Te ao mai te matahiti 1914 maira
7 o te tuhaa: 1960-1969 Te mau matahiti ono ahuru: te hoê tau orureraa hau
UA û aˈera te manureva i nia i te fenua, e aita roa ˈtura e tiaturiraa faahou no te faatupu i te hau i te pae o te tamaˈi toetoe. Ua topitahia te manureva ra, te hoê manureva-hiˈopoa marite, e U2 te hohoˈa, i nia ˈˈe i te fenua rusia i te 1 no me 1960.
Ua titau aˈera o Nikita Krouchtchev, numera hoê no Rusia, ia hopoi mai te mau Etats-Unis i te tapao tatarahapa e ia tǎpu ratou e e faaore ratou i taua mau tere manureva hiˈopoaraa ra. Ma te mauruuru ore i te pahonoraa a te peretiteni ra o Eisenhower, aita aˈera oia i amui mai, ei tapao no to ˈna patoiraa, i roto i te apooraa teitei no nia i te mau auraa i rotopu i te pae Hitia o te râ ma e te pae Tooa o te râ ma, o te haamata mai i te 16 no me i Paris.
Aita roa ˈtu ïa te mau matahiti 1960 e haamata maitai ra. E tapao taa ê râ teie tupuraa no te hoê tau e ite-rahi-hia ˈi te hoê haerea orure hau e te manuïa-ore-raa te taata no te faaau ia ratou iho no nia i te taatoaraa aore ra fatata roa te taatoaraa o te mau tumu parau.
E toru huru tamaˈi, noa ˈtu te hau
Tei roto noâ te ao i te tamaˈi toetoe. E atuatu mai te mau mea e tupu a muri aˈe, i te reira. I te avae atete 1961, ua faataa ê aˈera te mau Rusia i te tuhaa fenua o Berlin ta ratou e parahi ra i to te pae Tooa o te râ ma, ma te faatia i te hoê patu. Hoê matahiti i muri aˈe, ua tamata aˈera ratou i te tamau i te mau topita i Cuba. Aita râ ratou i manuïa, no te mea ua “haapae” aˈera te mau Etats-Unis ia Cuba ma te faahepo atu ia ˈna i te hoê opaniraa i te pae tereraa pahi. I Tchécoslovaquie, ua tauturu aˈera te mau faahuehueraa i faatupuhia e te mau taurearea haapii, ia haamauhia te hoê faatereraa apî. Teie râ, i te matahiti 1968, ua tia maira te mau Rusia no to ratou mataˈu e ia faariro atu te mau tauiraa e faatupuhia e te faatereraa, i te “tau tiare no Prague” ei tau ruperupe roa.
Te rûrû ra te ao nei no te tamaˈi toetoe, i te tahi râ mau vahi o te palaneta nei, te tupu atoa ra ïa te mau tamaˈi mai tei matau-noa-hia. Hau atu i te 54 tamaˈi tei tupu i rotopu i te matahiti 1945 e te matahiti 1959; e taiohia mai e 52 tamaˈi apî i roto i te mau matahiti ono ahuru, mai te mau tamaˈi tivila i Congo e i Nigeria, te tamaˈi Ono Mahana i Moyen-Orient e te tamaˈi i Viêt-nama.
Teie râ, ua tupu mai te toru o te huru tamaˈiraa i roto i te mau matahiti 1960. Tae roa mai i reira, ua itehia te hoê hau au noa i te pae totiale, i roto i te ao nei. Ua paari râ hoi te feia apî o te ui no muri aˈe i te tamaˈi. Ma te patoi i te totaiete i reira ratou e ora ˈi, e ma te manaˈo e aita e arai-maitai-hia ra te mau fifi, ua opua aˈera ratou i ta ratou iho huru tamaˈi — te orureraa hau.
