VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/6 api 22-25
  • “Te feia e roo-matamua-hia i te hamani-ino-raa faaroo”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Te feia e roo-matamua-hia i te hamani-ino-raa faaroo”
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te feia e roo-matamua-hia”
  • Te faaearaa i te patoi faahiahia roa ˈˈe
  • No te aha e paruru ai i te hoê paeau iti?
  • Te mau kerisetiano “mau taata faatupu peapea”
  • Eita te hamani-ino-raa e tapea i te mau Ite
  • Te mau ture morare te tia ia faaturahia
    Te mau Ite no Iehova e te haapiiraa
  • Te turu ra te haavaraa teitei no Philipino i te tiamâraa i te pae faaroo
    A ara mai na! 1994
  • Te itoito i te tuuraa i te Atua i mua
    A ara mai na! 1993
  • No te aha eita te mau Ite no Iehova e apiti i roto i te mau oroa here aiˈa?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
A ara mai na! 1988
g88 8/6 api 22-25

“Te feia e roo-matamua-hia i te hamani-ino-raa faaroo”

UA ITEA te hamani-ino-raa faaroo mai te omuaraa mai â o te aamu taata nei. Ua taparahihia o Abela e Kaina no te tahi mau taa-ê-raa i te pae faaroo. Ua inoino roa o Kaina i te mea e ua farii te Atua i te tusia a Abela, eiaha râ ta ˈna. Ua riri roa aˈera oia e inaha, ua taparahi aˈera i to ˈna tuaana. — Genese 4:3-8.

Ua faaite maira Iesu Mesia e e hamani-ino-hia ta ˈna mau pǐpǐ, ia tae iho â râ i te anotau hopea. Ua faaara ˈtura oia ia ratou i te na ôraa ˈtu e: “E pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” — Mataio 24:9.

I roto i te roaraa o te mau senekele, ua hamani ino te mau haapaoraa rarahi ia ratou iho no te haavî i te mau nunaa. Ua taparahi pohe roa te mau katolika, te mau porotetani, te mau hindous, te mau mahometa, te mau ati iuda e te tahi atu â ia ratou iho. Ua faatiamâhia te hamani-ino-raa na nia i te iˈoa o te haapaoraa orthodoxe, o te parau mau aueue ore no nia i te varua. Ua hamani-ino-hia te mau ati Iuda no ta ratou haapaoraa e no to ratou nunaa. I te senekele XX, i roto vetahi mau fenua, ua aro mai te communisme tiaturiraa ore i te Atua i te haapaoraa, ma te faariro ia ˈna ei ‘opiumu no te nunaa’.

Teie râ, i to tatou nei tau te farerei nei te hoê pǔpǔ taata i te mau hamani-ino-raa no roto mai i te mau haapaoraa e tae noa ˈtu i te mau pǔpǔ politita. O vai ïa teie mau taata? E eaha hoi te mau tumu no taua hamani-ino-raa ra?

“Te feia e roo-matamua-hia”

I roto i ta ˈna buka Te mau tiribuna e te Haapueraa ture (beretane) i neneihia i te matahiti 1987, teie ta te auvaha ture taa ê ra o Archibald Cox, i roto i te ohipa o te Watergate, i papai: “Te feia i roo-matamua-hia te hamani-ino-raa i te pae faaroo i te mau Etats-Unis i roto i te roaraa o te senekele e XX, o te mau Ite o Iehova ïa.” No te aha hoi? Teie ta ˈna e faataa ra: “Ua haamata ratou i te huti i te manaˈo o te taata e i te hamani-ino-hia i te mau matahiti 30 a haere noa ˈi ta ratou ohipa no te faafariu i te taata i roto i ta ratou haapaoraa i mua e ua tapao maira hoi ratou i te hoê maraaraa oioi. Ma te rave i te faaiteraa a te Atua e vai ra i roto i te Bibilia, e tia na ratou i roto i te mau aroâ e haere na i tera uputa e i tera uputa no te faaau atu i te mau api parau a te Taiete Watchtower e a poro atu ai e ua riro na taatiraa e toru oia hoi te mau Ekalesia, te faanahonahoraa i te pae tapi hooraa tauihaa e te Hau ei mauhaa na Satani.”

