15-21 NO TIUNU 2026
HIMENE 122 Ia mau papu, eiaha e aueue!
Ei manaˈo tano noa to oe no nia i te mau fifi
“Noa ˈtu ua roohia vau i te ahoaho e te fifi, mea au noa iho â na ˈu i ta oe mau faaueraa.”—SAL. 119:143.
MANAˈO FAUFAA
I roto i te ati e tauturu te hoê feruriraa tano ia tatou ia vai taiva ore ia Iehova e ia oaoa noa.
1-2. Eaha te titauhia no te faaoromai tamau i te mau fifi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
TE FAARURU ra anei oe i te hoê ohipa tano ore, te patoiraa a to oe utuafare aore ra te hamani-ino-raa no to oe faaroo? Te faaoromai ra anei oe i te hoê maˈi ino mau aore ra te matahiti rahi? Ua roohia anei oe i te ati, mai te pohe o tei herehia? Mai e rave rahi tavini herehia e Iehova, ua î atoa to oe oraraa i “te fifi e te oto.”—Sal. 90:10.
2 No reira, mea faufaa ia tapea noa i te hoê feruriraa tano. No te aha? Teie te tahi faahohoˈaraa. E au te mau fifi o te oraraa i te mau ati purumu. Ia tupu te hoê ati, e maiti paha oe e tere na te pae aui aore ra na te pae atau. E maiti atoa paha oe i te tere mǎrû aore ra i te tapea roa i te pereoo. No te rave râ i te faaotiraa tano, mea faufaa ia taa maitai ia oe eaha mau na te fifi. Eita râ oe e ite mai te peu mea repo te hiˈo o to oe pereoo. Hoê â huru no tatou. Ua poˈi anaˈe to tatou feruriraa i te fifi, eita e haere ia tatou ia faaoromai tamau. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou (1) te faufaaraa ia tapea i te hoê feruriraa tano, (2) eaha te tupu ia ore tatou ia faatano i to tatou feruriraa, e (3) te tahi mau ravea ia tano noa ta tatou huru hiˈoraa i te mau fifi.
No te faaoromai tamau, e titauhia ia tapea noa tatou i te hoê feruriraa tano no nia i te mau fifi (A hiˈo i te paratarafa 2)
TE HOÊ FERURIRAA TANO NOA
3. No te aha eita tatou e nehenehe e ape i te mau fifi?
3 Eita tatou e nehenehe e ape i te mau fifi o te oraraa. E mauiui noa â tatou no to tatou huru tia ore, e no te mea na Satani e faatere ra i teie nei ao. E ino roa ˈtu â te oraraa a piri mai ai te hopea. Te vai atoa ra te mau ati natura aore ra te mau ati ta te taata e faatupu. (Mat. 24:8; Tim. 2, 3:13) Mai te peu e faaafaro Iehova i te mau fifi i teie nei â, mai te huru ra ïa te tauturu ra o ˈna ia Satani ia faatere i teie nei ao. No reira, a ora noa ˈi tatou i roto i teie ao, e faaruru iho â tatou i “te ati.”—Koh. 9:12, nota.
4. Eaha te tahi atu tumu e faaruru ai tatou i te fifi?
4 Ua rahi atu â te fifi ta tatou e faaruru ei Kerisetiano. Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e hamani-ino-hia ratou no to ratou faaroo. (Mat. 24:9; Ioa. 16:2) No reira eita tatou e aueue i mua i te ati. (Tes. 1, 3:3, 4) E faaoromai râ tatou i te reira ma te faaroo puai. A na reira ˈi, ua papu ia tatou e tei nia tatou i te eˈa e aratai ra i te ora mure ore. Te faaite atoa ra tatou o Iehova ta tatou e turu nei, e ere râ o Satani. Ua pari hoi o ˈna e tavini noa te taata i te Atua no to ratou iho maitai, eiaha râ ma te here. No te haapapu i ta ˈna pariraa, te tairi nei Satani i ta Iehova mau tavini. (Ioba 1:9-11) No reira, e oaoa roa Iehova ia faaoromai tamau tatou no to tatou here ia ˈna.—Mas. 27:11.
5. Eaha ta tatou e haapii mai i te Koheleta 7:13, 14? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
5 E vaiiho Iehova ia roohia tatou i te ati. E ere Iehova i te Atua ino, eita atoa o ˈna e haamauiui ia tatou. (Iak. 1:13) No te aha ïa te arii Solomona i papai ai ia tupu “te mahana fifi,” na te Atua mau teie “ohipa”? (A taio i te Koheleta 7:13, 14.) I ǒ nei te faahitihia ra e te rave ra Iehova i te tahi ohipa, te tanoraa mau râ te vaiiho ra Iehova ia tupu te hoê ohipa. E haapiiraa ta Solomona e horoa mai ra. A tahi, mea faufaa ia taa ia tatou i roto i teie ao a Satani, e ite tatou i te oaoa e te hepohepo. “I te mahana maitai,” e haamauruuru tatou i te Atua no to ˈna mau maitai. E riro ïa tera mahana ei ô no ǒ mai ia ˈna ra. A piti, te haamanaˈo mai ra Solomona aita i “papu i te taata eaha te tupu,” e fifihia anei ratou aore ra eita. Te auraa, pauroa te taata te roohia i te mau ati manaˈo-ore-hia, te taata parau-tia e te taata parau-tia ore.
A ora noa ˈi i roto i teie ao a Satani, e ite tatou i te oaoa e e faaruru tatou i te fifi (A hiˈo i te paratarafa 5)
6. No te aha Iehova e vaiiho ai ia mauiui tatou? (Hebera 12:7, 11)
6 Ia tano noa to tatou feruriraa no nia i te fifi, e taa ia tatou e te haapii mai ra Iehova ia turui tatou i nia ia ˈna, eiaha râ i nia ia tatou. Oia nei, te tâuˈa ra Iehova ia tatou, e mauiui atoa o ˈna ia mauiui tatou. Noa ˈtu e vaiiho o ˈna ia haere tatou na “te peho o te poiri rahi,” e aratai noa o ˈna ia tatou. E faaite mai oia i to ˈna here rahi e e horoa mai i te itoito no te faaoromai tamau. (Sal. 23:4) I roto i te ati, e taa atoa ia tatou teihea to tatou mau paruparu. E maoti Iehova, e nehenehe tatou e haamaitai i to tatou huru. (A taio i te Hebera 12:7, 11.) A hiˈo na ia Ioba. Ua haapii mai o ˈna i te faufaaraa ia faahaehaa. E ere na Iehova i faatae mai te ati i nia ia ˈna. Ua vaiiho râ o ˈna ia faaruru Ioba i te reira, e ua haapii Iehova ia ˈna i te tahi mau mea faufaa. (Ioba 42:1-6) Noa ˈtu eaha te tupu, ua ite tatou eita teie mau fifi e vai noa e a muri noa ˈtu. Ia vai taiva ore tatou, “e upootia roa tatou.”—Roma 8:35-39.
7. No te aha tatou e oaoa ˈi noa ˈtu te hamani-ino-raa?
7 E nehenehe tatou e oaoa noa ˈtu te hamani-ino-raa. Ia hamani-ino-hia oe, eiaha oe ia manaˈo ua tatara Iehova i ta ˈna haamaitairaa. A haamanaˈo râ, te hamani-ino-hia ra oe no to oe faaroo, e mauruuru roa ïa Iehova ia oe. (Mat. 5:10-12) Ia faatano oe i ta oe huru hiˈoraa i te mau fifi, e oaoa roa oe mai te mau aposetolo. (Ohi. 5:40-42) Na roto i to oe haerea, e hinaaro atoa paha vetahi e haapii i te parau mau “a faahanahana ˈtu ai i te Atua.” (Pet. 1, 2:12) Mai ia Iosepha, e oaoa atoa tatou i te roaraa o te ati, eiaha noa râ ia hope te reira.—Gen. 39:3, 23.
8. Eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai tamau?
8 E faaore-roa-hia to tatou mau fifi. Te faaite mai ra te aamu o Ioba e ore iho â to tatou mau mauiui. Te na ôhia ra: “Haamaitai maira ïa Iehova i te tuhaa hopea o to Ioba oraraa hau aˈe i te haamataraa.” (Ioba 42:12) Hoê â huru no tatou. E haamaitai mai Iehova ia tatou i roto i te ao apî. Parau mau, i teie mahana te faaruru nei tatou pauroa i te fifi. No te hoê taime poto noa râ ia faaauhia i te ora mure ore ta tatou e fanaˈo. Auê ïa faaitoitoraa mahanahana no te faaoromai tamau tae roa ˈtu te hopea!—Mat. 24:13.
EAHA TE TUPU IA ORE TATOU IA FAATANO I TO TATOU MANAˈO?
9. Eaha te tupu ia ore tatou ia faatano i to tatou feruriraa?
9 Mea faufaa ia tapea tatou i te feruriraa tano no nia i to tatou fifi. Aita anaˈe, e rahi roa tena fifi. E tae roa paha tatou i te faahapa ia Iehova. A hiˈo na ia Ioba. Ua manaˈo o ˈna e o Iehova te tumu o to ˈna mau ati, e ua tamata oia i “te haapapu ua tano o ˈna, eiaha râ te Atua.” (Ioba 32:2) O Naomi atoa te tahi. I te omuaraa, ua faahapa oia ia Iehova no to ˈna mau fifi. (Ruta 1:13, 20, 21) Ahani Ioba raua Naomi i tapea noa teie huru feruriraa, e ino roa ïa to raua auhoaraa e o Iehova. (Mas. 19:3) No reira, ua tauturu Iehova ia raua ia faatano i to raua manaˈo, e ua haamaitai ia raua no to raua taiva ore.
10. I roto i te ati, eaha te manaˈo e nehenehe e puta mai?
10 Noa ˈtu ua papu ia tatou e ere o Iehova te tumu o to tatou ati, e puta mai paha te manaˈo aita o ˈna e tâuˈa mai ra. Tera râ, e toaruaru roa tatou no teie manaˈo. (Mas. 24:10) Ua faaruru atoa te arii Davida e te peropheta Habakuka i te fifi e ua uiui atoa raua e te faaroo ra anei Iehova i ta raua mau taparuraa. (Sal. 10:1; Hab. 1:2) Teie râ, aita raua i faaea i te pure. Ua haapapu Iehova i teie na tavini taiva ore te turu ra o ˈna ia raua. E na reira atoa ïa o ˈna no tatou.—Sal. 10:17.
11. Mai te aha to tatou huru ia ore to tatou feruriraa ia tano?
11 Ia ore to tatou feruriraa ia tano, e maere paha tatou ia roohia tatou i te ati, a uiui roa ˈtu ai no te aha Iehova e vaiiho noa ˈi ia tatou ia mauiui. (Pet. 1, 4:12) A hiˈo na i te mau pǐpǐ a Iesu. Ia ˈna i faataa e hamani-ino-hia o ˈna, aita ratou i farii oioi. (Luka 18:33, 34) Noa ˈtu ua haapapu maitai Iesu eaha ta ˈna e faaruru, aita Petero i farii e vaiiho te Atua ia haamauiuihia Iesu. Ua taa ia Iesu e nehenehe teie huru feruriraa to Petero e tapea ia ˈna ia rave i to Iehova hinaaro. Ua faaafaro ïa oia i to Petero manaˈo. (Mar. 8:31-33) I muri mai i to ˈna poheraa, aita iho â ta ˈna mau pǐpǐ i taa oioi i teie mau tupuraa. Noa ˈtu râ, ua tiaturi noa Iesu ia ratou. I muri mai i to ˈna tia-faahou-raa, ua tauturu o ˈna ia ratou ia taa no te aha o ˈna i haamauiuihia ˈi ma te ‘tatara maitai i te mau Papai.’ (Luka 24:25-27, 32, 44-48) Ma te feruriruri i teie mau haapiiraa, ua ineine ïa ratou no ta ratou e faaruru i muri mai. Ma te hiˈopoa ïa i te pue parau mau Bibilia, e ineine atoa tatou i te faaruru i te mau ati i mua nei.
12. Eaha te tupu ia ore ta tatou huru hiˈoraa e tuati i ta Iehova?
12 Ia ore ta tatou huru hiˈoraa e tuati i ta Iehova, e faarahi roa paha tatou i te hoê fifi. E hiˈo anaˈe i te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te fatu faaapu vine e ta ˈna mau rave ohipa. Ua amuamu vetahi a rave ai i ta ratou moni. Pahono atura te fatu faaapu vine i te hoê rave ohipa: “E hoa, aita vau i taviri ia oe.” (Mat. 20:10-13) No te aha paˈi ratou i amuamu ai? E ere no te mea ua taviri te fatu faaapu vine ia ratou, no te mea râ ua titau ratou hau aˈe i tei faaauhia ia ratou. Hoê â huru ïa no vetahi mau taeae e tuahine. Ei hiˈoraa, ia tatarahia ta ratou hopoia aore ra haamaitairaa, e manaˈo roa ratou e ere mea tano te faaotiraa ravehia. Eaha ïa te rave ia tuati noa to tatou manaˈo i to Iehova?
TE MAU RAVEA IA TANO NOA TA OE HURU HIˈORAA
13. Ia roohia oe i te ati, eaha te manaˈo e puta mai?
13 Ua ite paha oe eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau fifi. Ua faatia atoa paha oe i ta oe i faaruru ia vetahi ê no te tauturu ia ratou. Noa ˈtu râ, ia roohia oe i te ati, e ere i te mea ohie ia tapea noa i te hoê feruriraa tano. Ei hiˈoraa, e manaˈo roa paha oe e faautuaraa teie no ǒ mai ia Iehova aore ra aita o ˈna e faaroo ra i ta oe mau pure. Eaha ïa te rave no te tapea i te hoê feruriraa tano?
14. Ia mauiui oe, eaha ta oe e nehenehe e ani ia Iehova? (Philipi 4:13)
14 A ani i te tauturu a Iehova. A faaite ia ˈna ta oe e faaruru nei, e no te aha mea mauiui roa. A parau atu eaha mau na ta oe e hinaaro ia rave o ˈna. A ani atoa ia Iehova i to ˈna varua moˈa, te puai e te paari no te faaoromai tamau. A haamanaˈo râ e pahono mai paha o ˈna na roto i te hoê ravea aita oe i manaˈo na. (Eph. 3:20) E nehenehe atoa ta ˈna e aratai i te mau melahi aore ra te mau taeae e tuahine no te tauturu ia oe. (Sal. 34:7) No reira, a farii noa i ta Iehova tauturu noa ˈtu eaha te ravea ta ˈna e faaohipa. E oaoa roa o ˈna i te horoa mai i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia oe i roto i te mau tupuraa atoa.—A taio i te Philipi 4:13.
15. Eaha te tauturu ia oe ia faaruru i te ahoaho e te fifi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
15 A tamau i te rohi i roto i te mau ohipa pae varua. Eita paha ta oe e nehenehe faahou e rave mai na mua ˈˈe. Eiaha râ e tuu, a rave noa i tei maraa ia oe. Te faaruru nei tatou pauroa i “te ahoaho e te fifi.” No reira, mea faufaa ia tuati noa to tatou manaˈo i to Iehova. (Sal. 119:143) A tamau ïa i te taio i te Bibilia, i te faahohonu i ta oe haapiiraa e i te feruriruri i te reira. Ia itoito noa oe i te poro, i te haere i te mau putuputuraa e i te horoa i te pahonoraa. Eiaha roa ˈtu ia faaatea ê mai ia oe i te mau taeae e tuahine.—Mas. 18:1.
A rave i tei maraa ia oe i roto i te mau ohipa pae varua (A hiˈo i te paratarafa 15)
16. I roto i te fifi, eaha te manaˈo feaa e puta mai, e nafea râ oe ia tinai roa i te reira? (Korinetia 2, 10:4, 5)
16 A tinai roa i te manaˈo feaa. Ia tupu te fifi, e titauhia ia huri i raro te mau manaˈo “e au i te pare,” oia hoi te manaˈo feaa no nia ia oe e no nia ia Iehova. (A taio i te Korinetia 2, 10:4, 5.) E nafea? Ma te imi ïa i te manaˈo o Iehova. Maoti te Bibilia e te mau papai no ǒ mai i ta ˈna faanahonahoraa, e noaa ia oe “te ite no nia i te Atua.” Ei hiˈoraa, e puta mai paha te manaˈo: ‘Te mauruuru ra anei Iehova ia ˈu?’ A hiˈopoa ïa i te hiˈoraa o Paulo. Ua faaruru hoi o ˈna i te mau fifi. Noa ˈtu râ, ua papu ia ˈna te oaoa ra Iehova raua Iesu i ta ˈna taviniraa. (Kor. 2, 11:23-27) Te uiui noa ra anei oe ua faaore anei Iehova i te mau hara ta oe i rave na mua ˈˈe? A imi ïa i te mau irava e faaite ra e faaore iho â Iehova i te hara. (Isa. 43:25) I muri iho, a taio e a feruriruri i tera mau irava. (Sal. 119:97) Ua roohia anei oe i te ati a manaˈo atu ai aita paha Iehova e paruru ra i ta ˈna mau tavini? A rave ïa i te mau maimiraa ia taa ia oe no te aha te Atua e vaiiho noa ˈi te mauiui, e e nafea o ˈna ia tauturu ia tatou i te pae varua. (Sal. 91:9-12) A taio atoa i te mau aamu o te mau taeae e tuahine itoito, inaha ua haere ia ratou ia faaoromai tamau i te mau fifi.a
17. Eaha te rave ia û tatou i te fifi?
17 Mai te peu te oaoa ra oe, inaha aita oe e faaruru ra i te ati, a haamauruuru ïa ia Iehova e a feruriruri i to ˈna maitai rahi. (Koh. 7:14) Ia û râ oe i te fifi, a tapea noa i te hoê feruriraa tano no nia i te reira e a tiaturi papu ia Iehova. Ia na reira oe, e faaineine Iehova “i te faaoraraa ia nehenehe [oe] ia faaoromai maite.” (Kor. 1, 10:13) Eaha râ te parau no te mau taeae e tuahine? E nafea tatou ia tauturu ia ratou i roto i te ati? Ta tatou ïa e hiˈo mai i roto i to muri nei tumu parau.
HIMENE 150 A imi i te Atua ia ora oe
a Ei hiˈoraa, i roto i te aamu “Te hoê utuafare tei oto e tei ite faahou i te oaoa” i nia i te jw.org, te faatia ra taeae David Maza eaha tei tauturu ia ˈna e to ˈna utuafare i te poheraa ta ˈna tamaiti hopea.