Te mau taureara haapii i te faatupuraa i te mau haereraa
Ua haere aˈera te mau taurearea haapii e rave rahi mau kilometera i roto i te mau haereraa “no te patoi i te Paura”. Inaha, e faatupu fatata te mau mea atoa ta ratou e manaˈo ra e e nehenehe e patoihia, i te hoê patoiraa, te hoê faaearaa ohipa, te tapearaa i te mau vahi raveraa ohipa aore ra i te faaroo-ore-raa i te ture. Te turu papu maitai ra te rahiraa o te mau taurearea i teie huru tamaˈi apî, te manaˈo tumu iho â râ o taua huru tamaˈi ra. Ia au i te hoê titorotororaa manaˈo i faatupuhia i te matahiti 1968, e 67 i nia i te hanere o te mau taurearea Heremani te turu ra i taua mau ohipa ra; no reira ïa teie te manaˈo i roto i te vea ra Der Spiegel: “Mai te peu e e titauhia ratou ia patoi, e horoa te rahiraa i to ratou mafatu taatoa, e faaohipa atoa râ ratou i to ratou avae, e mai te peu e titauhia, to ratou rima.”
O tei tupu ïa i te matahiti 1968, i roto i na 20 oire heremani, i roto i te hopea hebedoma no te oroa Pakate, i to te mau tausani taurearea haapii i pouraa mai i nia i te purumu no te patoi. Faahopearaa: e piti taata tei pohe e tau hanere tei pêpê. O te haaroaraa ïa o te mau patoiraa i tupu i te matahiti na mua ˈˈe, no te patoi i te Chah no Irania e ta ˈna huru faatereraa. I te 2 no tiunu 1967, i Berlin, te faahopearaa o te mau faaûraa uˈana i rotopu i te feia patoi e te mau mutoi, te hoê ïa taata tei pohe e e rave rahi feia tei pêpê.
Ma te tano maitai, ua papai aˈera te taata ra o William Burroughs i te matahiti 1968 e: “Ua riro te orureraa hau a te mau taurearea ei tupuraa i roto i te ao taatoa nei aitâ i itehia aˈenei i roto i te Aamu o te taata nei.” I taua matahiti ra, te faahopearaa o te mau faaarepurepuraa i faatupuhia e te mau taurearea haapii i Farani, te hoê ïa faaearaa ohipa taatoa o tei fatata i te faatahuri i te faatereraa a De Gaulle. I te omuaraa o te mau matahiti 1960, ua faatopa mau â te mau patoiraa a te mau taurearea haapii i te hoê faatereraa, to Korea Apatoa ïa, ua pohe râ na 200 taata. No nia i te mau taurearea haapii orure hau no Tapone, te faataa ra te buka ra 1968 Weltpanorama e: “Eita to Tapone e taa ê roa ˈtu i to Marite e to Europa. I te pae maitai roa, e mea rahi aˈe te mau ravea a te mau taurearea tapone i to Berkeley, to Paris e to Francfort.”
A rave i te here, eiaha te tamaˈi”
Te patoi ra iho â râ te mau taurearea i te tamaˈi — te mau tamaˈi atoa, e te tamaˈi no Viêt-nam iho â râ. I te matahiti 1946, ua tupu te hoê tamaˈi no te tiamâraa o te patoi i te mana a te faatereraa farani, i Inidiataina, e tuhaa hoi te Viêt-nam no te reira. E vau matahiti i muri aˈe, ua opuahia te hoê faaearaa tamaˈi e ua vahi aˈera te reira i te fenua na roto e piti tuhaa, e ia faatupu roa te mau maitiraa i te tahoê-faahou-raa o te reira fenua. Ua pee aˈera te hoê tuhaa i raro aˈe i te faatereraa communiste, e te tahi i raro aˈe i te faatereraa e ere te communiste. Mai i Heremani e i Korea, te faatupu ra na Fenua Rarahi e piti ra i te hoê tamaˈi toetoe i na pae e piti o te hoê otia politita ite-ore-hiab.
I Viêt-nam, ua riro maira te mau fifi o te tamaˈi toetoe ei aroraa. I te omuaraa, te horoa noa ˈtura te mau Etats-Unis i te mau mauhaa tamaˈi na te tuhaa apatoa o te fenua ra. I roto râ i te mau matahiti 1960, ua tono aˈera ratou i te mau pupu faehau, e na mua ˈˈe te hopea o taua mau matahiti ra, te taiohia ra hau atu i te 500 000 faehau marite i reira. Ua riro te tamaˈi mai te hoê tutua tahetahe o te ore e piri. “I te avae me [1965], ua riro aˈera te hoê apooraa [i faatupuhia i te mau Etats-Unis], te vai ra hoi ahuru ma piti tausani taurearea haapii, ei haaputuputuraa no te patoi i te tamaˈi; ua iriti aˈera te reira i te uputa no te mau haaputuputuraa rahi roa no te hau i faanahohia i roto i te mau aua fare haapiiraa teitei, mau haaputuputuraa o tei tapao i te toea o taua mau matahiti ra”, ta te taata ra ïa o Charles Morris i parau i roto i ta ˈna buka Te hoê anotau o te mau manaˈo puai mau — Te fenua Marite mai te matahiti 1960 e tae atu i te matahiti 1968 (beretane). No te faaite i to ratou tiaraa, ua tanina aˈera tau tausani feia apî i ta ratou parau titauraa no te tau faehau, i te auahi. Ua haere aˈera te tahi pae i mua ˈtu â, ta Charles Morris ïa e faataa ra ma te faahiti i te hiˈoraa o na taata e piti o tei “tanina aˈera ia raua iho i te auahi i mua i te taata ei patoiraa i te tamaˈi”.
“Te vai râ ta ˈu te hoê moemoeâ”
Mai te peu e tei roto atoa te mau taurearea haapii i te feia i opua i te orureraa hau, te vai râ atu â te tahi. Ei hiˈoraa, te turu ra te feia Ereere e te mau Papaa no te mau faito matahiti atoa i te pupu no te mau tiaraa tivila i faaterehia e te orometua baptiste ra o Martin Luther King, i te pae apatoa o te mau Etats-Unis. I te matahiti 1963, ua faatupu aˈera te hoê nahoa rahi hau atu i te 200 000 taata, i te hoê haereraa i Washington, i reira to taua orometua ra i faaanaanataeraa ˈtu ia ratou na roto i ta ˈna oreroraa parau i parauhia “Te vai râ ta ˈu te hoê moemoeâ”.
Ua ite mai aˈera te pupu ra i te hoê manuïaraa i to te Apooraa marite i haaparareraa “i te hoê ture o te turu i te mau tiaraa o te taata, tei ore â i itehia aˈenei i roto i te senekele XX”. Ua ite mai aˈera o Martin Luther King i te hoê manuïaraa taata tataitahi i te horoaraahia ˈtu na ˈna te prix Nobel no te hau i te matahiti 1964.
Te rave ra te taata tataitahi mai ta ˈna iho e hinaaro ra
Ua faaite atoa aˈera te mau taurearea e aita ratou e farii ra i te totaiete ma te faarue i ta ˈna mau faaotiraa i te pae o te ahu e te rouru. Ia au i te Nouvelle Encyclopédie britannique, “Te faahopearaa o te orureraa hau i te pae ahuraa o tei haamata i te matahiti 1967 i Carnaby Street, i Lonedona, o te hoê ïa huru ahuraa vaiiho haere noa e te haapao ore i tei matau-noa-hia i hamanihia no te mau taurearea i roto i te mau matahiti 1960”. E rave rahi te mau vahine tei rave i te mau ahu poto roa e te piripau avae poto; area te mau tane, te faaroa roa ra ïa ratou i to ratou huruhuru taa e to ratou rouru; e tapao taa ê mau te mau ahu e oohia e te mau vahine e te mau tane atoa no te huru haapaoraa ore o te piihia i muri aˈe te huru ahuraa hippie.
Te haaparare ra te tahi mau huru pehepehe e hautihia i taua tau ra i te hoê feruriraa patoi ma te faateitei i te raveraa i te raau taero, te tiamâraa i te pae taatiraa tino e te peu mahu. Ua faahepo aˈera te feia tuiroo no te rock e te feia himene pop, o te riro hoi ei idolo na te mau taurearea, i ta ratou huru ahuraa e to ratou haerea. Ua riro maira te apiti-noa-raa ma te faaipoipo ore, ei ohipa rave-pinepine-hia, na reira atoa te tahi atu mau huru i opanihia e tae roa mai i taua tau ra, ua riro ïa ei mea farii-noa-hia. E tupu te mau faahopearaa ino mau o te reira i rotopu i te mau matahiti 1970 e 1980.
Te aggiornamento
Te faataa ra te hoê ditionare i te parau ra aggiornamento mai “te politita hiˈopoaraa e te faaapîraa i te mau parau tumu e te mau faanahoraa a te Ekalesia katolika, te hoê o te mau tapao i faaitehia i roto i te apooraa Vaticana II tei tupu mai te matahiti 1962 e tae i te matahiti 1965”. Ua farii aˈera te pâpa ra o Ioane XXIII i taua politita ra, i te hoê pae no te faaite e e ere te Ekalesia i te mea manaˈo tahito mai tei parihia ia ˈna ra, e i te tahi aˈe pae, no te arai ïa i te hoê hinaaro o te rahi noa ˈtura e patoi hua i te mau haapiira e te mau peu a te Ekalesia. Tae roa ˈtu i te mau ekalesiatiko katolika matau-maitai-hia, ua amui atoa ˈtu ratou i roto i taua patoiraa ra. Ei hiˈoraa, ua titauhia te taata tuatapapa i te parau no te Atua ra o Hans Küng, i Roma no te faataa i ta ˈna mau tiaturiraa hétérodoxes (huru rau), aita râ oia i farii i te reira.
Aita te feruriraa orure hau tei faaitehia i te pae o te faaroo, i faatupu-noa-hia i te mau tamataraa no te mau tauiraa i roto i te mau haapaoraa e vai noa ra. I Europa e i te mau Etats-Unis, e rave rahi mau taurearea tei manaˈo ino i nia i taua mau faanahonahoraa i te pae haapaoraa atoa e ua fariu aˈera ratou i nia i te mau pupu iti faaroo apî aore ra i te mau philosopho no te pae hitia o te râ ma. Ua fa maira te mau pupu mai te La mission de la lumière divine, te la conscience de Krishna e te les Enfants de Dieu i roto i te mau matahiti 1960 e ua noaa aˈera ia ratou e rave rahi feia faaroo.
Mai te orureraa hau e tae atu i te peu uˈana e te ohipa totoaraa
Te faaite ra te feruriraa orure hau i te hoê manaˈo ino o te taatoaraa no nia i te mana — o te mau metua, o te mau orometua haapii, o te feia faatere e o te mau ekalesiatiko. Ua tauturu aˈera te reira i te hoê hinaaro o te aratai pinepine i te taata i te ohipa uˈana, o te ite-pinepine-hia hoi i te mau matahiti 1914, i nia i te mau tahua aroraa aore ra i te tahi atu mau vahi.
A haamanaˈo na i te tahi mau ohipa uˈana tei tapao i te mau matahiti 1960: Te taparahi-pohe-raahia ma te taehae mau o Patrice Lumumba, te taipe o te fenua Congo no te here aiˈaraa afirika, e o Hendrik Verwoerd, faatere hau matamua no Afirika Apatoa; o Ngô Dinh Diêm, peretiteni no te repubilita no Viêt-nam, tei taparahi-pohe-hia i roto i te hoê haruraa i te faatereraa; i roto noa i na matahiti e pae, e toru na taata politita marite rahi tei taparahi-pohe-hia: te peretiteni John Kennedy, te upoo o te pupu no te mau tiaraa tivila o Martin Luther King, e te tia mana faatere o Robert Kennedy.
