Ua tamata te hoê paruru i te Atua
UA HAAFAUFAA mau â to ˈu na metua i te haapiiraa o ta raua na tamarii e vau. No reira, noa ˈtu e e hopoia teimaha roa te reira no raua, ua faaô raua ia matou pauroa i roto i te mau fare haapiiraa katolika.
I te avae me, e faahiti na te utuafare paatoa i te rotario i te mau po atoa. I roto i taua avae paieti taa ê ra no te metua vahine o Iesu, e faatia na mâua to ˈu tuaane, i te tahi mau taime i to matou fare, i te hoê fata iti tei faaunaunahia e te tiare e tei nia iho te hoê tii no Maria.
I te tau haapaeraa maa, e tia matou i te hora ono i te poipoi no te haere atu i te pureraa. I te tau vau a riro ai ei tamarii tauturu, e putuputu atu na vau i roto e piti aore ra e toru pureraa i te mahana, i roto i te maororaa o te tau veavea taatoa. Ua manaˈo roa vau e riro mai ei perebitero.
Ua tupu mai te mau feaaraa i roto i to ˈu feruriraa
I muri mai râ, ua taui te mau mea. I te haapiiraa tuarua, ua rave vau e rave rahi ohipa faaetaetaraa tino; ua noaa maira hoi ia ˈu te hoê tuhaa moni no te rave tamau i te ohipa tue popo marite, e ua tauturu mai ïa te reira ia ˈu ia aufau i ta ˈu tau haapiiraa tuatoru. I te haapiiraa tuarua atoa to ˈu haamataraa i te feaa no nia i ta ˈu haapaoraa. Te haamanaˈo ra vau e, i roto i te hoê haapiiraa tei arataihia e te hoê perebitero, ua haamata matou i nia i te manaˈo ra e aita e Atua, a faahope atu ai i nia i teie faataara oia hoi: te vai mau ra te hoê Atua Mana-hope. Te fifi râ hoi, i roto i te tauaparauraa, aita roa ˈtu te perebitero i nehenehe e pahono mai i te mau uiraa ta matou i uiui atu no nia i te haapiiraa e ua tupu noa mai te mau mea atoa ma te hoê ravea manaˈo-ore-hia. Ua fifi rii vau i to ˈu iteraa i to ˈna hepohepo ia matou i ani atu ia ˈna e: “No te aha oe e parauhia ˈi e metua inaha, ua parau o Iesu eiaha e horoa ˈtu i teie tiaraa i te hoê noa ˈˈe taata?” — Mataio 23:9.
I taua tau ra, ua tamata na vau i te tumâ i to ˈu mau feaaraa e ua tamau noa vau i te pure e i te haere atu i te pureraa. I te taime râ vau e haere ai i te haapiiraa tuatoru no Washington no te haere i mua i roto i ta ˈu haapiiraa, ua ino roa ˈtu ïa te mau mea. Mai te rahiraa o to ˈu mau hoa taaro, aita i maoro, ua faaohipa vau i ta ˈu haapaoraa ma te manaˈo miimii mau. Na mua ˈˈe i te mau tataˈuraa atoa, e haere na vau i te pureraa e e pure na vau ia upootia mai ta ˈu pupu. I muri iho râ, e moe roa ïa ia ˈu i te Atua e e haere na hoi au e arearea e to ˈu mau hoa taaro. Taa ê atu, te uˈana noa ra te tamaˈi i Viêt-nam, e e aniani noa na vau e no te aha râ teie mau mea e tupu ai. I roto i te matahiti hopea o ta ˈu haapiiraa tuatoru, e puhipuhi na vau i te marijuana i te mau mahana atoa.
Ua ore to mâua anaanatae no te haapaoraa
I muri aˈe, mai te matahiti 1968 mai, ua apee vau i te mau haapiiraa i te pae no te ture, i te haapiiraa tuatoru katolika no San Diego. I reira, ua tamata aˈera vau i te hoo i te Atua. Ua manaˈo aˈera hoi au e mai te peu e e haere au i te pureraa, mea tano iho â ïa ia tauturu mai oia ia ˈu ia manuïa i roto i ta ˈu mau haapiiraa. I roto i na avae matamua e ono, ua farerei atu vau ia Melinda; ua faaipoipo mâua i te tau veavea i muri aˈe. I te mahana i muri noa iho i to mâua faaipoiporaa, ua ara mai mâua no te haere i te pureraa, teie râ, ua maoro rii mâua. I muri aˈe to mâua tia-noa-raa maa taime iti i muri i roto i te fare pure, ua hiˈopoa mâua e ati noa ˈˈe ia mâua, e i muri iho, a hiˈo noa ˈtu ai ia mâua iho. Ua papu aˈera hoi mâua e aita to mâua parahiraa i ô nei. Ua haere ihora mâua i rapae, e mai reira mai, aita roa ˈtu mâua i hoˈi faahou mai i te pureraa.
