Eaha to outou huru?
TE TUTAVA nei te pae rapauraa i te faaora i te mau maˈi. Mea pinepine roa, te manuïa nei te reira, hou râ i te mau mea atoa, na te huru oraraa mâ e tauturu ia arai i te mau maˈi.
Ia au i te taote ra o Halfdan Mahler, faatere matamua o te O.M.S., e tia ia tatou ia amo i ta tatou iho hopoia i te pae oraora-maitai-raa. Ia itehia taua ara-maite-raa i roto i “te faitoraa (i te maa e te ava), te oreraa e puhipuhi i te avaava, te haapao-maitai-raa ia faahoro anaˈe i te pereoo, te faaetaetaraa tino. E haapii atoa anaˈe i te arai i te ahoaho o te oraraa i te oire e e tauturu anaˈe ia vetahi ia na reira atoa”.
Te vai ra i roto i te Bibilia te mau aˈoraa paari o te nehenehe e tauturu mai ia tatou ia na reira. E tauturu te faaohiparaa i te mau parau tumu ta ˈna e horoa maira, ia ora i te hoê oraraa mǎrû aˈe e, ei faahopearaa, ia fanaˈo i te hoê oraoraraa maitai aˈe i roto i te hoê ao huanane. E mau “[parau ora]” to roto i ta ˈna mau haapiiraa, eiaha noa no te varua, no te tino atoa râ. “O te ora hoi te reira [ta ˈna mau aˈoraa maitai] i te feia i ite atu ia ratou ra, e ora hoi to ratou mau tino atoa i te reira”. — Timoteo 2, 1:13; Maseli 4:22.
Teie râ, hau roa ˈtu â, e tauturu te faaohiparaa i te mau parau tumu bibilia, i te tahi taime, ia ape i te mau fifi ino o te aratai i te pohe. Nafea râ hoi te reira? Teie te tahi mau hiˈoraa:
Ia au i te faatereraa Marite, o te ohipa puhipuhi avaava “mau te tumu no te maˈi e te pohe-oioi-raa o te nehenehe e ape-ohie-roa-hia ˈˈe i te mau Etats-Unis”. I te pae o te feia puhipuhi avaava, e ono taime hau te feia pohe i te mariri ai taata i te pae o te feia puhipuhi ore. Inaha, te parau nei te Bibilia e: “E tamâ hua tatou (...) i te mau viivii atoa o te tino e te varua.” (Korinetia 2, 7:1). Ua tuu aˈena te mau Ite no Iehova i te ohipa puhipuhi avaava i roto i te mau viivii ta teie parau tumu e faahiti ra. No reira, i to ratou ra pae, ua faaore ratou i te hoê tumu rahi roa o te hoê o te mau maˈi ino roa ˈˈe.
E faatupu te taeroraa i te ava i te cirrhose, e faatupu atoa râ i te motoraa, te tatamaˈi, te mau ohipa uˈana e te ati rahi no teie nei tau oia hoi te mau ati purumu pohe. E tauturu anei ta te Bibilia i reira?
Te aˈo nei oia ia inu ma te au i te na-ô-raa e: “E ore hoi (...) te taero ava, e te faaino, (...) e parahi i te basileia o te Atua. Mai te reira hoi te hoê pae o outou na.” Oia atoa: “E tâhitohito tei te uaina; e hauti rahi tei te ava taero; e ere i te taata paari tei vare i te reira.” (Korinetia 1, 6:9-11; Maseli 20:1). E ere anei teie aˈoraa i te mea paari e te maitai no te ora?
Te haamataˈu rahi mai nei te taeroraa i te raau taero i te oraora-maitai-raa o te mau taurearea i teie nei mahana. No nia i teie tumu parau, teie ta te buka ra Health Crisis 2000 i parau: “Te haamâuˈa-rahi-hia nei te moni no te faaohipa i te mau faautuaraa i te hooraa raau taero, mea iti roa râ no te faaara i to tatou mau taurearea o te aratô-ohie-hia, i nia i te marei o te taeroraa i te raau taero.” Te faaohipa nei te mau Ite no Iehova i te hoê â parau tumu i te pae no te mau raau taero e te avaava (Korinetia 2, 7:1). I roto ia ratou, te faaite nei te mau metua i te hiˈoraa ma te faatura i teie parau tumu e te haapii nei ratou i ta ratou mau tamarii, o te hoê ïa ravea maitai roa no te arai i te taeroraa i te raau taero.
E haamataˈuraa o te rahi noa ˈtura te mau maˈi purumu, mai te blennorragie e te SIDA, no te feia e taati atu nei e rave rahi mau hoa. Eaha ta te Bibilia e parau nei no nia i te reira? Te haava roa nei oia i te faaturi. Te haapii nei oia ia faaipoipo te taata i te hoê noa hoa no te oraraa taatoa e ia faaea noa ˈtu ia ˈna. Te taiohia nei e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Hebera 13:4). Oia atoa: “E teie nei, o ta te tino e rave nei, ua itea ïa, oia hoi te faaturi, te poreneia, te mau peu faufau ra (...): e te feia e rave i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra.” — Galatia 5:19-21; Mataio 5:32.
E tauturu te faaohiparaa i teie mau parau tumu bibilia paari ia noaa i te hoê oraoraraa maitai aˈe i teie nei â, i roto i teie nei ao arepurepu, eita râ e faaora roa mai i te maˈi. E hiˈo anaˈe ïa i roto i te tumu parau i mua nei, nafea te reira e tupu ai.
[Hohoˈa i te api 7]
“Aita tatou i paruru ia tatou iho i te mau tumu o to tatou mau pohe, ua faaino râ tatou ia tatou iho, ma te tiaturi puai e e itea mai te ohipa aivanaa, te mau taote e te mau fare maˈi i te ravea no te rapaau ia tatou.” — Health Crisis 2000.