E nafea ia “faatura i to metua tane e to metua vahine”?
Te pahonoraa a te Bibilia
I roto i te Bibilia, e ite-pinepine-hia te faaueraa ia “faatura i to metua tane e to metua vahine.” (Exodo 20:12; Deuteronomi 5:16; Mataio 15:4; Ephesia 6:2, 3) E hiˈopoa anaˈe e maha tuhaa o te tauturu ia tatou ia faatura i to tatou na metua.
A faaite i te mauruuru i to oe metua. E faatura oe i to oe metua tane e to oe metua vahine ma te faaite i te mauruuru no te mau mea atoa ta raua i rave no oe. No te na reira e haapao ïa oe i ta raua mau parau. (Maseli 7:1, 2; 23:26) Te parau ra te Bibilia o te mau metua “te hanahana,” aore ra te haapeuraa, a te mau tamarii.—Maseli 17:6.
A faaroo i to oe metua. Te parau ra te Kolosa 3:20 i te tamarii: “A faaroo i to outou na metua i te mau mea atoa, e mauruuru hoi te Fatu i te reira.” Te auraa, na te Atua i maiti i te metua no te aratai i te tamarii. E faatura ïa oe i to oe metua ma te faaroo ia raua. Noa ˈtu mea tia roa o Iesu, ua auraro noa o ˈna i to ˈna na metua.—Luka 2:51.
A faatura i to oe metua. (Levitiko 19:3; Hebera 12:9) E faatura oe i to oe metua ma te haapao maitai i ta oe mau parau e ta oe huru paraparauraa. Parau mau, e ere paha i te mea ohie no vetahi ia faatura i to ratou metua. Mea titauhia râ i te tamarii ia faatura noa i to ratou metua ma te ore e vahavaha ˈtu na roto anei i te parau aore ra te ohipa. (Maseli 30:17) Te parau ra te Bibilia e hara ino mau ia tuhi i to oe metua tane e to oe metua vahine.—Mataio 15:4, nota.
A aupuru i to oe metua. Ia paari anaˈe to oe na metua, e hinaaro paha raua i te tahi tauturu taa ê. E faatura oe i to oe na metua ma te rave i te maraa ia oe ia fanaˈo raua i te mau mea hinaarohia. (Timoteo 1, 5:4, 8) Ei hiˈoraa, hou Iesu a pohe ai, ua ani o ˈna i te hoê o ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao i to ˈna mama.—Ioane 19:25-27.
Te mau manaˈo hape no nia i te faaturaraa i te metua tane e te metua vahine
Manaˈo hape: E faatura oe i to oe metua tane e to oe metua vahine ma te vaiiho ia raua ia faaô i roto i to oe oraraa utuafare.
Tupuraa mau: Te parau ra te Bibilia i roto i te Genese 2:24: “No reira te hoê tane e faarue ai i to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine faaipoipo.” (Mataio 19:4, 5) Mea faufaa aˈe to oe hoa faaipoipo i te fetii. Parau mau, e nehenehe te mau hoa faaipoipo e ani i te tauturu a to ratou metua. (Maseli 23:22) Tera râ, te vai ra te otia.—Mataio 19:6.
Manaˈo hape: Na to oe na metua te faaotiraa hopea.
Tupuraa mau: Noa ˈtu ua maiti te Atua o te mau metua te upoo o te utuafare, mea titauhia ia raua ia faatura i te Atua, o ˈna hoi to nia ˈˈe i te mau taata atoa. A faaue ai te mau haava i te mau pǐpǐ a Iesu ia ofati i te faaueraa a te Atua, ua pahono ratou: “O te Atua ta matou e auraro e tia ˈi ei faatere no matou, eiaha te taata.” (Ohipa 5:27-29) Oia atoa, e faaroo te mau tamarii i te metua “mai tei au i te Fatu,” ia tuati ïa ta ratou e ani atu i te hinaaro o te Atua.—Ephesia 6:1.
Manaˈo hape: E faatura oe i to oe metua ma te maiti i te hoê â haapaoraa e ta raua.
Tupuraa mau: Te faaitoito ra te Bibilia ia hiˈopoa maitai e parau mau anei tei haapiihia mai. (Ohipa 17:11; Ioane 1, 4:1) A na reira ˈi, e maiti paha vetahi i te tahi atu haapaoraa i ta to ratou metua. Te faahiti ra te Bibilia i te tahi mau tavini haapao maitai a te Atua tei ore i pee i te haapaoraa a to ratou metua mai ia Aberahama, Ruta e te aposetolo Paulo.—Iosua 24:2, 14, 15; Ruta 1:15, 16; Galatia 1:14-16, 22-24.
Manaˈo hape: E faatura oe i to oe metua ma te pure no te fetii tei pohe.
Tupuraa mau: Eita te Atua e mauruuru ia pure te tahi taata no te feia pohe. Hau atu â, te haapii ra te Bibilia “aita . . . te feia pohe i ite i te tahi mea.” Eita ïa ratou e ite te faahanahanahia ra ratou e eita atoa ratou e nehenehe e tauturu aore ra e haamauiui mai. (Koheleta 9:5, 10; Isaia 8:19) No reira te Bibilia e parau ai: “O Iehova to oe Atua ta oe e haamori, e ia ˈna anaˈe e pûpû ai oe i te hoê taviniraa moˈa.”—Luka 4:8.