”. Ua farii atoa te hoê taote tuiroo i te pae no te rapaauraa i te mau maˈi o te feruriraa, i taua manaˈo nei e ua parau oia e: “E faaohipa teie huru taata haapaoraa ore i taua ravea o te tupairaa ˈtu i ta ˈna vahine ra, no te haapapu atu e e tane iho â o ˈna.”
Mai te huru ra e e faaohipa te tane taparahi vahine i te hamani-ino-raa no te tapea noa mai i ta ˈna vahine i raro aˈe i to ˈna mana e no te faaite atu ia ˈna i to ˈna puai. Teie hoi ta te hoê tane taparahi vahine i parau: “Ia faaea anaˈe matou i te taparahi ia ratou, aita ïa to matou mana faahou i nia ia ratou. Eita roa ˈtu ïa ta matou e nehenehe e farii i teie huru manaˈo.”
Mea pinepine teie huru taata hamani ino i te faaite e o ˈna te fatu o ta ˈna vahine, e e pohehae haere noa atoa o ˈna aita e tumu. E manaˈo ïa oia e te vai ra te tahi taairaa herehere i rotopu i ta ˈna vahine e te taata afai rata, te taata afai û, te hoê hoa rahi o te utuafare aore ra te taata atoa ta ˈna e farerei. Noa ˈtu e mea ino roa o ˈna i nia i ta ˈna vahine, ma te hamani ino roa ia ˈna, e mǎtaˈu roa oia e ia faarue mai ta ˈna vahine ia ˈna. Mai te peu e e parau ta ˈna vahine e e faarue o ˈna ia ˈna, e nehenehe ïa ta ˈna e pahono ma te faariaria ˈtu i te na ôraa ˈtu e e taparahi pohe roa o ˈna ia ˈna e i muri iho, e haapohe atoa o ˈna ia ˈna iho.
E pinepine te pohehae hairiri roa ˈˈe i te tupu mai, ia hapû anaˈe te vahine. E mǎtaˈu ïa te tane ia ore ta ˈna vahine e tâuˈa faahou mai ia ˈna no te haapao atu i te aiû iti. E rave rahi mau vahine e taparahihia nei o tei parau e, i to ratou hapûraa matamua, i reira ta ratou tane i te haamataraa i te taparahi ia ratou na roto i te motoraa ia ratou i nia i te opu. Ia au i te hoê taata haapao ture, “e nehenehe to ˈna manaˈo faahiahia ia ˈna iho e aratai roa ia ˈna ia tamata i te haapohe i te tamarii”.
Te mau tapao no te rave-ino-raa hopea ore
Mai ta e rave rahi mau vahine i taparahihia, i haapapu mai, ua riro te rave-ino-raa hopea ore ei huru no te mau tane iria haere noa. I te haamataraa, e faahiti noa ïa oia i te mau parau faaino. E faariaria te tane i ta ˈna vahine i te na ôraa ˈtu e e haru oia i te mau tamarii e eita ïa o ˈna e ite faahou ia ratou. Ia taa ia ˈna e e tupu te tahi ati, e manaˈo ïa te vahine e na ˈna anaˈe te hape, e e faaoromai oia i te huru hairiiri o ta ˈna tane. I teie nei, ua mau o ˈna i roto i te herepata a ta ˈna tane; i reira o ˈna e faarahi atu ai i to ˈna mana haavî i nia i ta ˈna vahine. Aita râ i navai i reira, e hinaaro â o ˈna e faarahi i to ˈna mana. E nehenehe teie tapao matamua e tupu mai i roto i te mau taime atoa o te faaipoiporaa, e i te tahi taime, tau hebedoma noa i muri aˈe i te faaipoiporaa.
E haamata te piti o te tapao ia vaiiho noa te tane i te haavîraa ia tupu noa. E tue ïa o ˈna i ta ˈna vahine e e moto atoa ˈtu o ˈna ia ˈna, e hohoni, e huti o ˈna i te rouru, e e huti o ˈna ia ˈna na raro aore ra e faaite o ˈna i to ˈna riri i te pae taatiraa. I reira ïa e taa ˈi i te vahine e e ere o ˈna te tumu o te fifi. E riro râ o ˈna i te manaˈo e, te fifi no rapae mai ïa, te rohirohi paha o ta ˈna tane i ta ˈna vahi raveraa ohipa aore ra to ˈna mau fifi e to ˈna mau hoa rave ohipa.
E ore roa te riri o te vahine ia ite o ˈna i ta ˈna tane ia tatarahapa roa i muri aˈe i taua taime haavîraa ra. E ô atu ïa te tane i roto i te toru o te tuhaa. E horoa ˈtu oia na ta ˈna vahine e rave rahi mau taoˈa, a taparu noa ˈtu ai ia ˈna e ia faaore i ta ˈna ohipa i rave e a tǎpǔ atu ai e eita o ˈna e na reira faahou.
Teie râ, e na reira faahou oia. I teie nei râ, eita o ˈna e tatarahapa faahou. Ua riro hoi te tupairaa i ta ˈna vahine, ei peu matauhia e ana. E haamǎtaˈu faahou o ˈna i ta ˈna vahine i te na ôraa e e haapohe o ˈna ia ˈna ia opua noa ˈtu oia e faarue mai ia ˈna. I teie nei, tei raro aˈe ïa te vahine i te mana taatoa a ta ˈna tane. A haamanaˈo na i te mau parau i faahitihia e taua tane taparahi vahine ra e: “Ia faaea anaˈe matou i te taparahi ia ratou, aita ïa to matou mana faahou i nia ia ratou. Eita roa ˈtu ïa ta matou e nehenehe e farii i teie huru manaˈo.”
Te tahi atu huru
Ma te papu maitai, e pari te mau tane haavî e na ta ratou vahine iho â te hape mai te peu e e taparahi ratou ia ˈna. No nia i teie ohipa, teie ta te taata faatere i te hoê faanahonahoraa e tauturu i te mau vahine e taparahihia e ta ratou tane, e faaite ra: “E parau atu ratou i ta ratou vahine e: ‘Mai te peu e e taparahi vau ia oe, no te mea ïa aita oe i rave maitai i ta oe ohipa.’ Aore ra: ‘Eita vau e taparahi ia oe ahani e e ineine te maa i te taime tia ra.’ Na te vahine iho â ïa te hape. Inaha, o ta ˈna iho â ïa e tiaturi i muri aˈe i to ˈna tupai-noa-raahia e hia matahiti te maoro.”
Ua faataa atoa ˈtu te hoê tane i ta ˈna vahine e, o ˈna te tumu o to ˈna riri, no te mea eita o ˈna e rave maitai i te tahi mau ohipa. Te na ô ra teie vahine e: “Rahi noa ˈtu o ˈna i te taparahi ia ˈu, rahi atoa ˈtu o ˈna i te imi i te tahi mau otoheraa. Eita o ˈna e faaea i te parau noa mai ia ˈu e: ‘A hiˈo na eaha ta oe e turai ra ia ˈu ia rave. No te aha oe e faahepo ai ia ˈu ia na reira?’”
Ua parau te hoê taata i taparahi na i ta ˈna vahine i mutaa ihora, inaha, mai tera atoa hoi to ˈna metua tane, e: “Eita ta to ˈu metua tane e nehenehe e farii e ua hape o ˈna. Eita noa ˈˈe oia e faaite i to ˈna tatarahapa i ta ˈna vahine, e e manaˈo noa oia e e ohipa maitai ta ˈna e rave ra. E parau noa iho â o ˈna e na ta ˈna vahine te hape.” Teie ta ˈna iho e faˈi ra: “E pari na vau e na ta ˈu vahine te hape mai te peu e e taparahi noa na vau ia ˈna.” Te na ô ra te tahi atu taata e: “Ahuru ma pae matahiti to ˈu taparahi-noa-raa i ta ˈu vahine no te mea e Ite o Iehova oia. E faaohipa na vau i te mau tumu atoa no te faahapa ˈtu ia ˈna. Aita vau i taa e mea ino roa to ˈu huru tae roa ˈtu i te taime vau i haamata ˈi i te haapii i te Bibilia. Ua riro ïa taua ohipa ra i teie nei, mai te hoê tafetafeta i roto i to ˈu oraraa. Te tamata nei au i te haamoe i te reira, aita râ ta ˈu e nehenehe.”
E ere i te mea maere ia ite i te hoê metua tane e ta ˈna tamaiti tei riro raua toopiti atoa ra, ei mau tane taparahi vahine. Oia mau, ua tuea mau â taua huru tupuraa nei e te hohoˈa o te tane haavî. Ua faˈi te tamaiti i faahitihia na e, ua riro te rave-ino-raa i to ˈna hoa faaipoipo ei peu matauhia na te metua tane e i muri iho na ta ˈna tamaiti, e 150 matahiti mai â te maoro. Ia au i te Taatiraa marite no te patoi i te haavîraa i roto i te utuafare, “i roto i te mau tamarii tei ite i te rave-ino-raa i rotopu i to ratou metua, e 60 % o te mau tamaroa o te riro mai i muri iho ei mau tane taparahi vahine e e 50 % o te mau tamahine, e taparahihia ˈtu ïa ratou e ta ratou tane”.
Teie ta te hoê taata papai vea i papai: “Noa ˈtu e eita ratou e taparahihia e eita atoa e itehia i te mau pepe i nia ia ratou, e haapii taua mau tamarii ra i te hoê mea te ore roa ˈtu e moehia ia ratou, oia hoi: ua riro te haavîraa ei ravea e nehenehe e faaohipahia no te faatitiaifaro i te mau fifi e no te haamâha i to ˈna iria.”
Ia au i te parau a te feia haapao i te mau vahi fariiraa i te mau vahine e taparahihia, e riro te mau tamaroa tei ite i to ratou metua tane ia taparahi i to ratou metua vahine, i te faaite i to ratou huru haavî i nia i to ratou mama aore ra i te parau ma te haamǎtaˈu e e haapohe ratou i to ratou mau tuahine. “E ere noa teie i te ohipa hauti a te tamarii, ta te hoê o taua mau taata haapao ra, e haapapu ra; te opua nei iho â ratou e na reira.” I te mea e ua ite ratou i to ratou mau metua i te faaohiparaa i te haavî ia riri anaˈe ratou, e pee iho â ïa ratou i to ratou huru.
Te parau nei te hoê himene tamarii e ua hamanihia te mau tamahine iti i te “tihota, te miti papaa e te mau mea monamona atoa ra”. E paari mai taua mau tamahine nei e e riro mai ratou ei mau metua vahine e ei mau vahine faaipoipo, e e parau hoi ta ratou mau tane e eita ratou e nehenehe e ora aita anaˈe ratou. Ma te papu maitai, te faautua nei ïa te parau-tia i te hamani-ino-raa i te mau vahine. Tei hea râ parau-tia — ta te taata anei aore ra ta te Atua?