Ua fanauhia mai o Josué, ta mâua tamaiti matahiapo, e piti matahiti i muri iho. Tei roto hoi vau i te hoê pupu paruru o te rave i te parururaa o te mau taata veve tei parihia, i mua i te mau tiribuna a te hau. Ua au roa vau i teie huru ohipa. Ua riro mai au ei taata patoi, no te mau arepurepuraa i faatupuhia e te tamaˈi no Viêt-nam, e ua tiaturi na vau e e nehenehe ta ˈu e haafifi i te mau opuaraa a te faatereraa tei ino roa hoi, na roto i te turairaa ia ˈna ia aufau i te moni i roto i te mau haavaraa. I te hoê â taime, ua manaˈo vau e te haamaitai ra vau i te mau taata.
Ua ite te hoê vahine e faaamu ra i te tamarii i te mau pahonoraa
I te hoê mahana, ua horoahia mai na ˈu e paruru i te hoê taata o te patoi ra i te tavini i roto i te nuu. I te mea e e Ite no Iehova oia, ua opua mau â oia eiaha e taparahi i to ˈna mau taata-tupu, ia tapapa noa râ oia i te hau (Isaia 2:4). Tera râ, aita roa ˈtu te mau faataaraa e te mau buka ta ˈna i horoa mai i haaputapû noa ˈˈe ia ˈu. Teie râ, ua faaroo â vau i te parau no nia i te mau Ite no Iehova. Oia mau, ua rave o Melinda i te hoê vahine haapao tamarii, e e Ite no Iehova hoi oia. Ua rahi roa mai râ te reira i te taime a aniani ai o Josué ia Melinda i te mau uiraa ohie roa no nia i te Atua, e aita hoi oia i taa e nafea ia pahono.
Ua paari o Melinda i roto i te haapaoraa katolika e ua rave oia i ta ˈna tau haapiiraa i roto i te haapiiraa tuatoru raatirahia e te mau jésuites. Teie râ, ua moe to ˈna faaroo i te Atua. Oia hoi, i to ˈna tereraa ˈtu i Roma, ua pure oia ia ite atu oia i te pâpa, ma te tiaturi e tera te ravea e hoˈi faahou mai ai to ˈna faaroo. Ua ite mau â oia i te pâpa, tei amohia râ i nia i te tapono o te tahi atu mau taata. Maoti i te faatia faahou i to ˈna faaroo, ua haapapu te reira ia ˈna e aita taua taata ra e faaohipa ra i te huru oraraa haihai o Iesu.
E ere atura ïa i te mea maere ia ore o Melinda e taa nafea ia pahono i te mau uiraa a Josué. Tera râ, ua oaoa oia i te iteraa i te mau pahonoraa tano mau â i roto i te buka ra A faaroo i te Orometua rahi, ta te vahine haapao i ta mâua tamaiti i horoa mai na ˈna. I muri aˈe, ua farerei oia i te hoê hoa haapiiraa tahito tei riro mai ei Ite no Iehova. “Nafea hoi to oe riroraa mai ei Ite no Iehova e to oe tiaturiraa i te Bibilia, teie buka tei î i te faahaparaa?”, ta ˈna ïa i parau atu. Ma te paari mau, ua ani mai to ˈna hoa tahito mai te peu ua taio aˈenei oia i te Bibilia i roto i to ˈna taatoaraa. I te mea e ua pahono atu o Melinda e aita, ua tupu atura te hoê farerei-faahou-raa e te hoê haapiiraa tamau i nia i te Bibilia.
Te hoê tuatapaparaa hohonu no nia i te Bibilia
Ua parau atu vau ia Melinda e e nehenehe o ˈna e tamau â i te tauaparau no nia i te Bibilia, eiaha râ te hoê taata e haapeapea mai ia ˈu. E rave rahi mau avae i muri aˈe, ua farerei au i na hoa faaipoipo e haapii ra e o ˈna, teie râ, ua faaite atu vau i te hoê huru iria i nia ia raua. I to Melinda aniraa mai ia ˈu e no te aha râ vau i na reira ˈi, ua pahono atu vau ia ˈna e: “Eaha hoi te faufaaraa, e Ite no Iehova raua!” Ua faatupu mai te reira i te peapea i rotopu ia mâua. I te pae hopea, tera noa hoi te ravea, ua parau atu vau ia Melinda e: “A titau manihini mai i te mau Ite i te fare. E faaite vau i te huru maitai i nia ia ratou, teie râ, e faaite mau â vau ia oe e, ia haapii oe i te Bibilia, e ohipa maamaa ïa.”
