Te mau vahine e taparahihia nei—E hiˈo anaˈe na i te ohipa e tupu ra i roto i te mau utuafare fetii
MEA PEAPEA mau ia ite e ua riro te taparahiraa i te mau vahine ei ohipa e rave-pinepine-hia nei. Ia au i te vea ra Psychology Today, “1 i nia i te 10 vahine o te hamani-ino-hia ˈtu (e motohia ratou, e tuehia, e hohonihia, aore ra mea ino roa ˈtu â) e ta ratou tane i roto i to ratou faaipoiporaa”. I te matahiti 1986, ua faaite te vea ra Family Relations e mea ino roa ˈtu â taua fifi nei, inaha “hoê vahine i nia i te piti o te taparahihia e ta ratou tane i te mau Etats-Unis”. Ia au i te hoê faataaraa parau i piahia i te matahiti 1987 ra, i te fenua Canada, hoê vahine i nia i te ahuru o te hamani-ino-hia nei. Mai te reira atoa te mau numera i roto i te tahi atu mau fenua.
Ua faataa te hoê paruru no New York i te aanoraa o te fifi i te na ôraa e: “I roto i te totaiete marite, ua riro te hamani-ino-raa e ravehia nei i nia i te mau vahine, ei ohipa o tei parare roa. Te manaˈo nei te FBI e, i te mau 18 tetoni atoa, e taparahi te hoê tane i ta ˈna vahine; e e ono mirioni vahine teie e taparahihia nei i te mau matahiti atoa.” Mai te mea ra e, i roto i taua fenua ra, “mea rahi aˈe te mau vahine e tapeahia i te fare maˈi, tei pepe roa hoi na roto i to ratou rave-ino-raahia e to ratou hoa faaipoipo, ia faaauhia i tei pepe na roto i te mau haruraa vahine, te mau hamani-ino-raa e te mau ati purumu atoa”. Inaha, tau 4000 vahine teie e taparahihia nei e o te pohe roa nei i te mau matahiti atoa.
Mai te peu e e huna-maitai-hia teie mau hamani-ino-raa i roto i te utuafare fetii, eita roa te mau hoa o te tane — to ˈna mau hoa fatata roa ˈˈe, to ˈna mau hoa rave ohipa, e te mau fetii — e manaˈo e te taparahi ra oia i ta ˈna vahine. E nehenehe hoi oia e faaite i te hoê huru au maitai i te vahi raveraa ohipa e i mua i te mau taata, e e riro atoa te feia e haaati ra ia ˈna, i te faariro ia ˈna ei taata hiˈoraa maitai. E tae roa vetahi o taua mau tane taparahi vahine ra i te horo ia tupu anaˈe te hoê taputôraa i roto i te hoê vahi inuraa, i nia i te purumu aore ra i ta ratou vahi raveraa ohipa. E tae roa e rave rahi o ratou i te pûpû i ta ratou faufaa atoa no te tauturu i te hoê taata i roohia i te fifi.
I nia râ i to ratou hoa faaipoipo, e riro ïa ratou i te riri taue noa no te hoê hape iti haihai roa — ei hiˈoraa, ia mairi te hora tamaaraa, ia ore ratou e au i te hoê maa aore ra i te hoê ahu, aore ra ia hinaaro anaˈe te vahine e hiˈo i te hoê hohoˈa i roto i te afata teata, area o ˈna ra i te tahi atu ïa hohoˈa. Ua faaite mai te hoê maimiraa i ravehia i te fenua Beretane no nia i te mau vahine e taparahihia nei e, i roto e 77 % o te mau tupuraa, aita te mau hamani-ino-raa i tupu i muri aˈe i te tahi tatamaˈiraa i rotopu i te tane e te vahine. Te faaite mai nei te mau faataaraa parau e, mea pinepine, e tupai taue noa ˈtu te tane i ta ˈna vahine no te tahi mau tumu “haihai roa mai te hoê huero moa ino aore ra te hoê huru faaneheneheraa rouru ta ˈna e ore i au”.