A faaô mai ai te mau nunaa ia ratou i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua faaitoito ratou i te manaˈo puai o te here aiˈa, e inaha hamani-ino-hia aˈera hoi te mau Ite. I roto i te tahi mau fenua, ua faaauhia ˈtu te faaturaraa i te reva i te fare haapiiraa. I te mau vahi atoa, ua faahepohia te tau faehau. Parau mau, te manaˈo nei te mau Ite o Iehova e faahoˈi ia Kaisara i ta Kaisara — e eita e ore e mea iti roa te mau pǔpǔ totiare teie e aufau nei i ta ratou mau tute e teie e auraro maite nei i te mau ture mai ia ratou —, te faahoˈi atoa nei râ ratou na te Atua i te mea, i to ratou manaˈo, te tia ia faahoˈihia ˈtu na ˈna: te haamoriraa e te oreraa e taiva e tae noa ˈtu i te poheraa. Te faatura nei ratou i te mau faaueraa tumu faahiahia roa ta te tiaraa ˈtu i mua i te reva e titau ra, i mua râ i to ratou aro, ua riro te faahanahanaraa i te reva ei ohipa haamori idolo, ei peu o te faatupu i te amahamaharaa. Ua faatupu taua ohipa ra i te tahi mau fifi i te mau Etats-Unis i te mau matahiti 30 e 40.

E rave rahi hanere tamarii tei tiavaruhia mai roto atu i ta ratou fare haapiiraa no te mea aita ratou i faatura i te reva. Mai ta Alpheus Mason i parau i roto i ta ˈna buka Harlan Stone: Pou o te ture (beretane), “i te mea hoi e ua patoi ratou i te faatura i te reva, e ere ïa te auraa e ere ratou i te mau tamarii maitai aore eita ratou e au i to ratou fenua. Te auraa ra, no te mea ïa e taio ratou i te mau Papai, e aita te faaturaraa i te reva e turu ra i te haapiiraa bibilia e faaue maira ia ratou eiaha e tipapa i mua i te hoê idolo tarai”.

A tuuhia ˈtu ai taua ohipa nei i mua i te Haavaraa teitei o te mau Etats-Unis i te matahiti 1940 ra, aita aˈera te mau haava i farii i te tiaororaa a te mau Ite, inaha e vau reo tei patoi mai i te hoê. O te haava ra o Harlan Stone anaˈe tei patoi mai ma te itoito i taua faaotiraa ra. Te faahiti ra o A. Mason i te tahi mau manaˈo: “Ua parau aˈera o John Holmes, peretiteni no te Taatiraa marite e haapao i te parau no te tiamâraa i te pae tivira, e ‘te manaˈo patoi o Stone o te hoê ïa o te mau manaˈo faahiahia roa ˈˈe o te aamu marite’. Mea maitai roa te mau faahitiraa parau a te mau vea. 171 vea faufaa roa tei ore i turu i te faaotiraa a te haavaraa, te tahi noa tau vea tei farii.” Eaha hoi te ohipa i tupu i muri iho?

Teie ta Archibald Cox e faataa ra: “Ua rahi roa te hamani-ino-raa i tupu i nia i te mau Ite. I roto i te tahi mau vahi, i Texas iho â râ, e rave rahi mau tiaa rahi taata tei riri ia ratou i te oreraa ratou e farii i te faatura i te reva, e ua manaˈohia hoi i te tahi taime e e mau ‘nazis ratou’.” I Maine (Etats-Unis), ua tutuihia te hoê Piha o te Basileia. “Ua haere [te taatoaraa o te mau taata o te hoê oire no te Illinois] e aro atu i fatata e ono ahuru mau Ite”. Eaha ihora ïa te huru o te feia mana? “I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, ua hiˈo noa ˈtu te mutoi i te ohipa e tupu ra, ia ore oia e amui atoa ˈtu i roto.” Teie ta A. Mason i papai: “Ua parau aˈera te faatereraa hau e haapao i te Ture e te tumu no taua haavîraa puai ra, o te faaotiraa ïa i ravehia e te haavaraa i roto i te ohipa matamua no nia i te faaturaraa i te reva. Ua riro mai atura ïa te haavaraa iho ei mauhaa i roto i te aroraa no te faatere i te feruriraa o te mau taata.”