Ua haere mai ïa o Dan e o Sharon, nau Ite no Iehova, i to matou fare. Na roto noa i te tauturu a te Bibilia, ua pahono mai raua i ta ˈu mau uiraa hohonu mau. Ua riri roa aˈera vau i to ˈu iteraa e e pahonoraa bibilia mau â ta Dan i te mau fifi atoa ta ˈu i faataa ˈtu. E toru tauaparauraa ta matou e te faahaamanaˈo maira ïa te reira i te mau tauaparauraa e itehia i roto i te hoê haavaraa. I te pae hopea, ua parahi maitai aˈera o Dan i roto i to ˈna parahiraa e ua parau maira oia ia ˈu: “Ua ite oe, mea au roa na ˈu i te tauaparau ia oe.” Ua faaore ihora teie parau iti i te patoiraa. Ua hau roa ˈtura e ua faaite mai o Dan i te hoê parau tohu faahiahia mau no nia i te Mesia, i papaihia i roto i te pene 9 no te buka a Daniela. I te mea e ua maere roa vau i taua faataaraa ra, ua riri roa ˈˈera vau — eiaha no Dan, no te veve râ o te haapiiraa faaroo tei horoahia mai ia ˈu.
I muri aˈe to ˈu haapiiraa i teie parau tohu a te Bibilia e te tahi atu â, ua taui oioi aˈera to ˈu manaˈo no nia i te mau Papai. Ua matara maira ia ˈu e mai te peu e te patoi ra vau i te mau faatereraa taata nei e te faataero ra vau ia ˈu iho, e ere noa paha ïa no to ˈu here i te ino, area râ, e patoiraa ïa taua huru ra i te hoê faanahonahoraa tei tia mau iho â ia monohia mai e te Basileia aore ra Faatereraa a te Atua.
Te fifi o te raau taero
Mea na roto i te hoê oaoa hohonu mau â, to ˈu haapiiraa i te Bibilia na roto i te arai o te buka ra Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra. Tera râ, te puhipuhi noa râ vau i te marijuana. Ua manaˈo na vau e, i te mea e ua manuïa vau i roto i ta ˈu mau haapiiraa haava ma te faataero noa hoi ia ˈu iho, e nehenehe atura ïa ta ˈu e tuatapapa i te Bibilia mai te reira atoa. Ua amui atu vau i roto i te tahi mau putuputuraa i te Piha o te Basileia, aita râ vau i hinaaro e haere tamau faahou atu. Ua manaˈo vau e ua navai maitai ta ˈu tau haapiiraa e 19 matahiti hoi te maororaa.
Ua farii râ vau i te haere atu na muri iho i ta ˈu vahine i te hoê putuputuraa tei faataahia i te afaraa o te hebedoma, no te hoê pupu iti aˈe. I roto i na hebedoma matamua e toru, i te mau taime atoa vau e faaineine ai i te faarue i ta ˈu piha ohipa no te haere atu i te putuputuraa, e tae mai ïa te hoê taata e e horoa mai oia na ˈu te hoê avaava marijuana puai roa. I muri aˈe to ˈu puhipuhiraa i te reira, eita iho â ïa vau e nehenehe faahou e haere atu i te hoê putuputuraa kerisetiano. E taniuniu atu ïa vau i ta ˈu vahine ia haere o ˈna anaˈe iho. I te pae hopea, ua ani mai oia ia ˈu e: “Ua ite anei oe e na vai e raatira ra ia oe?” Aita hoi au i aniani noa ˈˈe i teie uiraa. I te mea e eita vau e au ia raatirahia mai vau, e eita atoa hoi na te Diabolo, a horoahia mai ai te marijuana na ˈu i te hebedoma i muri iho, aita vau i hema i te tamataraa.
