Te oraora-maitai-raa no te taatoaraa — Fatata roa anei?
“Mea iti aˈe ta te mau pû no te oraora-maitai-raa o te huiraatira o na fenua e 67 veve roa ˈˈe (taa ê noa ˈtu te fenua Tinito) e haamâuˈa nei no ta ratou tabula no te pae oraora-maitai-raa ia faaauhia i ta te mau fenua taoˈa rahi e haamâˈua nei no ta ratou noa mau raau faatoparaa i te taoto.” — Health Crisis 2000.
“TE ORAORA-MAITAI-RAA no te taatoaraa hou te matahiti 2000.” Ua rave-pinepine-hia teie tumu parau, mai te taime iho â râ a tupu ai te Apooraa no te ao taatoa nei no nia i te mau rapaauraa tumu, apooraa tei faanahohia i te matahiti 1978 e te O.M.S. (Faanahoraa a te ao taatoa nei no te oraora-maitai-raa) e te U.N.I.C.E.F (Afata moni a te mau Hau amui no te mau Tamarii.) Ua huti taua apooraa ra, tei apitihia e te mau tia no 134 fenua, i te ara-maite-raa o te mau fenua atoa o te ao nei, i nia i te faito mau o te mau ereraa i te pae o te oraora-maitai-raa o te ao nei.
Ua parau o Henry Labouisse, oia te faatere matamua o te U.N.I.C.E.F. i taua tau ra, e: “Te hoê o te mau tumu tatou i amui mai ai i o nei i teie nei mahana, no to tatou ïa tiaturi hohonu mau e eita e nehenehe e vaiiho maoro faahou â i te mau taa-ê-raa tano ore o te mau rapaauraa i rotopu i te mau vahi taa ê o te ao nei e i roto i te hoê noa iho fenua.”
Ua faahiti aˈena te hoê parau faataa tei neneihia hou taua apooraa ra, i te parau no te atea-ê-raa e vai ra i rotopu i te feia fanaˈo o te nehenehe e rapaau ia ratou iho i roto i te mau fenua taoˈa rahi e te feia veve no te tahi mau vahi. Ua faaara mai te hoê parau faataa neneihia i te matahiti 1978 e te U.N.I.C.E.F. e i roto i te tahi mau fenua veve roa ˈˈe “10 noa i nia i te hanere o te feia e nehenehe e noaa ia ratou i te mau rapaauraa rii noa” e “e 20 i nia i te hanere — i te faito rahi roa ˈˈe — te inu nei i te hoê pape mâ”.
Ua ani te apooraa ia haamaitaihia “te mau faataeraa maa, te faito-maite-raa i te maa, te faataeraa pape mâ e ia tamauhia te mau vahi haumitiraa tumu; te oraora-maitai-raa o te mau metua vahine e te mau tamarii, (...) te hopoiraa te mau raau titau-rahi-hia”.
E mea moni rahi roa pauroa teie mau ravea, no te mau taata iho â râ o te mau fenua veve. I hea pai ïa e nehenehe ai e ite mai i te moni titauhia no te haamâha i taua mau hinaaro ra? I roto i taua apooraa ra, ua parauhia e e nehenehe “te hau e te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi” e tauturu ia matara mai te mau tino moni rahi roa no te titau i taua mau tapao ra. No reira, e nehenehe e taiohia i roto i te vea ra Oraora-maitai-raa o te Ao nei, neneihia e te O.M.S. e “A feruri na i nia i te hoê ao faahiahia roa i reira te aravihi, te mau haamâuˈaraa e te mau ravea materia e te mau taata teie e tuuhia nei i roto i te tuatapaparaa i te mau mauhaa tamaˈi, e faaohipahia ˈi no te haamaitai i te oraora-maitai-raa o te mau nunaa atoa!”
Teie râ, mai te matahiti 1978 maira, ua itehia anei te hau e te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi i te haamauraahia? Aita anei te mau fenua e haere tia nei i te tahi roa ˈˈe pae, a rahi noa ˈtu ai te fifi o te oraora-maitai-raa?
[Hohoˈa i te api 3]
Patiaraa i te mau tamarii haere haapiiraa no Colombie.
[Faaiteraa i te tumu]
P. Almasy/O.M.S.