Te faaearaa i te patoi faahiahia roa ˈˈe

Noa ˈtu taua hamani-ino-raa uˈana ra, ia au i te hiˈoraa o na ati Hebera haapao maitai e toru, ua patoi te mau tamarii a te mau Ite i te faatura i te hoê taipe o te aiˈa, oia hoi i te reva (Daniela pene 3). Ua tamau noa aˈera te tuhaa e haapao i te pae no te ture a te Taiete Watchtower i te tuu i mua i te mau haavaraa e haapao i te pae no te hiˈopoa faahou i te parau no te faaturaraa i te reva. Inaha hoi, “i te mea e ua tamau noa te mau Ite o Iehova i te tuu atu i ta ratou mau aniraa ma te tuutuu ore i parau ai [te haava] o Stone e ‘e tia mau â ratou ia tâuˈahia no te tauturu ta ratou i horoa no te arai i te mau fifi i te pae no te haavaraa e itehia i te pae no te parau o te mau tiamâraa tivira’”. — Harlan Stone: Pou no te ture, api 598.

E, i te 14 no tiunu 1943, mahana haamanaˈoraa i te fariiraahia te reva marite, ua rave aˈera te Haavaraa teitei i te hoê opuaraa matau-ore-hia. Ua taui aˈera oia i ta ˈna iho haavaraa i roto i te hoê ohipa i te pae no te faaturaraa i te reva (Faatereraa hau i te pae no te Haapiiraa no Virginie tooa o te râ e aro ia Barnette) e ua faaore aˈera i te utua a te mau Ite. I taua iho mahana ra, i roto i te tahi haavaraa i te mau Ite o Iehova, teie ta te haavaraa i parau: “Mai tei faaotihia [te ture] i nia i te mau taata [te mau Ite], te faautua nei oia ia ratou, noa ˈtu â ïa e aita i haapapuhia e te mea ta ratou i faaite haere, e ere roa ˈtu mea na roto i te hoê opuaraa ino, mea na roto i te faaarepurepuraa aore ra ua rave ratou i taua ohipa ra no te aro i te nunaa aore ra i te Hau (...). Ia au i ta matou mau opuaraa, eita te mau utua e au ia faautuahia i te mau taata taparahi taata e nehenehe e faahepohia no taua mau huru ohipa ra.”

Ua horoa maira te haava ra o Jackson, afai parau o te haavaraa, i te hoê manaˈo e faaite i te hoê huru paari e au i to Gamaliela i te na ôraa e: “Mai te peu e te vai ra te hoê fetia taa maitai i roto i ta tatou mau haapueraa ture, teie ïa eita te hoê noa ˈˈe mana, noa ˈtu eaha te huru, e opua te mea e au i te pae politita, i te pae no te here aiˈa, i te pae no te haapaoraa aore ra te tahi atu mau ohipa i te pae no te manaˈo tataitahi, eita atoa e nehenehe e faahepo i te mau taata ia faaite mai na roto i te parau aore ra i te ohipa i to ratou faaroo no nia i taua tuhaa ra.” Ua parauhia e taua opuaraa o “te hoê ïa o te mau faaearaa i te patoi faahiahia roa ˈˈe o te aamu o te haavaraa”. — Hiˈo Ohipa 5:34, 38, 39.

No te aha hoi e mea tano mau â ia ore e faahepo i te mau Ite ia faatura i te reva? Teie ta Archibald Cox e faataa ra: “Ua rave te Hau i te hoê hape a hinaaro ai oia e faahepo i te mau tamarii [a te mau Ite] o Gobitis raua o Barnette ia farii raua i te faaau i to raua manaˈo i te hoê huru politita ta raua e ore e turu ra.” Ua tamau noa te mau Ite i te pee i teie nei faaueraa bibilia oia hoi: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” — Ohipa 5:29.