Ua aniani ihora vau ia ˈu iho e: ‘E nehenehe anei te rave-tamau-raa i te marijuana e faaino ia ˈu hau atu â i ta ˈu e manaˈo nei?’. Tau taime i muri iho, a haere ai matou, te utuafare taatoa, e faafaaea rii tau ahuru mahana, ua opua ihora vau e tamata ia Iehova: eita vau e puhipuhi noa ˈˈe i te marijuana e e ite atu ïa vau mai te peu e e tauturu mai oia ia ˈu. A hoˈi mai ai matou i muri aˈe i taua mau mahana faafaaearaa ra, ua maere roa aˈera vau i te huru maitai roa ta ˈu e ite ra i roto ia ˈu iho. I roto i to matou tere, i te mau mahana atoa ua hau noa ˈtu to ˈu papuraa e, e parau mau te Parau a te Atua. Auê ïa mau haamaitairaa ta taua taime faafaaearaa ra i hopoi mai no ˈu!
Te haamanaˈo ra vau i te putuputuraa matamua ta ˈu i amui atu i to matou hoˈiraa mai. Maoti i te faaea mamû noa i to ˈu parahiraa, ua horoa ˈtu vau i te tahi mau pahonoraa. Auê ïa o Melinda i te oaoa i to ˈna iteraa i to ˈu huru i te tauiraa! I muri noa ˈˈe, ua faaea ˈtura vau i te amuimui atu i roto i to ˈu mau hoa tahito, e faataero noa na hoi au ia ˈu na muri iho ia ratou, no te haamau i te mau auraa mahanahana e te mâ hoi e te mau Ite no Iehova.
Te hoê fifi tei taaihia i ta ˈu ohipa
Ua faaite aˈera mâua o Melinda e ua pûpû mâua i to mâua ora no te Atua ra o Iehova, na roto i te bapetizoraa, i te matahiti 1975. I muri iho, i taua noa iho matahiti ra, ua fanauhia mai o Jessé, te piti o ta mâua tamaiti. Mai te mea râ ïa e te farii maitai ra Iehova i te mea ta ˈu e rave ra. Teie râ, te faahepo pinepine ra ta ˈu ohipa paruru ia ˈu, ia haere i roto i te mau oire atea roa, e inaha, te faaatea pinepine ra hoi te reira ia ˈu i to ˈu utuafare e i te amuiraa. I te mea e te rahi noa ˈtura to ˈu here no te taviniraa kerisetiano, ua haamata ihora te reira i te faateimaha ia ˈu.
I roto i te hoê tere, ua farerei au i te tahi atu mau Ite, e mau paruru e e mau taote atoa hoi ratou. Ua haaputapû roa e piti o ratou ia ˈu. Noa ˈtu e e paruru raua, te tavini ra teie nau taata itoito i te Atua ra o Iehova, ma te taime taatoa e rave rahi hoi matahiti i teie nei. Ua faaitoito mai te reira ia ˈu ia faaohipa i to ˈu aravihi no te paruru i te nunaa o te Atua e no te tavini hau atu â ia Iehova. Ua rave mau â vau i te hoê taahiraa faufaa roa i roto i taua eˈa ra, i to ˈu faanahonahoraa ia ˈu iho no te pûpû atu e 60 hora i te mau avae atoa, no te taviniraa kerisetiano. Ua na reira vau e rave rahi matahiti te maororaa i teie nei, maoti râ i te avae i fanauhia mai ai o Ryan, te toru o ta mâua tamaiti.
I te hoê mahana, ua ani maira te hoê matahiapo no to matou amuiraa mai te peu e eita vau e nehenehe e riro mai ei tavini taime taatoa. “No ta ˈu mau hopoia i te pae no te ohipa e no te utuafare fetii, eita mau â vau e nehenehe e rave hau atu â”, ta ˈu ïa i pahono atu ia ˈna. I te mau mahana i muri aˈe râ, ua haapeapea noa teie uiraa ia ˈu: ‘I te mea mau, eaha te mea e opani ra ia ˈu ia rave i te taviniraa taime taatoa?’ Ua paraparau aˈera vau ia Iehova no teie fifi na roto i te pure, ma te tapea i roto i to ˈu feruriraa i te irava o Malaki 3:10, i reira, te titau maira oia ia tatou ia tamata ia ˈna no te ite e eita anei oia e haamaitai mai ia tatou.