Ua iriti aˈera teie faatura-ore-raa i te mana, tei faaitehia e te tahi mau taata tei ineine i te faaohipa i te ohipa uˈana ia faaroohia mai ta ratou mau titauraa, i te uputa na te ohipa totoaraa. Ua papai aˈera o Claire Sterling, te hoê vahine hiˈopoa i te ohipa politita, e, inaha, ua fa mai te ohipa totoaraa no te tau apî nei, i te matahiti 1968 ra, “te matahiti papu maitai i reira te ui no muri aˈe i te tamaˈi rahi hopea ra, i te faaiteraa ˈtu i ta ˈna iho huru tamaˈi i te totaiete taata nei”.
Na nia mai anei i te raˈi te tauturu e tae mai ai?
E tauturu anei te haruraa i te reva teitei ia faaore i te mau fifi o te fenua nei? Te manaˈo mau ra te tahi pae e oia mau. Ua tamau aˈera te ohipa i te pae o te reva teitei, ma te tuutuu ore, i roto i te tau o te tamaˈi toetoe, a haere noa ˈi to te pae Hitia o te râ e to te pae Toaa o te râ ma i mua te tahi i muri aˈe i te tahi i roto i te titauraa i te mana i roto i taua tuhaa ra. Mai te matahiti 1961, i to te mau Rusia taoraraa, no te taime matamua, i te hoê satellite e taata tei nia iho, i nia i te reva teitei ia haati te reira i te fenua nei, e tae atu i te matahiti 1969, i to te mau Marite faahaereraa i te taata matamua i nia i te avae, ua maere roa te ao nei i te hoê nanairaa o te mau ohipa i te pae o te reva teitei.
I te hopea o taua mau matahiti ra, ua horoa maira te Almanach Collier 1970 (beretane) i teie manaˈo: “E au e e mea tia no te mau matahiti 1969, matahiti hoi a haere ai te taata no te taime matamua roa, i nia i te avae, ia riro atoa ei matahiti no te tupuraa i te rahi o te peu hiˈohiˈo i te pae o te mau fetia (...). Ua tae mai paha te tau o te Verseau, (...) [i reira] te autaeaeraa e itehia ˈi i nia i te fenua taatoa neic.”
Ma te papu maitai, te rahi noa ˈtura te feia e imi ra i te tauturu mai nia mai i te raˈi. E no te mea hoi e tauturu te taoraraa i te mau satellite i nia i te reva, i te aparauraa oioi roa i rotopu i te mau fenua rarahi, te haafatata mau ra ïa te raˈi materia i te mau nunaa i te tahi mau nunaa. Aita râ te reira e tahoê ra ia ratou no te faaore i te mau fifi o te ao taatoa nei. Te riro noa râ te mau nunaa ei mau nunaa amahamaha e te “[ore e nehenehe e faaau atu i te parau]”. — Timoteo 2, 3:1-3.
No te aha râ hoi? No te mea, no to te reira iho huru, eita te feruriraa orure hau — te feruriraa i tapao maite i te mau matahiti 1960 — e nehenehe e riro ei puai tahoêraa. E faatupu te reira i te amahamaharaa. Inaha, no te arai i te mau fifi o te ao taatoa nei, e tia i te mau taata ia tahoê. Ia raea ia ratou teie tahoêraa, e tia ia ratou ia imi i te tauturu, eiaha i te mau raˈi materia ra aore ra i te peu hiˈohiˈo i te pae o te mau fetia ra, i te mau raˈi varua ra râ: te Faatereraa a te Atua.
Ua na reira mau â te mau Ite no Iehova — ua maraa hoi to ratou numera i nia i te faito e 48 i nia i te hanere i rotopu i te matahiti 1960 e te matahiti 1969. Te mauruuru rahi roa ra ratou i te taaraa, i te tau mau ra, i te pene 13 o te episetole i to Roma ra, o te faahiti ra i te parau no te auraroraa kerisetiano, o tei tauturu ïa ia ratou eiaha ia aratôhia e te feruriraa orure hau tei tapao maite i te mau matahiti 1960. Hiˈo i Te pare Tiairaa no te 15 no febuare 1963, no te 1 no mati 1963 e no te 15 no mati 1963 (BI 4/63 e 5/63).
A hope ai te mau matahiti 1960, te faaitoito maite ra te mau Ite no Iehova i te faaite, eiaha te tau o te Verseau, te tau râ e itehia ˈi “te autaeaeraa i nia i te fenua taatoa nei” i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua. E ite mai anei ratou iho i taua mau tupuraa ra? E ite mai anei outou i te reira? Ia ite atu outou i te reira, a taio i te tumu parau o teie tuhaa “Te ao mai te matahiti 1914 maira”, o te neneihia mai i roto i ta matou numera i mua nei i raro aˈe i te upoo parau “Te ino roa ˈtura te ao nei, ia papuhia râ to outou tiaturiraa!”.
[Nota i raro i te api]
a Ia au i te Faanahoraa o te mau Hau amui, 160 tamaˈi tei faatupuhia i rotopu i te matahiti 1945 e te matahiti 1985.
b I roto i te Daniela pene 11, te faataipe ra te Bibilia i te pae communiste, “te arii no apatoerau”, e te pae patoi, “te arii i apatoa”. Ia rahi atu â te mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka ra “Que ta volonté soit faite sur la terre” (reo farani), neneihia i te matahiti 1958 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., mai te api 261 e tae atu i te api 305.
c E faataahia te tau o te Verseau mai “te hoê tau o te tapaohia e te tiamâraa taatoa o te huitaata nei ia au i te feia hiˈohiˈo i te pae o te mau fetia, e te haamauraa o te autaeaeraa i nia i te fenua nei e te haruraa i te reva teitei”.
[Tumu parau tarenihia i te api 28]
Te tahi atu â mau tupuraa o tei tapao i te mau parau apî no taua tau ra
1960 — Mau aueueraa fenua rahi roa i Maroc e i Chili.
Tapearaahia o Adolf Eichmann i Argentine. Hopoihia i
Iseraela, e parihia oia i te faatupuraa i te mau taparahiraa
taata i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, e haapohehia ˈtu ai.
1961 — Poheraa o Dag Hammarskjöld, te papai parau matamua o te
Faanahoraa o te mau Hau amui, i roto i te hoê ati manureva i
Afirika.
1962 — Taoraraahia te Telstar, satellite niuniuraa matamua i
faaohipahia.
1963 — Pakistan: Haapohe te hoê mataˈi rarofai e te hoê vaipue i
na 30 000 taata i roto i te tuhaa hitia o te râ o te fenua ra.
1964 — Tapone: Ua tupu te XVIIIraa o te mau hautiraa Olympiques
i Tokyo. Te mau fenua i noaa rahi aˈe i te rê, o te fenua
Rusia ïa (96 fetia) e te mau Etats-Unis (90 fetia).
1965 — Faahoperaahia te apooraa Vaticana II e te pâpa Paulo VI,
o te vauvau atoa i te hoê oreroraa parau no te hau i mua i te
Apooraa rahi a te O.N.U.
1966 — Taina: Haamataraa te orureraa hau i te pae o te mau peu
tahito.
1967 — Monoraa mafatu matamua i ravehia ma te manuïa e te taote
tâpû ra no Afirika Apatoerau o Christian Barnard.
1968 — Haamataraahia te haavaraa no nia i te thalidomide, te
raau i faatupu i te mau hape i nia i te mau aiû fanau apî e
rave rahi.
1969 — Haamataraa te “tamaˈi o te tueraa popo” i te tupu i
rotopu i te Salvador e te Honduras i muri aˈe i te tahi mau
tueraa popo; hau atu i te hoê tausani taata tei pohe.
Mau faahuehueraa tei faatahe i te toto i Belfast, i Irelane,
i rotopu i te mau katolika e te mau porotetani.
[Hohoˈa i te api 26]
Te pupu hippie i roto i te mau matahiti 1960.
[Faaiteraa i te tumu]
UPI/Bettmann Newsphotos
[Hohoˈa i te api 27]
Haaputuputuraa ei patoiraa i te tamaˈi i New York.
[Faaiteraa i te tumu]
UPI/Bettmann Newsphotos