VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/6 api 7-8
  • Te tupuraa mai te haapiiraa ereere no nia i te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tupuraa mai te haapiiraa ereere no nia i te Atua
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea tahoê anei ratou?
  • Te faaohiparaahia te reira ei mauhaa
  • E tia anei i ta ˈu ekalesia ia faaô atu ia ˈna i roto i te ohipa politita?
    A ara mai na! 1988
  • Afirika Apatoa — Ehia rahiraa nunaa, ehia rahiraa aroraa, tera râ, ua iteahia te hau e vetahi
    A ara mai na! 1986
  • E tahoê te kerisetianoraa mau i te mau taata no te mau huru iri atoa
    A ara mai na! 1988
  • Te mau Ekalesia porotetani e te apartheid
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1988
g88 8/6 api 7-8

Te tupuraa mai te haapiiraa ereere no nia i te Atua

“No te feia Ereere e rave rahi, hoê â ïa huru te kerisetianoraa e te apartheid.”—Te aroraa a te Ekalesia i Afirika Apatoa (beretane), a te orometua congrégationaliste J. de Gruchy.

NO TO ratou inoino i te mau Ekalesia porotetani no Afirika Apatoa, ua farii e rave rahi feia Ereere i te tahi ohipa apî: te haapiiraa ereere no nia i te Atua, e tamata ra i te faaau i te Bibilia i nia i te ohipa e tupu ra i nia ia ratou.

“E piti auraa to te parau ‘ereere’”, ta Louise Kretzschmar ïa e faataa ra i roto i ta ˈna buka Te reo o te haapiiraa ereere no nia i te Atua i Afirika Apatoa (beretane). “A tahi, e faahitihia te reira parau no te feia atoa i piihia i mutaa ihora ‘e ere i te mau Uouo’ aore ra ‘e ere i te mau taata no Europa’, oia hoi te mau Afirika, te mau afa e te mau Inidia (...). E i muri iho, te faataa ra oia i ‘te feia e haavîhia ra i Afirika Apatoa’.”

No reira, te faaite onoono ra te haapiiraa ereere no nia i te Atua e e tia ia faaturahia te feia Ereere mai te feia Uouo te huru, no te mea ua poiete-atoa-hia te feia Ereere ia au i te hohoˈa o te Atua. I rotopu i ta ˈna mau tumu parau au-roa-hia, te vai ra te faaoraraahia mai o Iseraela i te tîtîraa i Aiphiti e te mau mauiui o Iesu. ‘Te Atua, tei te pae ïa o ˈna o te feia e haavîhia ra’, o te piiraa ïa no ta ratou taatiraa.

Mea tahoê anei ratou?

Ua purara te mau tia o te haapiiraa ereere no nia i te Atua i roto i te mau Ekalesia e rave rahi no Afirika Apatoa e i reira ratou e aimarô noa ˈi. Ei hiˈoraa, te haapopou nei vetahi pae i te haapiiraa a te mau communistes, e te tuatapapa atoa ra ratou i te reira i roto i ta ratou mau papai. E te patoi ra te tahi atu pae i te haapiiraa a Marx. E aita atoa te manaˈo o te taatoaraa i tuea no nia i te tiaraa o te pǔpǔ uouo i rotopu i teie huru “kerisetianoraa” apî.

Ia pari-anaˈe-hia te haapiiraa ereere no nia i te Atua i te mea e te turu ra oia i te manaˈo here aiˈa o te feia Ereere mai to te apartheid tururaa ˈtu i te manaˈo here aiˈa o te feia Uouo, e pahono mai ïa o Allan Boesak, hoê o te mau tia rahi o te haapiiraa ereere no nia i te Atua e “mea teitei roa ˈˈe ïa te faaroo kerisetiano i te mau manaˈo e te mau opuaraa here aiˈa atoa”.

E pahono mai ïa o Bonganjalo Goba, orometua congrégationaliste e: “Aita vau e farii i to Allan Boesak manaˈo.” Te faˈi ra o Goba e “e faaite mai iho â [te haapiiraa ereere no nia i te Atua] i te mau opuaraa a te pǔpǔ taata ereere. Mai te peu e eita e na reirahia, e ore ïa teie haapiiraa ereere no nia i te Atua”. Te na ô nei hoi o Buthelezi, te arii epikopo no te haapaoraa porotetani a Luthero e: “Na te hoê â poroi a te Bibilia i faatupu mai i te huru feruriraa afrikaner (...) e o teie e faaitoito nei ia tatou i teie nei mahana ia arue i te haapiiraa ereere no nia i te Atua.”

Te faaohiparaahia te reira ei mauhaa

Ia au i te parau a Itumeleng Mosala, orometua méthodiste e taata orero parau no te haapiiraa ereere no nia i te Atua, “ua naea-maitai-hia i te haapiiraa ereere no nia i te Atua i ta ˈna opuaraa ei mauhaa maoti te mau faahaparaa i te haapiiraa uouo no nia i te Atua e i te totaiete uouo atoa”. Na roto i teie huru pariraa, te tiaturi nei te feia ereere tuatapapa i te parau no nia i te Atua e e nehenehe ïa ratou e tapea mai i te mau taurearea Ereere. Ua faarue hoi e rave rahi i rotopu ia ratou i te mau Ekalesia no te patoi i te huru faaohiparaa o “kerisetianoraa” i reira.

Ua hau atu â ïa ta vetahi pae e ua faaohipa ratou i te haapiiraa ereere no nia i te Atua ei mauhaa no te tauiraa i te politita. Mai ta Takatso Mofokeng, orometua no te Ekalesia reforomatio holane ereere e taata orero parau atoa no te haapiiraa no nia i te Atua, e farii nei “e riro noâ te haapiiraa ereere no nia i te Atua ei mauhaa faufaa i roto i te aroraa e uˈana noa ˈtura no te tiamâraa”.

E itehia te hoê hiˈoraa o te reira i roto i te Kairos parau, i tarimahia e 156 feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua no Afirika Apatoa. Te faaitoito nei teie parau i to ratou mau melo “ia faaore i te haavîraa uˈana, ia faatahuri i te feia haavî e ia haamau i te hoê faatereraa parau-tia”. Ua faˈi te feia i tarima i teie parau e: “Te manaˈo nei matou e te ohipa nei te Atua i roto i to tatou nei ao na roto i te faariroraa mai i te mau tupuraa peapea mau hoi e te ino ei mea maitai, ia ‘tae mai to ˈna ra hau e ia haapaohia to ˈna ra hinaaro i te fenua nei mai to te raˈi atoa ra’. (...) E haere noa ˈtu â te tamaˈi e te aroraa i te rahi i roto i te mau avae e te mau matahiti e haere maira no te mea aita e ravea ê atu no te faaore i te parau-tia ore e te haavîraa uˈana.”

Te haapii ra râ anei te Bibilia i te reira? E haamauhia anei te Basileia o te Atua na roto i te orureraa hau politita? Mea tano anei ia faaoti e no te mea ua riro te haapaoraa porotetani ei tumu no te amahamaharaa i Afirika Apatoa, aita ïa te kerisetianoraa iho i manuïa?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono