Ia au i te Bibilia
O vai te nehenehe e faaore i te ‘pohe poia’?
“EITA te hau e nehenehe e faatamaa mai ia matou no te mea mea rahi roa matou”, ta te hoê ïa taata faaapu ereere no te hoê tuhaa fenua ruperupe no Afirika apatoa i faataa ˈtu i te hoê papai vea a te A ara mai na!. “Aitâ i ûahia a piti matahiti i teie nei e te puai noa ra te paurâ i te fenua nei. Ua pohepohe te taatoaraa o te mau animala no te maa e te pape ore. Te pohe noa ra te mau taata atoa i te poia.”
Ua tamǎrû mairâ te ûa puai i taua fenua ra tau mahana i muri aˈe, e titauhia râ te hoê tau roa roa e tupu faahou ai te hoê tauiraa. Na nia ˈˈe, aita te reira i faaore i te ‘pohe poia’ i roto i te tahi atu mau fenua rarahi o Afirika. E ere râ teie anaˈe te fenua rarahi tei roohia i te oˈe. Ia au i Te buka no te poia (beretane), neneihia e te taatiraa tauturu i te feia e pohe nei i te poia, 43 fenua no Asia e no Marite latino mâ teie e farerei nei i “te navai-ore-raa i te maa i roto i te fenua taatoa”.
Aita râ i maoro aˈenei, ua hutihia te ara-maite-raa o te ao taatoa nei i nia i te oˈe e vai ra i Afirika, i reira e itehia ˈi, ei raveraa i te hoê upoo parau a te Times no Lonedona, “150 milioni taata teie e fifihia nei”. I Beretane e te mau Etats-Unis, ua haaputu te tahi feia tuiroo no te pae himeneraa, i te mau milioni moni beretane e mau tara marite na to Afirika o te pohe nei i te poia. Ua turai paha te hiˈoraa riaria mau no nia i teie mau taata pararai roa i roto i te afata teata, ia outou atoa, ia aniani ia outou iho, eaha mau na te mau tumu o te oˈe.
Te paurâ anei?
“Aita te huiraatira e tiaturi roa ra i te mau parau e te paurâ te tumu no te oˈe i Afirika”, ta te taata faatere i te piha ohipa haaparareraa i te pae o te natura ra te Earthscan ïa i papai i roto i te vea beretane ra People. No te aha râ? Na mua roa ˈˈe, no te mea, i roto i te mau senekele i mairi aˈenei, aita te mau tau paurâ atoa i riro roa mai ei mau ati rahi.
E mea navai roa te mau fenua tupu maitai i Afirika no te horoa mai i te maa, hau atu i ta te huiraatira no teie nei e hinaaro ra. Eita râ te faanahonahoraa i te pae faanavairaa faufaa o te ao taatoa nei e tauturu i te reira. No te mea hoi e ua tuu te mau faatereraa o taua mau fenua ra i te rima i raro, no te mau faateimaharaa i te pae faanavairaa faufaa, ua tiahihia ïa te feia faaapu i te mau fenua maitatai ra, o te faaohipahia i teie nei no te mau faaapuraa maa no te hoo atu i to rapae. Te haapeapea-rahi-hia ra ïa no teie rahiraa taata navai ore e ora nei i te mataeinaa, no te mea e rave rahi teie e aniani nei ia ratou iho e e tamaa anei ratou e ia paia maitai.
Ua riro te huru opereraa faufaa a te mau faatereraa ei hoê tumu e tia ia hiˈopoahia. Te faataa nei te taata ra o Lloyd Timberlake i roto i ta ˈna buka ra Afirika i roto i te ati (beretane) e, te mau oire ei reira te haamauraahia te mau pû o te mau faatereraa, no roto mai ïa i te mau mataeinaa i te haruraahia mai. I te mea mau, ua faaohipahia te tuhaa moni i faataahia no te faahaereraa i mua, no te faanavai i te mau hotela i roto i taua mau oire ra, te mau fare hamaniraa tauihaa, te mau fare haapiiraa tuatoru e te mau pereoo uira. Te ravehia ra te moni e titauhia no te haapee roa i taua mau haamâuˈaraa ra na roto i te faaere-roa-raa i te feia faaapu, o te riro e 70 i nia i te hanere o te huiraatira.”
E nehenehe anei te tauturu no rapaeau mai e faaore i te pohe poia?
Te faaite ra te parau faataa ra Te oˈe: te hoê anei ati rahi e nehenehe e parihia te taata? (beretane), tei ravehia no te Tomite tiamâ no te mau ohipa tautururaa i te taata i roto i te ao taatoa nei, e: “O ta te mau hau êê e horoa ra na te hoê pae, te rave maira ïa ratou na te tahi pae”. “Eiaha roa ˈtu te mau faatereraa o te horoa nei i ta ratou tauturu, ia atuatu i te mau moemoeâ, o ta teie ïa parau faataa e parau faahou ra. Aita roa ˈtu te mau fenua e horoa nei i ta ratou tauturu, e rave nei na roto i te aroha mau, te imi nei râ ratou i te moni.” No te aha? No te mea ua riro teie tauturu ei ravea e noaa rahi mai ai ta ratou moni. Inaha, te faataa ra te vea beretane ra The Ecologist e “te riro noa râ [o Afirika] ei hoê o te mau pû matamua i te pae hooraa i te mau maa e amuhia i te mau mahana atoa i Beretane (...). Te faaapu atoa ra [oia] i te uaua e te vavai e rave rahi e te raau paari o te mau fenua veavea ra; te hapono rahi atoa ra oia i te mau animala, te mau maa tupu e te mau tiare tâpûhia, na to te ara”.
Parau mau, te onahia ra o Afirika na roto i teie mau hooraa ˈtu i to rapae, teie râ mea varavara roa te moni i noaa mai i te faaohipahia no te tauturu i te feia e pohe nei i te poia. Te faaohipahia ra râ te reira no te faahaere i te mau oire i mua, te faarahiraa i te mau hooraa ˈtu i to rapae, te hooraa mai i te mau mauhaa tamaˈi e te haapeeraa ˈtu i te mau tarahu i roaahia i te mau fenua êê ra. Te parau ra te vea marite ra The Nation, e: “No te mea hoi te faatamaa ra te feia veve i te feia taoˈa rahi, e rahi noa ˈtu â ïa te oˈe i roto e rave rahi mau vahi o te ao nei (...). E onahia te ohipa faanavairaa faufaa i te pae faaapu o te ao taatoa nei na roto i te maraaraa o te mau hooraa ˈtu i to rapae, (...) eita râ te reira e faatamaa i to Afirika teie e pohe nei i te poia.”
Te hoê faatereraa o te nehenehe e faaore i te ‘pohe poia’
Te haapapu nei te oˈe e tupu noa ra i Afirika i teie maseli tahito: “Ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho.” Ma te faataa mai no te aha teie tupuraa teimaha mau e vai noa ˈi, te parau ra te Bibilia e: “O tei piˈo ra, e ore ïa e titiaifaro.” (Koheleta 1:15; 8:9). Oia mau, e feia hara e te miimii atoa tei roto i te mau faatereraa taata. No reira, nafea ïa teie huru faanahonahoraa e nehenehe ai e ‘titiaifaro’, e e haapao maitai atu ai i te mau hinaaro o te feia veve?
Ei pahonoraa i teie uiraa, a hiˈo na nafea te mau faahopearaa o te hoê o te mau paurâ ino roa ˈˈe o te aamu o Afirika i te faarururaahia. Ua haamata taua tau paurâ ra i te matahiti 1730 hou to tatou nei tau e ua vai noa te reira e hitu matahiti i te maororaa. Teie râ, ua farii te arii no Aiphiti ra i te aratairaa a te Atua e ua fanaˈo aˈera oia i te mau ootiraa taa ê mau i roto i te mau matahiti na mua ˈˈe e ua haapue aˈera i te maa e ia rahi roa. Auaa teie faanahonahoraa, e au e aita hoê aˈe o to ˈna mau taata i pohe i te poia. Inaha, ua haere roa atoa mai te mau taata êê e hoo i te maa huero i Aiphiti, no te mea “ua ati hoi te mau fenua atoa i te oˈe”. — Genese 41:1-57; 47:13-26.
I teie nei mahana, te fariu nei te feia e farii nei i te aratairaa a te Atua i nia ia vai? I nia ia Iesu Mesia, te taata o tei taa ê roa ˈtu i te tahi atu mau taata tei rave noa hoi i te mau faateimaharaa e te parau-tia ore i roto i to ratou oraraa. “[Ua] hamani maitai haere [hoi oia]”, ta te Bibilia ïa e faataa ra. “[A]ore roa [hoi oia] i rave i te hara.” (Ohipa 10:38; Petero 1, 2:22). ‘Teie râ, e ani paha ïa outou, e auraa anei to te reira e te hoê faatereraa o te nehenehe e faaore i te “pohe poia”?’ Oia mau, te hoê ïa auraa rahi roa, no te mea o Iesu ta te Atua i maiti no te faatere i te ao taatoa nei. Te mau mea maitai atoa ta Iesu i rave, i to ˈna iho â râ faatamaaraa na roto i te hoê semeio, i te mau nahoa taata tei pohe na i te poia, te faaite ra ïa i te faahiahiaraa o te Basileia o te Atua ia faaauhia i te mau huru faatereraa taata atoa. Ua tohu atoa o Iesu no nia i te anotau e faatere faahou mai ai te Basileia o te Atua i te mau ohipa o te fenua taatoa nei. — Mareko 8:1-9; Apokalupo 11:15.
Fatata roa, e haapao maite te Arii i maitihia e te Atua e ia opere-maite-hia te maa. E nehenehe oia e faaore i te ‘pohe poia’. (Luka 21:10, 11, 31.) No nia i te faatereraa a te Mesia, te vai ra teie parau tohu tamahamaha mau i roto i te Bibilia : “E riro oia ei arii mai te tahi miti e tae noa ˈtu i te tahi miti (...) e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua. E faaherehere oia i tei paruparu ra e te veve, e faaora oia i te feia taoˈa ore ra. E riro hoi e maa sitona tei te fenua.” Eita roa ˈtu te taata e parau faahou e: “Eita te Hau e nehenehe e faatamaa mai ia matou.” E ore roa te poia e te mauiui e te pohe atoa. — Salamo 72:8, 13, 16; Apokalupo 21:3-5.
[Hohoˈa i te api 18]
Te faahotu rahi roa ra te fenua nei i te maa.