E toru fifi e tia ia faatitiaifaro
I to ˈu hiˈopoa-maite-raa i to ˈu huru, ua faaoti atura vau e e toru fifi teie e tapea ra ia ˈu ia riro mai ei tavini taime taatoa. A tahi, e tia ia ˈu ia ite mai i te tahi tuhaa moni no te mono i te ereraa ta te faaitiraa i ta ˈu ohipa e faatupu mai. E nehenehe vau e faatitiaifaro i teie fifi matamua na roto i te hooraa i to ˈu fare. Te piti o te fifi, no nia mau hoi i teie fare: te faaea ra te hoê Ite i reira, e eita hoi au e hinaaro ra e faahepo ia ˈna ia haere i rapae. I te pae hopea, te toru o te fifi, oia hoi, ua tahoê vau no te ohipa, e te tahi atu mau paruru.
Teie ïa te pure ta ˈu i faatae atu i te Atua: “Mai te peu e e hinaaro oe ia riro mai au ei tavini taime taatoa, a tauturu mai ia ˈu ia hoo i teie fare, ia ore au e haafifi atu i to ˈu hoa e ia faaore i ta ˈu parau faaau ohipa. Mai te peu e nehenehe mau â teie na mea e toru nei e tupu, e amui atu ïa vau i roto i te pupu o ta oe mau tavini taime taatoa.” Fatata hoê hebedoma i muri iho, ua haere maira te Ite e ora ra i roto i to ˈu fare, e faaite mai ia ˈu i te hoê parau apî faahiahia mau. Te tiaturi ra oia e eita te reira e haafifi ia ˈu, teie râ, e tia ia haere atu oia i roto i te hoê oire ê atu, i reira, ua itehia mai ia ˈna te hoê ohipa!
I te mahana e faarue mai ai oia, ua rave aˈera vau i to ˈu pereoo uira e ua haere atura e tauturu ia ˈna no te puohu i ta ˈna mau tauihaa. I nia i te purumu, ua tapea ihora vau i roto i te hoê fare toa no te hoo mai i te hoê iri iti tei papaihia i nia iho “Te hoohia nei”. I te faatomoraahia te pereoo faauta tauihaa, ua tuu atura vau i taua iri iti ra i muri mai i te hoê haamaramarama e itehia mai mai te aroa mai, e ua tamau atura vau i te opani. I to ˈu taeraa ˈtu i te fare, ua parau maira o Melinda e ua haere mai te hoê vahine e ua vaiiho mai oia i to ˈna numera niuniu paraparau. Ua taniuniu ihora vau ia ˈna. I to ˈu maere rahi, ua parau maira oia e ‘e tia mau â ia noaa mai taua fare ra ia ˈna’. Tei hea fare ta ˈna e parau ra? Ua faataa maira o ˈna ia ˈu e ua farii oia i te faaipoipo e te hoê taata mai te peu noa e e hoo mai oia te fare ta ˈna e moemoeâ noa na, ahiri hoi e e hoohia teie fare i te hoê mahana. Inaha hoi, taua fare nei, o te fare ïa ta ˈu i haamata noa ˈtura i te hoo. Oia mau, ua parau atura vau ia ˈna e e nehenehe o ˈna e hoo mai i teie fare!
I muri noa iho, ua parau maira hoê o te mau taata e rave ra i te ohipa na muri iho ia ˈu e, ua opua oia e taui i te ohipa. E faaorehia ïa ta matou tahoêraa. Aita ta ˈu i nehenehe faahou e tiai i te hoˈi atu i te fare no te faaite ia Melinda e i ta ˈu mau tamaiti i te mea ta Iehova i rave no ˈu. Ua tia to matou mau manaˈo atoa e mea maitai ia rave au i te taviniraa taime taatoa, e o ta ˈu ïa i rave i te avae tiunu 1979.
Ua haamaitai anei o Iehova i to matou utuafare?
I te avae setepa 1979, ua nominohia vau ei matahiapo i roto i ta matou amuiraa. Ua amui rahi atu â o Melinda i roto i te taviniraa e rave rahi mau avae te maororaa, e i teie nei te rave nei oia ma te taime taatoa na muri iho ia ˈu. Te amui atoa nei ta mâua na tamaiti tootoru ra i roto i te ohipa kerisetiano no te pororaa e te faaoaoa rahi nei ratou ia mâua. Maoti te mau aˈoraa a te Parau a te Atua e a te amuiraa, ua haapii mâua o Melinda i te riro mai ei mau metua maitai aˈe, e ua riro te reira ei maitai no ta mâua mau tamarii.
