Te tupuraa mai te haapiiraa ereere no nia i te Atua
“No te feia Ereere e rave rahi, hoê â ïa huru te kerisetianoraa e te apartheid.”—Te aroraa a te Ekalesia i Afirika Apatoa (beretane), a te orometua congrégationaliste J. de Gruchy.
NO TO ratou inoino i te mau Ekalesia porotetani no Afirika Apatoa, ua farii e rave rahi feia Ereere i te tahi ohipa apî: te haapiiraa ereere no nia i te Atua, e tamata ra i te faaau i te Bibilia i nia i te ohipa e tupu ra i nia ia ratou.
“E piti auraa to te parau ‘ereere’”, ta Louise Kretzschmar ïa e faataa ra i roto i ta ˈna buka Te reo o te haapiiraa ereere no nia i te Atua i Afirika Apatoa (beretane). “A tahi, e faahitihia te reira parau no te feia atoa i piihia i mutaa ihora ‘e ere i te mau Uouo’ aore ra ‘e ere i te mau taata no Europa’, oia hoi te mau Afirika, te mau afa e te mau Inidia (...). E i muri iho, te faataa ra oia i ‘te feia e haavîhia ra i Afirika Apatoa’.”
No reira, te faaite onoono ra te haapiiraa ereere no nia i te Atua e e tia ia faaturahia te feia Ereere mai te feia Uouo te huru, no te mea ua poiete-atoa-hia te feia Ereere ia au i te hohoˈa o te Atua. I rotopu i ta ˈna mau tumu parau au-roa-hia, te vai ra te faaoraraahia mai o Iseraela i te tîtîraa i Aiphiti e te mau mauiui o Iesu. ‘Te Atua, tei te pae ïa o ˈna o te feia e haavîhia ra’, o te piiraa ïa no ta ratou taatiraa.
Mea tahoê anei ratou?
Ua purara te mau tia o te haapiiraa ereere no nia i te Atua i roto i te mau Ekalesia e rave rahi no Afirika Apatoa e i reira ratou e aimarô noa ˈi. Ei hiˈoraa, te haapopou nei vetahi pae i te haapiiraa a te mau communistes, e te tuatapapa atoa ra ratou i te reira i roto i ta ratou mau papai. E te patoi ra te tahi atu pae i te haapiiraa a Marx. E aita atoa te manaˈo o te taatoaraa i tuea no nia i te tiaraa o te pǔpǔ uouo i rotopu i teie huru “kerisetianoraa” apî.
Ia pari-anaˈe-hia te haapiiraa ereere no nia i te Atua i te mea e te turu ra oia i te manaˈo here aiˈa o te feia Ereere mai to te apartheid tururaa ˈtu i te manaˈo here aiˈa o te feia Uouo, e pahono mai ïa o Allan Boesak, hoê o te mau tia rahi o te haapiiraa ereere no nia i te Atua e “mea teitei roa ˈˈe ïa te faaroo kerisetiano i te mau manaˈo e te mau opuaraa here aiˈa atoa”.
E pahono mai ïa o Bonganjalo Goba, orometua congrégationaliste e: “Aita vau e farii i to Allan Boesak manaˈo.” Te faˈi ra o Goba e “e faaite mai iho â [te haapiiraa ereere no nia i te Atua] i te mau opuaraa a te pǔpǔ taata ereere. Mai te peu e eita e na reirahia, e ore ïa teie haapiiraa ereere no nia i te Atua”. Te na ô nei hoi o Buthelezi, te arii epikopo no te haapaoraa porotetani a Luthero e: “Na te hoê â poroi a te Bibilia i faatupu mai i te huru feruriraa afrikaner (...) e o teie e faaitoito nei ia tatou i teie nei mahana ia arue i te haapiiraa ereere no nia i te Atua.”
Te faaohiparaahia te reira ei mauhaa
Ia au i te parau a Itumeleng Mosala, orometua méthodiste e taata orero parau no te haapiiraa ereere no nia i te Atua, “ua naea-maitai-hia i te haapiiraa ereere no nia i te Atua i ta ˈna opuaraa ei mauhaa maoti te mau faahaparaa i te haapiiraa uouo no nia i te Atua e i te totaiete uouo atoa”. Na roto i teie huru pariraa, te tiaturi nei te feia ereere tuatapapa i te parau no nia i te Atua e e nehenehe ïa ratou e tapea mai i te mau taurearea Ereere. Ua faarue hoi e rave rahi i rotopu ia ratou i te mau Ekalesia no te patoi i te huru faaohiparaa o “kerisetianoraa” i reira.
Ua hau atu â ïa ta vetahi pae e ua faaohipa ratou i te haapiiraa ereere no nia i te Atua ei mauhaa no te tauiraa i te politita. Mai ta Takatso Mofokeng, orometua no te Ekalesia reforomatio holane ereere e taata orero parau atoa no te haapiiraa no nia i te Atua, e farii nei “e riro noâ te haapiiraa ereere no nia i te Atua ei mauhaa faufaa i roto i te aroraa e uˈana noa ˈtura no te tiamâraa”.
E itehia te hoê hiˈoraa o te reira i roto i te Kairos parau, i tarimahia e 156 feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua no Afirika Apatoa. Te faaitoito nei teie parau i to ratou mau melo “ia faaore i te haavîraa uˈana, ia faatahuri i te feia haavî e ia haamau i te hoê faatereraa parau-tia”. Ua faˈi te feia i tarima i teie parau e: “Te manaˈo nei matou e te ohipa nei te Atua i roto i to tatou nei ao na roto i te faariroraa mai i te mau tupuraa peapea mau hoi e te ino ei mea maitai, ia ‘tae mai to ˈna ra hau e ia haapaohia to ˈna ra hinaaro i te fenua nei mai to te raˈi atoa ra’. (...) E haere noa ˈtu â te tamaˈi e te aroraa i te rahi i roto i te mau avae e te mau matahiti e haere maira no te mea aita e ravea ê atu no te faaore i te parau-tia ore e te haavîraa uˈana.”
Te haapii ra râ anei te Bibilia i te reira? E haamauhia anei te Basileia o te Atua na roto i te orureraa hau politita? Mea tano anei ia faaoti e no te mea ua riro te haapaoraa porotetani ei tumu no te amahamaharaa i Afirika Apatoa, aita ïa te kerisetianoraa iho i manuïa?