No te aha e paruru ai i te hoê paeau iti?

Ia hiˈopoa oia i taua mau haavaraa ra, teie te uiraa ta Archibald Cox e horoa ra: “No te aha hoi e tapitapi ai no te tiamâraa faaroo o taua paeau iti ra e patoi ra i te faatura i te reva? Aore ra no te aha e paruru ai i taua mau taata imi peapea ra oia hoi i taua mau Ite o Iehova poro evanelia ra?” Teie ta ˈna iho e pahono ra: “I te paeau rahi no to ratou ïa huru tia mau e titauhia i te taata tei reira to tatou nei totaiete i te mauraa, te hoê huru tia mau e au i te mau taata e faaau atu i te mau ohipa e titauhia e i te mau taata e ore e faaau atu ia ratou. Hau atu, e tia ia tatou ia ite e mai te peu e e haamamû te Hau i te mau Ite o Iehova (...), e nehenehe mau ïa tatou e riro i te haamamûhia e ana.”

Oia mau, ia faaere tatou i te hoê paeau iti au-ore-hia e te taata i te tiamâraa i te pae no te haamoriraa, e nehenehe mau ïa te reira e riro ei taahiraa avae matamua e tae atu ai i te faaore-roa-raa i te tahi atu mau tiamâraa no te taataoraa o te mau taata. Te faahiti ra râ o Archibald Cox i teie parau faufaa roa:

“No te mea atoa e riro e ua itea i te tahi paeau iti apî, i te parau mau — te hoê parau i ore i fariihia aore ra i moe no te mea ua horomiihia.” E i rotopu i te mau parau mau i tamatahia i te horomii, te vai ra ïa te parau mau ta te mau Ite o Iehova e poro nei, oia hoi: te tiaturiraa hoê roa no nia i te hau e te ora no te huitaata nei, oia hoi te Basileia o te Atua e o Iesu Mesia. — Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10.

Te mau kerisetiano “mau taata faatupu peapea”

Ia parau o Archibald Cox e “e mau taata faatupu peapea” te mau Ite, e tia ia tatou ia haamanaˈo e mea nafea te mau kerisetiano matamua i te faariroraahia e to ratou mau enemi: “O te mau taata orure hau teie i te mau fenua atoa nei, a teie mai nei â hoi: (...) eita anaˈe e au ta ratou parau i ta Kaisara, i te na ôraa maira hoi e, Te vai ê atura te hoê Arii, o Iesu.” (Ohipa 17:6, 7). E au mau â hoi teie huru tupuraa i tei itehia e te mau Ite o Iehova i roto e rave rahi mau fenua! Te tumu no taua mau ohipa ra i tupu hoê â ïa e tei roohia e te mau kerisetiano matamua: o to ratou auraro i to ratou Arii ra o Iesu Mesia e i to ˈna Basileia te tumu.

Ua turai te pororaa aravihi mau a te mau Ite i te mau upoo faatere haapaoraa ia haere e imi i te turu a te mau tia mana i te pae faaroo, mai tei tupu i muri aˈe i te taviniraa hotu mau a Paulo. Teie hoi ta tatou e taio i roto i te Bibilia: “Area te ati Iuda faaroo ore ra, î aˈera ïa i te feii; e ua haaputuputu maira ratou i te taata iino haapao atâ ra, e putuputu aˈera ua tiarepu ihora i taua oire ra. (...) ua arato maira ratou ia Iasona e i te toofanu hoi no te mau taeae, i te feia haava i taua oire ra.” — Ohipa 17:5, 6.

E mau hamani-ino-raa tia ore mau tei roohia i nia i te mau Ite o Iehova i roto i te mau fenua e rave rahi, i te tau tamaˈi mai te tau hau. Te feia matamua i faatupu i taua mau hamani-ino-raa ra, e pinepine ïa o te mau upoo faatere haapaoraa, tei faaohipa i to ratou mana i roto i to ratou mau auraa e te mau tia mana i te pae politita no te faaiti mai i te mau ohipa e ravehia nei e te mau Ite. O te hoê hiˈoraa papu mau tei itehia i roto i te hamani-ino-raahia te mau Ite o Iehova i te fenua Paniora katolita i te area o te mau matahiti 1950 e tae atu i te matahiti 1970. Ua moemoehia te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii, ua faautuahia i te tahi mau utua e ua tapeahia i roto i te mau fare tapearaa, te tumu no te mea ïa te haapii ra ratou i te Bibilia i ǒ ratou. Ua hau i te ahuru matahiti to te tahi tau hanere taurearea faaearaa i roto i te mau fare tapearaa a te nuu no te mea aita ratou i faaô atu ia ratou i roto i te mau ohipa a to teie nei aoa.

No te taa ê te huru tupuraa i roohia i nia i te mau Ite o Iehova i te fenua Paniora te auvaha ture rahi ra o Martín-Retortillo i papai ai e: “Ia tuatapapa tatou i te taatoaraa o te opuaraa i ravehia e te mau tiribuna no nia i te hoê tumu parau hoê ahuru matahiti te maororaa, e ia hiˈopoa tatou i te mau faautuaraa a te faatereraa e faaoti no te tahi mau tumu i te pae no te huiraatira no nia i te haerea faaroo, e maere roa tatou ia ite tatou e fatata te taatoaraa o te mau haavaraa no nia ïa i te mau melo o te hoê anaˈe iho taatiraa faaroo, (...) ‘te mau Ite o Iehova’.”

Eita te hamani-ino-raa e tapea i te mau Ite

Mai te matahiti 1970 mai, ua fariihia te mau Ite o Iehova i te fenua Paniora. Mai te 10 000 i taua tau ra, ua taeahia ratou i teie nei i nia i te 70 000, teie e putuputu nei i roto fatata 1000 amuiraa. Te itehia ra te hoê maraaraa oioi i te mau Etats-Unis. I te tau ta Archibald Cox e parau ra (i te mau matahiti 30 e 40), e 40 000 e tae atu i te 60 000 Ite i te mau Etats-Unis, e 115 000 i roto i te ao taatoa nei. I teie mahana, e taiohia hau atu i te 770 000 i te mau Etats-Unis, e i roto i te ao nei e 3 400 000 ïa i roto e 55 000 amuiraa. Aita te hamani-ino-raa i tapea i te haereraa ta ratou ohipa haapiiraa i roto i te ao taatoa nei i mua.

Ia roohia ratou i te mau hamani-ino-raa, teie ïa te parau ta te mau Ite e nehenehe e parau: “E mea tia i te Atua ia faaroo atu ia outou eiaha i te Atua, a haamanaˈo iho ïa outou. E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” — Ohipa 4:19, 20.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu â mau haamaramaramaraa hau atu no nia i te mau hamani-ino-raa i tupu i te fenua Paniora, a hiˈo i te Annuaire des Témoins de Jéhovah 1978, api 164 e tae atu i te 246.

[Hohoˈa i te api 23]

Te opua nei te mau tiribuna e te patoiraa i te tiaraa ˈtu i mua i te reva e ere roa ˈtu ïa i te hoê ohipa faatura ore.

[Hohoˈa i te api 24]

I te matahiti 1940 ra, o te haava ra o Stone anaˈe tei turu i te tiaraa o te mau Ite o Iehova i mua i te Haavaraa teitei.

[Faaiteraa i te tumu]

Bureau du conservateur, Haavaraa teitei a te mau Etats-Unis.

[Hohoˈa i te api 25]

Ua tia mai te rahiraa o taua mau haava ra no te mau Ite o Iehova no nia i te tumu parau no te faaturaraa i te reva.

[Faaiteraa i te tumu]

Bureau du conservateur, Haavaraa teitei a te mau Etats-Unis.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono