VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwyp tumu parau 95
  • E mau papu anei au?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E mau papu anei au?
  • Ta te feia apî e uiui nei
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te auraa ia mau papu oe?
  • No te aha mea faufaa ia mau papu oe?
  • E nafea oe e mau papu noa ˈi?
  • Nafea ia faatupu i te feruriraa maitai i mua i te fifi?
    A ara mai na! 2019
  • Ei manaˈo tano noa to oe no nia i te mau fifi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • E faautuaraa anei te mau ati o te oraraa na te Atua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Ia aha oe ia tâuˈa ta oe tamarii ia vetahi ê?
    A ara mai na! 2013
Ite hau atu â
Ta te feia apî e uiui nei
ijwyp tumu parau 95
Hoê taurearea tei toaruaru no te hoê fifi o te maitai riirii noa mai a hiˈo atu ai o ˈna i mua ma te mau papu.

TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI

E mau papu anei au?

E mau papu anei oe? Te mauiui ra anei oe no . . .

  • te pohe o tei herehia?

  • te maˈi tamau?

  • te hoê ati natura?

Te parau ra te mau taata maimi e ere noa i mua i te mau fifi rahi e titauhia ˈi ia mau papu oe. E nehenehe atoa te hepohepo e tuino i to oe ea. No reira, mea faufaa ia mau papu oe i roto i te mau fifi nainai aore ra fifi rahi.

  • Eaha te auraa ia mau papu oe?

  • No te aha mea faufaa ia mau papu oe?

  • E nafea oe e mau papu noa ˈi?

  • To ratou manaˈo

Eaha te auraa ia mau papu oe?

O te neheneheraa ïa e faaruru i te mau tauiraa e te mau fifi. E û atoa te taata o te mau papu, i te fifi mai ia tatou pauroa. Tera râ, e matara mai oia mai roto mai i taua fifi ra, noa ˈtu ma te mauiui, ma te puai atu â râ.

Hoê tumu tamara i roto e piti tupuraa. 1. Ua fefe roa a farara mai ai te vero. 2. Ua afaro faahou mai a faaea ˈi te vero.

Mai te tahi mau tumu raau e fefe roa, a afaro faahou mai ai ia faaea te vero, e nehenehe oe e tia faahou mai i muri mai i te hoê fifi

No te aha mea faufaa ia mau papu oe?

  • O tatou pauroa te faaruru i te fifi. Te parau ra te Bibilia: “Eita te taata vitiviti e upootia noa i te hororaa, . . . eita atoa te feia e ite to ratou e manuïa noa, no te mea e roohia ratou pauroa i te taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia.” (Koheleta 9:11) Te haapiiraa: E mauiui atoa te feia maitai, noa ˈtu i te rahiraa o te taime e ere na ratou te hape.

  • E paruru te reira ia oe. Teie ta te hoê taata aˈo o te haapiiraa tuarua e parau ra: “Mea rahi te piahi o te haere mai i ta ˈu piha ohipa e te riri pauroa no ta ratou nota hiˈopoaraa raro roa aore ra no te tahi parau tano ore i nia i te reni faahoaraa.” Te parau ra o ˈna e ere teie i te fifi rahi ia hiˈohia. Aita anaˈe râ te piahi i ite eaha te rave, e nehenehe o ˈna “e fifihia i te pae feruriraa e i te pae aau.”a

  • E maitaihia oe i teie nei e ia paari mai oe. No nia i te mau tupuraa toaruaru o te oraraa, te parau ra te orometua haapii o Richard Lerner: “No te riro ei taata paari o tei manuïa i roto i to ˈna oraraa, mea faufaa ia ore ia taora i te tauera i mua i te mau tupuraa toaruaru, ia haamau i te mau fa apî aore ra ia imi i te tahi atu mau ravea ia naea ta oe mau fa.”b

E nafea oe e mau papu noa ˈi?

  • Eiaha e faarahi i to oe mau fifi. A haapii eaha te hoê fifi rahi e eaha te hoê fifi nainai. Te parau ra te Bibilia: “E faaite oioi te maamaa ua fiu oia, eita râ te taata feruriraa haroˈaroˈa e tâuˈa i te tuhi.” (Maseli 12:16) E ere pauroa te fifi i te fifi iti rahi.

    “I te fare haapiiraa, te vai ra te mau piahi o te amuamu hanoa no te tahi mau tupuraa e ere hoi i te fifi rahi. I muri iho, i nia i te reni faahoaraa, e parau to ratou mau hoa e ua tano iho â ratou i te amuamuraa. E rahi roa ˈtu ïa te au ore o taua mau piahi ra. Eita ïa teie raveraa e tamǎrû ia ratou.”—Joanne.

  • A haapii mai i te hiˈoraa o vetahi ê. Te faataa ra te Bibilia: “Mai te auri e faaoi i te auri, e faaoi atoa te hoê taata i to ˈna hoa.” (Maseli 27:17) E nehenehe oe e huti mai i te haapiiraa i te mau taata tei faaruru na i te mau fifi ino mau.

    “A paraparau ai ia vetahi ê, e ite oe e mea rahi te fifi ta ratou i faaruru na, e mea maitai râ ratou i teie nei. A paraparau ïa ia ratou. E ite ïa oe eaha ta ratou i rave aore ra i ore i rave i mua i taua mau fifi ra.”—Julia.

  • A faaoromai. Te parau ra te Bibilia: “E nehenehe hoi te taata parau-tia e topa e hitu taime, e e tia faahou mai oia.” (Maseli 24:16) E titauhia te taime no te farii i te hoê tupuraa fifi. Eiaha ïa e maere ia toaruaru oe i te tahi mau mahana. Te mea faufaa, ia “tia faahou mai” oe.

    “No te tia faahou mai i muri iho i te hoê fifi, mea faufaa ia rapaauhia to oe aau. E ere mea ohie, e titauhia atoa te taime. Ua itea mai ia ˈu e a mairi ai te mau mahana, mea ohie atu â ïa no ˈu ia maitai mai.”—Andrea.

  • A faatupu i te aau mauruuru. Te parau ra te Bibilia: “Ia mauruuru atoa outou.” (Kolosa 3:15) Noa ˈtu eaha te fifi ta oe e faaruru ra, te vai ra iho â te tahi mau mea e mauruuru ai oe. A feruri e toru mea e hoona ˈi to oe oraraa.

    “Ia û oe i te fifi, pinepine oe i te parau ‘No te aha vau?’ No te mau papu, e titauhia eiaha e manaˈonaˈo i to oe mau fifi. E faaoti râ oe e faatupu i te feruriraa maitai e ia mauruuru i te mau mea ta oe e fanaˈo ra aore ra ta oe e nehenehe e rave.”—Samantha.

  • A maiti i te mauruuru noa i te mea e vai ra ia oe. Ua parau te aposetolo Paulo: “Ua haapii hoi au i te mauruuru noa i te mea e vai ra ia ˈu i roto i te mau tupuraa atoa.” (Philipi 4:11) Aita to Paulo e mana i nia i te mau fifi ta ˈna e faaruru ra. E nehenehe râ ta ˈna e maiti e nahea o ˈna i mua i te reira. Ua faaoti papu o ˈna e mauruuru noa.

    “Hoê mea ta ˈu i haapii mai no nia ia ˈu, to ˈu ïa huru matamua i mua i te hoê fifi, e ere mea maitai. Ta ˈu fa, o te faatupuraa ïa i te feruriraa maitai i mua i te mau huru tupuraa atoa. O vau te maitaihia e vetahi ê atoa.”—Matthew.

  • A pure. Te parau ra te Bibilia: “A huri i ta oe hopoia i nia ia Iehova, e na ˈna e tauturu ia oe. Eita roa oia e vaiiho ia marua te taata parau-tia.” (Salamo 55:22) Eita oe e pure no te mea noa e maitai mai oe. No te mea atoa râ e aparauraa teie e to oe Atua poiete o ‘te haapeapea ra no oe.’—Petero 1, 5:7.

    “Eita e titauhia ia faaruru noa o vau anaˈe. Ma te faaite roa ia Iehova i to ˈu mau fifi e ma te haamauruuru ia ˈna no ta ˈu e fanaˈo ra, e tiatonu ïa vau i te mau haamaitairaa ta ˈna e horoa mai ra. Mea na reira e pee ai to ˈu mau huru aau tano ore. Mea faufaa roa ïa te pure!”—Carlos.

To ratou manaˈo

Sarahi.

“I te mea e taata hara tatou, e hapa iho â tatou pauroa. E ere i te tahi noa mau taime, i te mau mahana atoa râ. Aita ˈtu e ravea ta tatou maori râ ia huti mai i te haapiiraa i ta tatou mau hapa no te mau papu. Te mahana noa ˈtu e û faahou ai tatou i tera â tupuraa, e ui ïa tatou: ‘E nahea ïa vau i teie nei?’”—Sarahi.

Isabelle.

“Hoê o te mau irava mea au roa na ˈu, o te Mataio 6:27, i reira Iesu i te uiraa: ‘O vai o outou e nehenehe e faaroa ˈtu â i to ˈna ora hoê noa ˈˈe kubiti ia haapeapea oia?’ I te tahi taime, e feruri rahi roa vau i te mau mea e nehenehe e tupu. E rahi roa ˈtu ïa vau i te haapeapea. E tamata ïa vau i te feruri i te mau mea e tupu nei. Aita hoi e faufaa ia haapeapea no te mau mea aita to ˈu e mana i nia iho.”—Isabelle.

Haamanaˈoraa: E nafea oe e mau papu noa ˈi?

  1. 1. Eiaha e faarahi i to oe mau fifi. A haapii eaha te hoê fifi rahi e eaha te hoê fifi nainai.

  2. 2. A haapii mai i te hiˈoraa o vetahi ê. A paraparau i to oe papa, to oe mama aore ra i te tahi atu taata paari o tei faaruru na i te fifi.

  3. 3. A faaoromai. E titauhia te taime no te matara mai i te hoê fifi. Eiaha ïa e toaruaru ia ite oe e aita â oe i maitai mai atura.

  4. 4. A faatupu i te aau mauruuru. Noa ˈtu eaha te fifi ta oe e faaruru ra, te vai ra iho â te tahi mau mea e mauruuru ai oe.

  5. 5. A maiti i te mauruuru noa. Aita to tatou e mana i nia i te mau fifi ta tatou e faaruru ra. E nehenehe râ tatou e maiti e nahea tatou i mua i te reira.

  6. 6. A pure. E aparauraa te pure e to oe Atua poiete o ‘te haapeapea ra no oe.’—Petero 1, 5:7.

a No roto mai i te buka Disconnected, a Thomas Kersting.

b No roto mai i te buka The Good Teen—Rescuing Adolescence From the Myths of the Storm and Stress Years.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono