Faatîtîhia e te mau maˈi horiaria noa
E TORU i nia i te maha o te feia i roohia i te mau maˈi horiaria noa ino roa, e mau vahine ïa, teie râ, aita te mau titorotororaa i ravehia e faaite nei e no te aha râ. E 25 e tae atu i te 45 matahiti to te rahiraa o te feia i roohia i te maˈi horiaria noa, aita râ i itehia eaha râ te tumu.
“Aita roa ˈtu tatou e tahoê ra no nia i te tumu o te mau maˈi horiaria noa”, ta te taote Thurlow Oppenheimer ïa i faˈi i mua i te hoê pupu taote tei putuputu mai i New York. Ua parau faahou mai oia e: “Tei roto tatou i te vahi fifi mau o te mau amahamaharaa taata.” E ohipa huna mau â ïa te mau maˈi horiaria noa.
Teie paha te mau tumu
Ua faaite mai te tahi mau tuatapaparaa e, e rave rahi mau tumu e tupu ai te mau maˈi horiaria noa. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê tupu-taue-raa mai te riaria e itehia mai i muri aˈe i te hoê ohipa mauiui mau aore ra i te poheraa o te hoê taata tei herehia. Ua fatata roa o Hélène, tei faahitihia i roto i te tumu parau i mairi iho nei, i te pohe i roto i te uraraa te hoê pereoo faaearaa i te auahi, tau avae na mua ˈˈe i te tupu-taue-raa mai to ˈna maˈi. Te faataa ra anei te mauiui taue ta ˈna i ite mai i roto i taua tupuraa ra, i te riaria rahi tei roohia e ana i roto i te piha taniuniuraa? Ia au i teie manaˈo, e nehenehe e parauhia e e.
I te tahi aˈe pae, e rave rahi mau taata aravihi teie e manaˈo nei e, e nehenehe te mau maˈi horiaria noa e pee i nia ia vetahi ê. Na roto i to ratou hiˈopoaraa i to ratou mau metua, e nehenehe te mau tamarii e haapii i te rave mai ia ratou, i mua i te hoê â huru maˈi horiaria noa. Teie râ, ia paari anaˈe mai ratou, e nehenehe te tumu o to ratou riaria e taui e, e tupu mai teie riaria i roto i te hoê tupuraa taa ê. Te faˈi nei o Hélène e: “Mai mutaa ihora mai, e roohia na iho â vau i te maˈi horiaria noa haihai.” I roto i to ˈna hiˈoraa, mea haapiihia mai anei, aore ra mea peehia anei, to ˈna maˈi horiaria noa? Eita te hoê mea e faatia ra ia haapapu i te reira.
Mea ohie aˈe ia faataa i te hoê maˈi horiaria noa tei tupu mai i muri aˈe i te hoê tupuraa taa maitai. Ei hiˈoraa, mai te peu e e faariariahia aore ra e hohonihia te hoê tamarii e te urî, i muri iho, e faatupu mai paha ïa oia i te hoê cynophobie, oia hoi te mataˈu i te mau urî. Mai te reira atoa, e nehenehe te aquaphobie (aore ra hydrophobie), oia hoi te riaria rahi i te pape, e faatupuhia mai i muri aˈe i te hoê paremoraa tei faaorahia mai i te taime hopea roa.
Ia au i te hoê hiˈopoaraa no teie nei tau, e nehenehe e tatuhaahia te mau maˈi horiaria noa atoa i roto e toru tuhaa rahi matau-maitai-hia. I te mea e mea faufaa mau ia ite tatou i te faataa ê i te reira, e anaanatae na mua ïa tatou i na tuhaa matamua e piti.
Te mau maˈi horiaria noa totiale e te mau maˈi horiaria noa matauhia
Ua ite anei outou e te riaria nei vetahi pae i te tarima i te hoê parau i mua i te hoê taata ê atu no te mea e mataˈu ratou ia ruru ratou? e te mataˈu nei te tahi pae ia manaˈo anaˈe ratou e paraparau i mua i te taata aore ra e haere i te hoê tamaaraa? E hiˈoraa anaˈe teie mau fifi no te mau maˈi horiaria noa totiale. E tupu mai teie mau maˈi horiaria noa mai te peu e te vai ra te tahi atu mau taata.
E tupu mai te mau maˈi horiaria noa matauhia, mai te mataˈu i te urî aore ra i te pape, i mua i te mau tupuraa aore ra i te mau taoˈa taa maitai. Te ite-pinepine-atoa-hia nei te mataˈu uˈana i te mimi, i te iore aore ra i te tuituirahonui, e tae noa ˈtu te riaria i te aore. Te amui atoa nei te mau taote i roto i teie tuhaa, te claustrophobie, oia hoi te riaria i te mau vahi opanipanihia, no te mea e tumu taa maitai atoa to ˈna.
Oia mau, eita paha te rahiraa o tatou e taa e e nehenehe tatou e riaria roa na roto i teie mau huru mataˈu. Tera râ, e nehenehe tatou e feruri ma te fifi ore i te mauiui rahi e itehia ra e te feia o te ore e nehenehe e ape i te reira.
No te aha ‘e riaria ˈi i te riaria’?
Te toru o te manaˈo e horiaria noa ˈi, oia hoi te agoraphobie, o te maˈi horiaria noa ino roa ˈˈe ïa. Te auraa mau o to ˈna iˈoa, teie ïa, “riaria i te vahi o te matete”. Te turu nei vetahi mau taata aravihi i roto i taua tuhaa ra e, te mea e faatupu mai i teie mataˈu, o ta te vahi o te matete ïa e faahohoˈa ra: te nahoa e haaati ra e te oreraa te paruru e te tiamâ e itehia mai i roto i te hoê vahi nainai aˈe. Te faataa nei te feia i roohia i te agoraphobie, i to ratou maˈi na roto e rave rahi mau huru. Te faataa nei ratou e te riaria ra ratou i te nahoa e tae noa ˈtu i te faarueraa i to ratou fare.
No te rahi o te mau huru o te agoraphobie, te parau-atoa-hia nei oia e ‘te riaria i te riaria iho’. No to ˈna huru mehameha mau, e rave rahi feia tei roohia i te agoraphobie, tei ineine i te rave i te mau mea atoa no te ape atu i te mau huru tupuraa atoa o te nehenehe, i to ratou hiˈoraa, e faariaria mau â ia ratou. No reira, e rahi roa ˈtu te haavîraa o teie maˈi horiaria noa i roto i to ratou oraraa e i te pae hopea, e mataˈu roa ïa ratou, e inaha, eita ratou e rave faahou i te hoê noa ˈˈe ohipa.
No roto noa mai anei te agoraphobie i te feruriraa? Te faaite mai nei te tahi mau maimiraa e, i te tahi mau taime, e faatupuhia mai te reira e te hoê maˈi o te tino, e te mau fifi i te pae no te feruriraa. No nia i teie tumu parau, teie ta te hoê taote rapaau i te mau maˈi o te feruriraa, te taote David Sheehan, tei papai i te buka ra Te maˈi o te feia e peapea rahi ra (beretane), e faataa ra: “Te haere noa ˈtura i te papuraa e tei mua tatou i te hoê maˈi o te tino.” Te manaˈo nei vetahi pae e, te haapapuhia ra te manaˈo e e maˈi no te tino te agoraphobie, i te mea e e nehenehe te mau patiaraa lactate no te sodium e faatupu taue mai i te riaria i nia i te feia i roohia i taua maˈi horiaria noa ra, mai ta te taote ra o Ferris Pitts, orometua haapii i te pae no te rapaauraa i te mau maˈi o te feruriraa, i te haapiiraa tuatoru no Californie Apatoa ïa, i ite mai. E ere râ hoi teie manaˈo i te mea papu.
Te rave-tamau-noa-hia nei te mau maimiraa no nia i te tumu o te mau maˈi horiaria noa i roto e rave rahi mau eˈa. Te tamata nei vetahi i te ite mai i te hoê taairaa e te mau tumu génétiques (oia hoi te mau huru no roto mai i te mau tupuna). Te manaˈo nei vetahi pae ra e te tumu, o te hoê ïa hape i te pae no te mau oromona. E tuhaa anei to te maa e amuhia ra i roto i te tupuraa mai te mau maˈi horiaria noa? Ia au i te taata ra o Dennis Charney e ta ˈna pupu feia maimi i te pae no te tuhaa rapaauraa, i te Haapiiraa tuatoru ra Yale (Fenua marite), e nehenehe te caféine (te taoˈa e vai ra i roto i te taofe), e faatupu i “te mehameha, te iria, te riaria, te pihae, e faaotuitui i te mafatu, te ahoaho e te ruru” i nia i te feia i roohia i te agoraphobie.
Teie râ hoi, eita ta te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e horoa i te hoê tumu otahi no te mau maˈi horiaria noa atoa. Te vai noa nei â te hoê tuhaa huna no nia i te mau maˈi horiaria noa.
Te hoê tauturu no te feia i roohia i te maˈi horiaria noa?
E nehenehe anei e faaorahia mai te mau maˈi horiaria noa na roto i te hoê o te mau huru rapaauraa apî? I roto i te tahi mau tupuraa, mai te mea ra ïa e e nehenehe. I reira atoa, hoê â rahiraa huru taa ê to te mau taata e te mau tumu ratou e horiaria ˈi. Te parau nei te taote rapaau i te mau maˈi i te pae o te feruriraa, o David Burns e: “Noa ˈtu te mau manuïaraa papu maitai tei noaa mai i roto i te huru rapaauraa i te tahi mau maˈi horiaria noa maoti i te faaohiparaa i te mau raau, aita hoê aˈe mea e haapapu nei e e nehenehe te mau raau anaˈe e faaora.” I te mea mau, eita te tahi mau raau e ohipa noa ˈˈe i nia e rave rahi feia maˈi, aore ra mai te peu e e ohipa mai ratou, no te hoê noa ïa taime poto roa — tau avae, e tae noa ˈtu te hoê noa hebedoma.
E tia atoa ia haapaohia te mau faahopearaa e tupu mai i muri iho, ia rave-anaˈe-hia te mau raau. I te tahi mau taime, mea au ore roa te reira. No reira, te manaˈohia nei e e 70 anaˈe i nia i te hanere o te feia i roohia i te maˈi horiaria noa, o te nehenehe e rave i teie mau raau. Taa ê atu i te fifi no te taotoraa, te mau fifi o te mata e te vai atu â, te faatupu atoa nei te mau raau i roto i te tahi mau tupuraa, i te mau tapao no te tupu-taue-raa te riaria, e te haapeapea rahi nei ïa te reira i te taata maˈi.
No reira, mea pinepine ïa te mau taata tei roohia i te maˈi horiaria noa, i te apee i te hoê â taime, e rave rahi mau huru rapaauraa, ma te tiaturi e e ora mai ratou. “Te hoê ravea o te manuïa maitai i nia i te hoê taata maˈi, e nehenehe ïa to ˈna manuïa e iti roa mai i nia i te tahi atu taata maˈi”, ta Muriel Frampton ïa e tapao ra i roto i ta ˈna buka Te agoraphobie: nafea ia faaruru i te ao e ati noa ˈˈe (beretane). Taa ê atu i te mau rapaauraa matauhia, te tamǎrû atoa nei te mau raau pape, te rapaauraa ma te faaafaro i to tatou mau ivi, te rapaauraa na roto i te patiaraa i te mau nira i te vahi taa maitai o te tino e te tahi atu mau ravea natura, i te tahi mau taataa. E tuhaa atoa ta te taata e au ra, ia maiti oia i te hoê huru rapaauraa. Teie râ, mea maitai ia ara i te atâata o te tahi mau rapaauraa.
Te rapaauraa na roto i te uira e te faataotoraa i te taata
I te fenua Beretane, te rapaauhia ra te peapea rahi na roto i te arai o te convulsivothérapie, aore ra rapaauraa na roto i te uira, mai tei matau-noa-hia i te parau. Teie ravea, o te faahaereraa ïa i te uira, mea iti roa râ to ˈna puai, na roto i te roro no te faatupu i te hoê aueueraa iti i nia i te taata maˈi. E nehenehe teie rapaauraa e tamǎrû ia ˈna, teie râ, mea poto roa to ˈna ohiparaa i nia i te mau maˈi horiaria noa. Te vai atoa ra te mau faahopearaa e tupu mai i muri aˈe, mai te moeraa o te feruriraa. Ua opanihia aore ra ua taotiahia teie huru rapaauraa i teie nei, i roto i te tahi mau vahi o te fenua Marite e i roto i te tahi mau fenua no Europa.
Te turu nei vetahi mau taote i te ohipa faataoto, aore ra hypnothérapie, oia hoi te faataotoraa i te taata. Te parau nei râ o Muriel Frampton e: “Te faaite mai nei te mau tamatamataraa e mea papu aˈe te hoê rapaauraa mai te peu e faaohipa te reira ia au i te hinaaro taa maitai o te taata maˈi.” (Te agoraphobie: nafea ia faaruru i te mau mea e haaati ra ia tatou). Hau atu, ua ite mau â te mau kerisetiano e mea atâata mau ia vaiiho i to ˈna feruriraa ia raatirahia mai e te hoê taata ê atu. Eita ˈtura ïa ratou e faaohipa i te faataotoraa i te taata.
Te faufaa o te hinaaro
No te iti o te mau faahopearaa i noaa mai maoti te mau raau, e nehenehe anei ta te feia iho i roohia i te maˈi horiaria noa, e rave i te tahi ohipa no te faatitiaifaro i to ratou maˈi? Oia mau, e e rave rahi mau taote teie e parau nei e, te hinaaro, o te ravea maitai roa ˈˈe ïa no te aro i te mau maˈi horiaria noa. Te horoa nei te reira i te mau faahopearaa o te faaitoito mau e e pinepine te reira i te ohipa tamau mai.
A tahi, e tia i te taata i roohia i te maˈi horiaria noa ia haapii i te tamǎrû ia ˈna. E tia ia ˈna ia tamǎrû i to ˈna tino, ia nehenehe te rohirohi o te feruriraa e topa mai. O ta te taote tuatapapa i te huru hohonu o te taata, o Alan Goldstein ïa, e haapapu ra na roto i teie mau parau: “No te tauturu i ta matou mau taata i roohia i te maˈi agoraphobie, ia faaore i to ratou mau riaria o te tupu taue noa mai, te haapii nei matou ia ratou ia tamǎrû ia ratou, ia faatanotano i to ratou aho, ia haamoe i te mau manaˈo e faariaria ra ia ratou e ia haamau i to ratou feruriraa i nia i ‘te vahi e te taime e itea ra e ratou’.”
Ia manuïa anaˈe te feia maˈi (e ere hoi te reira i te mea ohie, no te mea e tia ia tutava ratou tau hebedoma te maoro no te haapii i te tamǎrû maitai ia ratou), te ohipa e rave i muri iho, o te faataaraa ïa i te tumu o to ratou riaria e te faarururaa ˈtu i te reira. E nehenehe te hoê taote aravihi e tauturu i te hoê taata maˈi ia taa ia ˈna eaha te mau taahiraa o te aratai i te hoê tupu-taue-raa mai te riaria. I muri iho, ma te haere mǎrû noa hoi, e faaitoito atu oia ia ˈna ia faatitiaifaro i te reira i roto i to ˈna feruriraa. Te faataa nei o Alan Goldstein: “Te tauturu nei matou ia ratou ia faataa maitai mai i to ratou mau manaˈo hohonu e ia haavî i te reira.”
Eita pauroa te feia i roohia i te maˈi horiaria noa, e manuïa i te faaohipa i te ravea oia hoi, te faaoreraa i te mau tumu e faatupu mai i te riaria. No te feia râ o te manuïa i te faaohipa i te reira, e nehenehe ïa ta ratou e faaruru i to ratou maˈi e e faatitiaifaro i te reira. Noa ˈtu e eita te reira e faaora roa, e mea ohie aˈe ïa ia faaoromai i te tumu aore ra i te mau tumu o te maˈi horiaria noa i muri aˈe. Te haapapu ra te mau taote o te faaohipa nei i teie ravea e, e faatupu mai oia i te hoê tamǎrûraa ite-maitai-hia no e vau feia tei roohia i te maˈi horiaria noa, i nia i te ahuru.
Te aroraa i te riaria
Te manaˈo no te faaoreraa i te mau tumu o te riaria, o te manaˈo tumu atoa ïa no te tahi â raveraa, oia hoi te tuuraa ˈtu i te taata maˈi i mua i te mea e faariaria ra ia ˈna, ma te opua-maitai-hia e i roto i te taime roa roa ˈˈe e nehenehe te reira e ravehia. E titau mai ïa te reira i te itoito e, i roto i te tahi mau tupuraa, mea rohirohi e mea teimaha atoa hoi te reira no te feruriraa. No reira, mea au aˈe ia faaohipa i teie ravea i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te hoê taata aravihi, maoti i te rave i te reira o ˈna anaˈe iho. Noa ˈtu râ eaha te huru, mea pinepine te reira i te horoa mai i te mau faahopearaa maitai.
Ua haamau o Tony Elliott, te taata turu i teie ravea e e taata tei roohia i te agoraphobie atoa hoi i mutaa ihora, i te hoê taatiraa no te feia e maˈi horiaria noa to ratou, i Nottingham (fenua Beretane). Te tauturu nei oia i te feia tei roohia i te maˈi riaria i te pereoo auahi, na roto i te faaori-haere-raa ia ratou i te hoê vahi tapearaa pereoo auahi e i te haaparahiraa ia ratou i roto i te hoê pereoo auahi o te ore e tere ra, i roto i te hoê vahi vairaa pereoo auahi. Te ohipa e rave i muri iho oia hoi, te faahaereraa ia ratou na nia i te pereoo auahi no te hoê tere poto noa na te hiti o te vahi tapearaa, e i te pae hopea, no te hoê tere tau kilometera te atearaa e tae noa ˈtu i te vahi tapearaa piri roa ˈˈe. E na muri iho atoa ˈtu te tahi mau taote te vai ra ta ratou mau raau tamǎrû, i te feia maˈi, ma te hiˈopoa maite ia ratou.
E mau faahopearaa itoito mau tei itehia mai. Te parau nei o Tony Elliott e: “E nehenehe ta ˈu e faaora i te tahi mau taata e maˈi horiaria noa to ratou, i nia i te faito 90 i nia i te hanere”. E rave rahi mau taatiraa teie e faaohipa nei i teie nei, i te hoê â huru rapaauraa no te rapaau i te maˈi horiaria noa no te pereoo utaraa taata aore ra no te manurevab.
Te iteraa i te auraa e te faaroo
Mea ohie roa ia faaooo i to vetahi ê mau maˈi horiaria noa! Teie râ, e ere teie mau mehameha i te haavare e mea faufaa roa te iteraa i te auraa e te here no teie mau taata tei roohia i teie huru mehameha. Mea varavara roa ratou i te haavarevare aore ra i te faarahi roa i to ratou riaria. I te tahi mau taime, e mana ino mau â to taua riaria ra i nia ia ratou e te faaino mau ra hoi te reira ia ratou.
Tera râ, e nehenehe te tahi mau hoa manaˈo maitai, e haafaufaa ore i teie fifi e a faaitoito atu ai i te taata e maˈi horiaria noa to ˈna, ia ‘haamoe’ i to ˈna riaria. Mea pinepine teie mau parau i te faaroohia: ‘Te faaroo rahi roa nei oe ia oe iho’, e: ‘Eiaha e haamaau ia oe, eita te reira e nehenehe e faaino ia oe!’ Teie râ, eita roa ˈtu teie mau huru parau e tauturu noa ˈˈe i te taata tei roohia i te maˈi horiaria noa — e haamauiui râ te reira ia ˈna. Te mea e hinaarohia ra e ana, oia hoi, ia taahia mai oia e ia tauturuhia oia ma te faaoromai.
E nehenehe atoa te hoê faaroo hohonu e tauturu rahi mau â i te hoê taata e maˈi horiaria noa to ˈna. Ta te hoê vahine papai buka ïa i faaite na roto i teie mau parau: “Te tiaturi hohonu ra vau e e ohipa te faaroo i nia i te mau huru atoa o te oraraa. Te feia e vai ra ia ratou ra teie huru faaroo, e tia ïa ia ratou ia ‘faaohipa’ ia ˈna i roto i ta ratou aroraa i te riaria.”
Ma te papu maitai, e tia mau â ia fariu tia ˈtu te hoê kerisetiano i nia i te Atua na roto i te pure, ia manaˈo anaˈe oia e e nehenehe te hoê huru tupuraa e faatupu mai i te hoê riaria maˈi horiaria noa i roto ia ˈna. Eita e ore e e riro mai to ˈna tiaturi i roto i te Atua, i to ˈna aroha e i to ˈna puai, ei tauturu rahi mau i te pae varua. — Philipi 4:6, 7, 13.
Te horoa nei râ te vahine papai buka tei faahitihia aˈenei, i teie faaararaa: “E tia ia ˈu ia parau faahou e eita iho â te faaroo e faatupu mai i te ‘semeio’ aore ra e faaora tupu oioi noa mai.” Aita hoê aˈe taata e parau nei mea ohie roa ia faaore i te hoê maˈi horiaria noa. Te aroraa, tei roto ïa i te feruriraa, e e tia mau ia faaoromai. Te papai nei teie noâ vahine aravihi e: “Mai te peu e faarue outou i te taime iho a riaria ˈi outou, e riro faahou ïa outou ei tîtî no to outou maˈi horiaria noa. Na roto noa ïa i te faarururaa ˈtu i te mehameha, i te oraraa e te reira e na roto i te papuraa e eita te riaria iho e nehenehe e faaino mai ia outou, e manuïa mǎrû noa ˈi outou i te faaore i to outou peapea rahi e i te ite atu i te tiamâraa.”
[Nota i raro i te api]
a Eita o A ara mai na! e faaitoito nei i te rave i tera raau aore ra i tera huru rapaauraa i te tahi atu, e eita oia e horoa ra i te mau aˈoraa i te pae rapaauraa. Te faaite noa nei oia i te mau ohipa e tupu ra e a vaiiho atu ai i te taata taio ia haamau i to ˈna manaˈo e ia rave i ta ˈna mau opuaraa.
b I teie nei, te vai ra te mau taatiraa e tauturu nei i te feia e maˈi horiaria noa to ratou, i roto e rave rahi mau fenua. E nehenehe e anihia te mau haamaramaramaraa no nia i teie mau taatiraa i pihai iho i te mau taote aore ra i te mau faanahonahoraa a te hau.
[Parau iti faaôhia i te api 6]
Aita hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e horoa i te hoê tumu otahi no te mau maˈi horiaria noa.
[Parau iti faaôhia i te api 6]
E tia ia tamǎrû maitai i to ˈna tino ia topa te rohirohi o te feruriraa.
[Parau iti faaôhia i te api 8]
E titauhia i te itoito no te faaruru i te hoê maˈi horiaria noa.
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Na roto i te apitiraa ˈtu i te mau parau haamataraa latino aore ra heleni i te tino iho o te parau ra phobie, parau no roto mai i te hoê parau heleni e te auraa ra, e “riaria” ïa, ua faatupuhia tau hanere parau no te faataa i te mau mataˈu taa maitai. Ua tapao mai matou i muri nei te tahi o te mau maˈi horiaria noa matau-roa ˈˈe-hia:
acrophobie: riaria i te aore
agoraphobie: riaria i te mau vahi mahorahora maitai
ailurophobie: riaria i te mau mimi
aquaphobie (aore ra hydrophobie): riaria i te pape
astraphobie: riaria i te patiri
claustrophobie: riaria i te mau vahi opanipanihia
cynophobie: riaria i te mau uri
démonophobie: riaria i te Diabolo e i te mau demoni
géphyrophobie: riaria i te haere na nia i te mau eˈaturu
hématophobie: riaria i te toto
hodophobie: riaria i te mau tere
lalophobie: riaria i te paraparau
microphobie: riaria i te mau manumanu
mysophobie: riaria i te reporepo, aore ra ia roohia i te maˈi
nyctophobie: riaria i te pouri
ophidiophobie: riaria i te ophi
pyrophobie: riaria i te auahi
thanatophobie: riaria i te pohe
xénophobie: riaria i te feia matau ore, aore ra i te feia ěê
zoophobie: riaria i te mau animala