Hau atu i te hoê matahiti i teie nei, ua ite â vau i te hoê haamaitairaa: te hoê titauraa ia amui atu, no te hoê taime faataahia, i roto i te mau ohipa paturaa e ravehia ra i te pû rahi a te Taiete Watchtower, i New York. I roto i nau mahana matamua, ua horoahia maira ia ˈu te hoê ohipa rima, e ua riro hoi te reira ei ohipa apî no ˈu. I muri iho, ua oaoa roa aˈera vau i te tauturu atu i roto i te tuhaa no te ture i reira, ua hinaarohia te tahi feia hau atu no te hoê taime poto.
Ua hoˈi au i San Diego i teie nei, e e nehenehe mau â vau e parau e te horoa mai nei te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa pororaa i te mau mahana atoa, i te hoê o ta ˈu mau oaoa e mau haamaitairaa rahi roa ˈˈe. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, ua tiahi aˈera te hoê taata ta ˈu i patoto atu i te opani, ia ˈu ma te etaeta mau. Ua haere atura vau e farerei i te tahi atu mau taata e faaea ra i roto i te tahi atu mau nohoraa no to ˈna fare teitei, e i muri iho, ua haere atura vau i rapae. Ua tapapa maira taua taata ra ia ˈu e ua ani aˈera ia ˈu ia hoˈi mai i to ˈna fare. I reira, ua faataa maira oia e i te taime iho a patoto ai au i to ˈna opani, te pure ra oia i te Atua ia tauturu mai ia ˈna ia faaafaro i to ˈna oraraa ta ˈna hoi e faaino roa ra. Ua inoino aˈera oia i to ˈu patotoraa ˈtu, no te mea ua turai te reira ia ˈna ia faaea i roto i ta ˈna pure. Teie râ, i muri aˈe i to ˈna tiahiraa ia ˈu, ua aniani ihora oia mai te peu e e ere anei to ˈu haereraa mai e pahonoraa i ta ˈna pure. “Noa ˈtu eaha te mea ta oe e parau mai ia ˈu, ta ˈna ïa i haapapu mai, ua ineine noa vau i te faaroo atu.” Ua na reira mau â oia, e i muri aˈe i to ˈna haapiiraa i te Bibilia hoê matahiti te maororaa, ua bapetizo atura oia.
E haamaitairaa taa ê ta ˈu, oia hoi, te faaiteraa i te parau mau i te feia mau auri i roto i te mau fare tapearaa no to ˈu vahi. Te haapii nei au i te Bibilia na muri iho i te mau mau auri no te fare auri no te tuhaa no San Diego, e na muri iho e rave rahi mau taata ê atu ta ˈu i farerei i roto i ta ˈu taviniraa. Oia mau, mea ohipa roa vau. I te tahi mau taime, e tia ia faaaifaito vau i ta ˈu mau ohipa paruru e ta ˈu ohipa tavini taime taatoa. Teie râ, te ohipa matauhia e au, oia hoi e rave au i ta ˈu ohipa paruru i te omuaraa o te poipoi, e te toea rahi roa ˈˈe o te poipoi, e poro ïa vau. E rave au i te ohipa i ta ˈu piha raveraa i te avatea, e i te tuhaa hopea o te avatea e i te omuaraa o te po, e nehenehe faahou ïa vau e amui atu i roto i te taviniraa e e aratai i te mau haapiiraa Bibilia.
Ia manaˈonaˈo anaˈe au i te huru o to ˈu oraraa ahiri e ua tamau noâ vau i te faataero ia ˈu iho e i te faaohipa i te hoê haerea patoi, te papu maitai ra vau e ua haamaitai mai iho â Iehova ia ˈu na roto i to ˈna aratairaa mai ia ˈu ia ˈna ra e i te amuiraa kerisetiano. Ahiri e aita oia i na reira, ua ite au e eita roa ˈtu vau e ite i te hoê oraraa utuafare fetii oaoa. Eita atoa ïa vau e riro ei tuhaa no te hoê utuafare kerisetiano tahoê mau i roto i te ao atoa nei. Ma te haavare ore, e nehenehe mau â vau e haapapu ia outou e, mai te peu e tamata outou ia Iehova, e haamaitai rahi mai oia ia outou. — Faatiahia e Jim McCabe.
[Parau iti faaôhia i te api 12]
Ua aniani ihora vau ia ˈu iho e: ‘E nehenehe anei te rave-tamau-raa i te marijuana e faaino ia ˈu hau atu â i ta ˈu e manaˈo nei?’
[Hohoˈa i te api 9]
Te haapii nei au i te Bibilia na muri iho i te mau mau auri.
[Hohoˈa i te api 9]
Te oaoa nei ta mâua mau tamaiti i te faaohipa i te haamoriraa mau e o mâua iho nei.