Ua faˈi te hoê tane e taparahi na i ta ˈna vahine e “ua riri roa oia [i te hoê mahana] no te mea ua purou roa ta ˈna vahine ia ˈna i roto i te paraitete”. Ua faaite atura oia i to ˈna ‘riri’ na roto i te tueraa ˈtu i ta ˈna vahine i raro i te roi e te tupairaa i to ˈna upoo i nia i te tahua e pepe roa ˈtura to ˈna roro. Te haamanaˈo ra te hoê vahine, tei rave-ino-hia e ta ˈna tane e hia matahiti te maoro e: “I te hora tamaraa, ia moe-noa-hia ia ˈu i te hoê mea i nia i te amuraa maa, e tupu roa ïa te hoê peapea.”
Ua faaite te hoê vahine tei oti i te faaipoipo e toru matahiti e te afa te maororaa e ua taparahihia o ˈna e 60 taime. “Eita o ˈna e au i to ˈu mau hoa, ta ˈna ïa e faataa ra. Faaea mǎrû noa ˈtura vau i te farerei ia ratou.” I te pae hopea, faaea atoa ˈtura o ˈna i te farerei i to ˈna mau fetii, no te mea aita atoa ta ˈna tane i au ia ratou. “Ia tamata vau i te taniuniu ia ratou, e taparahi faahou ïa o ˈna ia ˈu.” Te faataa ra te tahi atu vahine i hamani-ino-hia e: “I te pae hopea, ua ani atura vau ia ˈna e eaha te ohipa ta ˈna e au mai ia ˈu ia rave — ei hiˈoraa, eaha te maa ta ˈna e hinaaro e amu aore ra nafea ia faanaho i te mau tauihaa i roto i te fare.”
Te faaite maira te mau maimiraa i ravehia e, e pinepine taua mau hamani-ino-raa i nia i te vahine, i te tupu i te taime po, i te maororaa po aore ra i te hopea hebedoma. No reira, e riro atura te mau vahine tei pepe ino roa, i te haere ru atu i te fare maˈi maoti i te haere e hiˈo i to ratou iho taote. E pinepine ratou i te haere i te taote no te tahi mau pepe i nia i te upoo e i nia i te mata. E ite-pinepine-atoa-hia te mau pepe i roto i te tino, mai te mau pepe i roto i te roro, te tariˈa e te opu — mai te peu iho â râ e ua hapû te vahine. E pinepine atoa i te itehia i te tahi mau tapao e haapapu mai e ua uumihia te arapoa, aore ra ua fati te taa, te rima, te avae, te mau ivi aoao aore ra te mau ivi tuatiraa tapono. E tia atoa vetahi mau vahine ia rapaauhia no te tahi mau paapaa i nia ia ratou no te mea ua pîhia ˈtu ratou i te pape pihaa aore ra i te acide.
Teie tei papaihia no nia i te mau tane taparahi vahine: “E mau taata hairiiri mau â taua mau taata ra. E opanipani ratou i ta ratou vahine i roto i te piha, e ofati atu i to ˈna mau ivi, e taparahi atoa ratou ia ˈna e ino roa ˈtu. E haapepe roa ratou ia ˈna e te tipi, e faainu atu ratou i te raau ino, e moto atu ia ˈna i nia i te mata, te opu e te ouma. E faatano atu ratou i te pupuhi i nia i to ˈna upoo — e e haapohe atu ai ia ˈna.” Ua faataa mai te mau vea i te parau no te mau tane o tei huhuti i te mau niuniu uira o te pereoo ia ore ta ratou vahine e horo ê, ua taamu atu ia ˈna i te fifi i nia i te roi, aore ra ua faariaria ˈtu ia ˈna i te parauraa ˈtu e e taparahi pohe roa ratou ia ˈna e te mau tamarii, ia tamata oia i te horo ê. Aita e hopearaa to teie mau ati.
E pinepine te hamani ino i te pae tino i te apeehia e te mau parau faariaria e te mau pariraa, te mau parau faaino, te hepohepo rahi, te mau moemoeâ iino e te oreraa te taoto e topa.
O vai hoi te taata e nehenehe e hamani ino i ta ˈna vahine mai teie te huru — inaha, e pinepine teie huru taata i te parau e mea here na ˈna i ta ˈna vahine, e eita ta ˈna e nehenehe e ora aita anaˈe o ˈna? A taio atu i te tumu parau i muri nei ia ite outou e mai te aha te huru o taua taata ra.